Evanghelizare

40/168

Abordarea corespunzătoare a oamenilor

Isus a cercetat cursul firesc al gândurilor — Lucrările benefice ale naturii nu sunt îndeplinite prin intervenții neașteptate și uimitoare, iar oamenilor nu le este îngăduit să ia în stăpânire aceste lucrări. Dumnezeu lucrează prin funcționarea liniștită și regulată a legilor rânduite de El. Tot așa este și în domeniul spiritual. Satana caută fără încetare să producă efecte prin izbucniri violente și aspre, dar Domnul Isus a găsit o cale de a se adresa minții oamenilor prin intermediul unor asocieri cu lucrurile cu care erau cei mai familiarizați. El a tulburat cât mai puțin cu putință cursul firesc al gândurilor lor, evitând acțiunile neașteptate sau prescrierea de reguli. Domnul i-a onorat pe oameni cu încrederea Sa și, în felul acesta, a primit onoarea din partea lor. El a prezentat adevărurile vechi într-o lumină nouă și prețioasă. Astfel, când era de numai doisprezece ani, El i-a uimit pe învățătorii Legii prin întrebările pe care le-a pus în Templu. Ev 139.5

Domnul Isus a preluat natura omenească pentru a Se putea apropia de oameni. El îi aduce sub influența transformatoare a adevărului; întâmpinându-i acolo unde se află ei. El câștigă intrarea în inima lor, obținând simpatia și încrederea lor și făcându-i pe toți să simtă că Se identifică pe deplin cu interesele și cu natura lor. Adevărul ieșea de pe buzele Sale frumos, în simplitatea lui, și totuși însoțit de demnitate și de putere. Ce învățător mare a fost Domnul nostru Isus Hristos! Cât de duios l-a tratat El pe fiecare cercetător sincer al adevărului, ca să-i poată câștiga simpatia și să-și găsească locul în inima lui. — Manuscript 44, 1894. Ev 140.1

Rezultatele sunt determinate de modalitatea de abordare — Trebuie să ne purtăm în lumea aceasta ca și când toți cei din jurul nostru sunt răscumpărați cu sângele lui Hristos și ca atunci când de cuvintele, comportamentul și modalitatea noastră de a lucra depinde foarte mult dacă sufletele acestea vor fi mântuite sau nu.... De modalitatea în care începem să lucrăm, depinde foarte mult dacă vom câștiga sau nu suflete, ca rezultat al eforturilor noastre. — Manuscript 14, 1887. Ev 140.2

Metode temeinice pentru tratarea prejudecăților — Fraților, voi cei care mergeți să lucrați pentru cei ce sunt legați în lanțurile prejudecăților și ale neștiinței trebuie să aveți aceeași înțelepciune divină pe care a manifestat-o apostolul Pavel. Când lucrați într-un loc unde sufletele abia încep să dea jos solzii de pe ochi și să vadă oamenii ca pe niște copaci care umblă, fiți foarte atenți să nu prezentați adevărul într-o modalitate în care să stârniți prejudecățile și să închideți ușa inimii în fața adevărului. Fiți de acord cu oamenii asupra fiecărui punct în care puteți să faceți lucrul acesta cu consecvență. Faceți-i să vadă că îi iubiți și vreți să fiți în armonie cu ei cât mai mult cu putință. Dacă dragostea lui Hristos se manifestă în toate străduințele voastre, veți fi în stare să semănați semințele adevărului în inima lor. Dumnezeu va uda semințele semănate, iar adevărul va răsări și va aduce roade spre slava Sa. Ev 140.3

Pastorii noștri au nevoie de o măsură mai mare din înțelepciunea pe care a avut-o Pavel. Când a mers să lucreze pentru iudei, Pavel nu a evidențiat de la început nașterea, trădarea, răstignirea și învierea Domnului Hristos, în ciuda faptului că acestea erau adevăruri speciale pentru timpul acela. Mai întâi, el i-a purtat, pas cu pas, prin făgăduințele care fuseseră făcute cu privire la un Mântuitor și prin profețiile care arătau spre El. După ce a stăruit asupra acestor lucruri, până când trăsăturile specifice ale lui Mesia le-au fost clare tuturor și până când au înțeles că trebuie să vină un Mântuitor, El le-a prezentat faptul că Mântuitorul deja venise. Domnul Isus Hristos întrunise toate acele trăsături specifice. Acesta a fost “șiretlicul” pe care l-a folosit apostolul Pavel pentru a prinde sufletele. El a prezentat adevărul într-o modalitate în care prejudecățile din trecut nu s-au ridicat pentru a le orbi ochii și pentru a le abate gândirea. — Historical Sketches of the Foreign Missions of the Seventh-day Adventists, 121, 122 (1886). Ev 141.1

Precauție în prezentarea subiectelor introductive — În tratarea cu aceste suflete este necesară grija cea mai mare. Fiți întotdeauna precauți. Nu insistați să le prezentați oamenilor, chiar de la început, trăsăturile cele mai discutabile ale credinței noastre, ca nu cumva să-i determinați, pe aceia pentru care lucrurile acestea vin ca o descoperire nouă, să refuze a continua să vă asculte. Ev 141.2

Asemenea părți ale adevărului să fie lăsate la o parte, până când oamenii vor fi în stare să le înțeleagă și să le prețuiască, iar atunci, chiar dacă li se va părea ceva ciudat și uimitor, mulți vor recunoaște cu bucurie că înțeleg Cuvântul lui Dumnezeu într-o lumină nouă. În schimb, dacă adevărul ar fi prezentat într-o măsură atât de cuprinzătoare, încât să nu-l poată primi, unii ar pleca și nu s-ar mai întoarce niciodată. Mai mult decât atât, ei ar înfățișa greșit adevărul, iar explicațiile lor cu privire la lucrurile care li s-au spus ar răstălmăci Scripturile, aducând confuzie în mintea altora. Trebuie să profităm de situația de acum. Prezentați adevărul așa cum este el în Isus. În apărarea adevărului să nu manifestați niciun spirit agresiv și polemic. — Manuscript 44, 1894. Ev 142.1

Cercetați nevoile oamenilor înainte de a alege subiectele — Familiarizați-vă cu situația în care se află oamenii pentru care lucrați. Mergeți în mijlocul lor și verificați pulsul lor spiritual. Creați un interes. Rugați-vă și credeți și veți câștiga o experiență valoroasă. Nu abordați subiecte atât de adânci, încât să fie necesare eforturi intelectuale obositoare pentru a fi înțelese. În timp ce lucrați, rugați-vă și credeți. Faceți-i pe oameni să-și dea seama că trebuie să acționeze. Lucrați cu perseverență, în Numele Domnului. — Letter 189, 1899. Ev 142.2

Pregătirea ogorului pentru sămânța cea bună — Nu uitați că în prezentarea adevărului este necesară multă atenție. Conduceți mintea oamenilor, pas cu pas, cu precauție. Insistați asupra evlaviei practice, introducând aceste subiecte în cuvântările doctrinare, învățăturile și dragostea Domnului Hristos vor pregăti ogorul inimii pentru sămânța cea bună a adevărului. — Letter 14, 1887. Ev 142.3

Nu stârniți controverse și împotrivire — Învățați să-i întâmpinați pe oameni acolo unde se află ei. Nu prezentați subiecte care vor stârni controverse. Învățăturile voastre să nu fie de felul acelora care încurcă mintea. — Testimonies for the Church 6:58 (1900). Ev 142.4

Nu stârniți împotrivirea oamenilor, înainte ca aceștia să fi avut ocazia de a auzi adevărul și de a cunoaște lucrurile cărora li se opun. — Testimonies for the Church 6:36 (1900). Ev 143.1

Nu-i alungați pe oameni de la adevăr — Avem responsabilitatea solemnă de a le prezenta celor necredincioși adevărul în modalitatea cea mai convingătoare. Cât de atenți ar trebui să fim pentru a nu-l prezenta într-un fel care să-i alunge pe bărbați și pe femei departe de adevăr. Învățătorii religioși se află pe o poziție din care pot să facă un mare bine sau un mare rău.... Ev 143.2

Domnul ne cheamă la ospățul adevărului, pentru ca apoi să mergem la drumuri și la garduri și să-i convingem pe oameni să vină, prezentând darul cel mare și minunat pe care l-a oferit Domnul Hristos lumii. Noi trebuie să prezentăm adevărul în modalitatea în care însuși Domnul Hristos le-a spus ucenicilor să-l prezinte — cu simplitate și cu dragoste. — Letter 177, 1903. Ev 143.3

Să ne gândim la pastorii celorlalte confesiuni — Trebuie să se vadă întotdeauna că suntem niște reformatori, nu niște bigoți. Când intră într-un teritoriu nou, lucrătorii noștri să se străduiască să-i cunoască îndeaproape pe pastorii diferitelor biserici din locul acela.12 Din cauza că am neglijat să facem lucrul acesta, s-a pierdut mult. Dacă pastorii noștri se vor arăta prietenoși și sociabili, și nu se vor purta ca și când le-ar fi rușine de solia pe care o vestesc, faptul acesta va avea un efect excelent și va lăsa o impresie favorabilă adevărului în mintea acestor pastori. În orice caz, este drept să le dăm o șansă de a fi buni și favorabili, dacă doresc. Ev 143.4

Lucrătorii noștri să fie atenți, pentru a nu lăsa impresia că sunt niște lupi care se furișează ca să fure oile, ci să-i facă pe pastori să înțeleagă poziția și scopul misiunii lor — și anume, de a atrage atenția oamenilor la adevărurile Cuvântului lui Dumnezeu. Multe dintre aceste adevăruri le sunt dragi tuturor creștinilor. Aici se află terenul comun pe care putem să-i întâmpinăm pe oamenii din celelalte confesiuni și, în timp ce ne familiarizăm cu ei, ar trebui să insistăm cel mai mult asupra subiectelor cu privire la care suntem interesați cu toții și care nu vor duce direct la cele asupra cărora suntem în dezacord. — The Review and Herald, 13 iunie, 1912. Ev 143.5

Evitați obstacolele inutile — Când mergem într-un loc, nu ar trebui să ridicăm obstacole inutile între noi și celelalte confesiuni, mai ales între noi și catolici, așa încât să creadă că suntem vrăjmașii lor declarați. Să nu creăm o prejudecată inutilă în mintea lor, atacându-i. Printre catolici sunt mulți care trăiesc la înălțimea luminii pe care o au, mult mai bine decât mulți care pretind a crede adevărul prezent, iar Dumnezeu îi va pune la încercare exact la fel cum ne-a pus la încercare pe noi. — Manuscript 14, 1887. Ev 144.1

Nevoia discernământului spiritual — Timpul prețios a fost pierdut. Ocaziile de aur au trecut fără a fi folosite, din cauza lipsei discernământului spiritual și a lipsei unei conduceri strategice înțelepte, care să plănuiască și să conceapă modalități și mijloace de a învinge vrăjmașul și de a ocupa teritoriul.... Ev 144.2

Străjeri adormiți, cât mai este din noapte? Știți cât este ceasul? Nu simțiți nici o răspundere de a da semnalul de primejdie și de a vesti avertizările pentru timpul acesta? Dacă nu simțiți această răspundere, coborâți de pe zidurile Sionului, căci Dumnezeu nu vă va încredința lumina pe care dorește să o ofere. Lumina le este dată numai acelora care o vor reflecta asupra altora. — Manuscript 107, 1898. Ev 144.3