Evanghelizare
Plănuirea unei lucrări permanente7
Aratul la suprafață aduce o recoltă redusă — Suntem în pericolul de a ne extinde pe un teritoriu larg și de a începe mai multe acțiuni decât putem să susținem într-o modalitate corespunzătoare, iar acestea vor ajunge o povară obositoare care va absorbi mijloacele financiare. Efortul excesiv în anumite ramuri ale lucrării, în timp ce unele părți importante ale viei Domnului sunt neglijate, este un pericol de care trebuie să ne păzim. A planifica și ați asuma o cantitate mare de lucru, dar a nu face nimic desăvârșit ar constitui o strategie greșită. Trebuie să înaintăm, dar numai în conformitate cu sfatul Domnului. Să avem grijă, ca să nu ajungem atât de departe de simplitatea lucrării, încât să ne pierdem sensibilitatea spirituală și să ne fie imposibil să ne îngrijim de numeroasele domenii de lucru și întreprinderi acumulate, sacrificându-i pe slujitorii noștri cei mai buni pentru a menține lucrurile în ordine. Ev 79.5
Deși trebuie să fim gata întotdeauna să folosim ocaziile pe care ni le oferă providența lui Dumnezeu, să nu facem niciun plan mai amplu pentru locurile unde lucrarea noastră este reprezentată deja nici să nu ocupăm mai mult teritoriu decât putem să susținem prin lucrătorii și mijloacele noastre financiare pentru a încheia lucrarea cu bine. Aratul la suprafață înseamnă o recoltă redusă și slabă. Mențineți și sporiți interesul care este deja stârnit, până când norul se va muta în altă parte, iar atunci urmați-I. Chiar dacă planuri și teritorii mai vaste se deschid fără încetare pentru lucrători, este nevoie să se lărgească ideile și concepțiile noastre cu privire la lucrătorii care trebuie sa lucreze în noile teritorii din via Domnului pentru a aduce sufletele la adevăr. — Letter 14, 1886. Ev 80.1
Răspândirea superficială — Nu cheltuiți în atât de multe locuri mijloacele financiare pe care la aveți la dispoziție, astfel încât în niciunul dintre ele să nu se realizeze nimic mulțumitor. Este posibil ca lucrătorii să-și extindă eforturile pe un teritoriu atât de mare, încât nimic să nu fie făcut așa cum se cuvine, chiar în locurile unde, prin îndrumarea lui Dumnezeu, lucrarea ar fi trebuit să fie întărită și dusă până la capăt. — Letter 87, 1902. Ev 80.2
Minuțiozitatea în detaliile lucrării de evanghelizare — Dacă temperamentul nostru aprins ne face să adunăm o cantitate de lucru pe care nu avem puterea și nici harul lui Hristos de a-l îndeplini într-o modalitate inteligentă, ordonată și precisă, tot ce vom face va scoate la iveală nedesăvârșirea, iar lucrarea va fi prejudiciată fără încetare. Oricât de bun ar fi motivul, Dumnezeu nu va fi slăvit. Lipsa de înțelepciune se vede mult prea limpede. Lucrătorii se plâng continuu că au responsabilități prea mari de purtat, în timp ce Dumnezeu nu este mulțumit de faptul că ei își asumă aceste responsabilități și că își umplu viața de îngrijorare, teamă și oboseală, pentru că nu învață lecțiile pe care li le-a dat Hristos, și anume să ia jugul Său asupra lor și să poarte poverile Sale, mai degrabă decât jugul și poverile pe care și le-au creat singuri.... Ev 80.3
Dumnezeu dorește lucrători înțelepți, care nu își îndeplinesc munca în grabă, ci atent și minuțios, păstrând mereu umilința lui Isus. Aceia care gândesc și depun eforturi chinuitoare pentru îndeplinirea unor îndatoriri mai înalte, ar trebui să fie atenți și să gândească felul în care îndeplinesc îndatoririle mai mici, manifestând sârguință și precizie. Oh, cât de neglijent este săvârșită lucrarea, cât de multe lucruri sunt lăsate la voia întâmplării, pentru că există o dorință continuă de a prelua o lucrare mai mare. Lucrarea săvârșită în slujba lui Dumnezeu este confuză, pentru că ei își asumă o muncă atât de mare, încât nimic nu este făcut cu desăvârșire. Totuși, orice lucrare trebuie să reziste verificării Judecătorului tuturor lucrurilor de pe pământ. îndatoririle mici în slujba Domnului trebuie să fie considerate ca fiind importante, deoarece sunt făcute pentru Hristos. — Letter 48, 1886. Ev 81.1
Niciun interes nou, până când lucrările începute nu sunt duse la bun sfârșit — Nu trebuie să plănuim începuturi mari, în timp ce avem atât de puțină putere pentru a duce până la capăt lucrările care sunt deja începute. Nicio acțiune noua să nu înceapă înainte de timpul potrivit, absorbind în alte locuri mijloacele care ar fi trebuit să fie folosite pentru a consolida lucrarea din _____. Înainte de a intra într-un teritoriu nou, interesele din locul acela trebuie să fie bine statornicite. — Letter 87, 1902. Ev 81.2
Păstrarea interesului pentru solie — Experiențele adunării acesteia, împreună cu lucrurile care mi-au fost prezentate în diferite ocazii, cu privire la organizarea de adunări de tabără în marile orașe, mă determină să adresez sfatul că poate să fie organizat un număr mai mare de adunări de tabără în fiecare an, chiar dacă unele dintre ele sunt mici, deoarece adunările acestea vor fi niște mijloace puternice de a atrage atenția maselor. Prin adunările de tabără ținute în orașe, mii de oameni vor fi atrași să audă invitația la ospăț: “Vino, căci totul este gata!” Ev 82.1
După ce a fost stârnit interesul, nu trebuie să întrerupem brusc adunările, demontând corturile și lăsându-i pe oameni să creadă că adunările au luat sfârșit, chiar în timpul când sute ajung să fie interesați. Tocmai atunci, printr-o lucrare serioasă și credincioasă, poate să fie realizat binele cel mai mare. Adunările să fie organizate în așa fel încât interesul publicului să fie menținut în continuare. Ev 82.2
Uneori, poate că este dificil să reții câteva săptămâni vorbitorii principali, ca să dezvolte interesul creat de adunare. Poate că este costisitor să păstrezi terenul și să ții ridicate suficiente corturi de familie pentru a păstra aparența unei adunări de tabără. Poate că va fi un sacrificiu ca mai multe familii să rămână și să locuiască în tabără spre a-i ajuta pe pastori și pe lucrătorii biblici în vizitarea și susținerea studiilor biblice pentru aceia care vin în tabără, precum și pentru a-i vizita pe oameni acasă spre a le vorbi despre binecuvântările primite la adunări și pentru a-i invita să vină în continuare, dar rezultatele vor fi vrednice de efortul depus. Tocmai prin asemenea eforturi stăruitoare și pline de energie, unele dintre adunările noastre de tabără au fost mijlocul prin care s-au ridicat biserici puternice și active și tocmai printr-o asemenea lucrare serioasă trebuie să fie vestită solia îngerului al treilea pentru oamenii din orașele noastre. — The Review and Herald, 4 aprilie, 1899. Ev 82.3
Organizarea unui efort prelungit — Uneori, la adunările de tabără participă câteva zile un număr mare de vorbitori și, tocmai când interesul oamenilor începe să fie pe deplin stârnit, aproape toți se grăbesc să plece Ia o altă adunare, lăsând în urmă doi sau trei vorbitori care trebuie să lupte cu influența descurajatoare a coborârii și îndepărtării tuturor corturilor de familie. Ev 83.1
În numeroase situații, ar fi fost mult mai bine dacă adunările ar fi continuat o perioadă mai îndelungată, dacă persoanele care au venit din fiecare biserică ar fi fost pregătite să rămână o lună, sau mai mult, spre a ajuta la desfășurarea adunărilor și pentru a învăța cum să lucreze bine. Astfel, la întoarcerea acasă, ar fi putut să ducă în bisericile lor o experiență prețioasă. Ar fi fost mult mai bine dacă unii dintre vorbitorii care au stârnit interesul oamenilor în timpul audiențelor celor mai numeroase din cadrul adunării ar fi rămas pentru a culege roadele lucrării începute, depunând un efort prelungit și bine organizat. — The Review and Herald, 4 aprilie, 1899. Ev 83.2
Recolta lăsată neadunată — Ar fi mai bine și s-ar realiza mai mult, dacă ar fi mai puține adunări de tabără, iar grupul care ar fi susținut adunările ar fi fost mai puternic sau ar fi avut daruri diferite pentru lucrare. Apoi, în locul în care a fost stârnit interesul, ar fi trebuit să se zăbovească mai mult.8 Cortul a fost demontat în prea mare grabă. Unii încep să fie impresionați favorabil și este nevoie de eforturi stăruitoare, până ce mințile lor înțeleg adevărul și ei înșiși trec de partea adevărului. Ev 83.3
În multe locuri unde este instalat cortul, pastorii rămân până când prejudecățile încep să dispară și unii sunt dispuși să asculte cu mintea liberă de prejudecăți, dar chiar în acel moment cortul este desfăcut și trimis în alt loc. Acest lucru se repetă, se cheltuiesc timp și mijloace, iar slujitorii lui Dumnezeu nu pot vedea decât puține rezultate în sezonul adunărilor de tabără. Doar câțiva ajung Ia cunoașterea adevărului, iar slujitorii lui Dumnezeu, văzând doar puține roade care să-i încurajeze și să scoată la iveală darurile pe care le au, în loc de a câștiga, ei pierd puterea spirituală. — Testimonies for the Church 1:148 (1857). Ev 83.4
Lucrători pentru culesul roadelor — M-am gândit la felul în care s-au desfășurat lucrurile când solia strigătului cu glas tare a primului înger a fost vestită în Portland și în orașul Boston. Eforturile acestea au fost urmate de o lucrare continuă, asemănătoare lucrării pe care o îndepliniți voi, frate _____ și soră _____, împreună cu ajutoarele voastre. Lucrarea aceasta este cu adevărat lucrarea Domnului. — Letter 182, 1906. Ev 84.1
Familii care se mută în diferite localități pentru a menține interesul creat — Apoi, este Toronto [Australia], un loc dedicat plăcerii. Toate aceste localități se află la zece, douăzeci de mile distanță de Cooranbong, și lucrarea trebuie să înceapă în ele cât de curând, așa că putem să găsim familii consacrate care să se mute acolo pentru a menține interesul creat. Toate aceste câmpuri sunt albe pentru seceriș, dar nu putem să facem nimic fără lucrători consacrați, care să meargă acolo pentru a trezi și pentru a menține interesul. — Letter 76, 1899. Ev 84.2
Este nevoie de o strategie înțeleaptă — Pentru alegerea teritoriilor de lucru este nevoie de o strategie înțeleaptă. Înainte de a începe lucrarea într-un teritoriu, trebuie să fie făcute planuri cu privire la modalitatea în care vor fi îngrijite sufletele acestea. Cine îi va păstori pe aceia care vor crede adevărul? Ei vor primi un adevăr nepopular. Cine îi va instrui, după ce vor fi învățat ABC-ul? Cine le va modela experiența spirituală? Ev 84.3
Faptul de a lucra cu o cheltuială considerabilă spre a aduce sufletele la adevăr, pentru ca apoi să fie lăsate să-și modeleze propria experiență în conformitate cu ideile false pe care le-au primit în trecut și pe care le vor țese în experiența lor religioasă, ar lăsa lucrarea într-o stare cu mult mai rea, decât dacă adevărul nu le-ar fi fost prezentat niciodată. Faptul de a lăsa lucrarea neîncheiată și de a lăsa în urmă lucrurile încurcate este mai rău, decât a aștepta până când se alcătuiesc planuri bine gândite pentru a le purta de grijă acelora care vin la credință. — Letter 60, 1886. Ev 84.4