Evanghelizare

81/168

Rebotezarea

Când botezul anterior nu este mulțumitor — În zilele noastre sunt mulți care au călcat fără voie una dintre poruncile Legii lui Dumnezeu. Când mintea lor este luminată și cerințele poruncii a patra ajung în atenția conștiinței lor, ei se consideră niște păcătoși în ochii lui Dumnezeu. “Păcatul este călcarea Legii”, iar “acela care calcă o poruncă se face vinovat de toate”. Ev 372.1

Căutătorul sincer al adevărului nu își va scuza o nelegiuire cu faptul că nu a cunoscut Legea. Lumina s-a aflat la îndemâna lui. Cuvântul lui Dumnezeu este clar, iar Hristos i-a poruncit să cerceteze Scripturile. El respectă Legea lui Dumnezeu ca fiind sfântă, dreapta și bună și se pocăiește de nelegiuirea lui. Prin credință, invocă sângele ispășitor al lui Hristos și făgăduința iertării. Ca urmare, botezul lui anterior nu ÎI mai mulțumește. El s-a văzut pe sine ca fiind un păcătos condamnat de Legea lui Dumnezeu. A trăit din nou experiența morții față de păcat și dorește să fie înmormântat iarăși cu Hristos prin botez, ca să fie înviat la o viață nouă. Întâmplarea aceasta a fost raportată de Duhul Sfânt ca o lecție folositoare pentru biserică. — Sketches from the Life of Paul, 133 (1883). Ev 372.2

Să nu fie o condiție obligatorie pentru noii credincioși — Subiectul rebotezării trebuie să fie tratat cu atenția cea mai mare. După ce este prezentată învățătura despre subiectul Sabatului și despre alte puncte importante ale credinței noastre, iar sufletele dau dovadă că au curajul moral de a trece de partea adevărului, dacă sunt convertite pe deplin, vor înțelege cerința aceasta în lumina Bibliei. Totuși unii au tratat neînțelept cerința botezului, iar Dumnezeu a mustrat de multe ori cu privire la subiectul acesta. Cei care pun în față subiectul rebotezării și îi acordă o importanță la fel de mare ca subiectului despre Sabat nu lasă o impresie corectă în mintea oamenilor și nu prezintă corect acest lucru. Pentru a prezenta felurite adevăruri asemănătoare celui despre Sabat și pentru a împărți drept Cuvântul, dându-i fiecăruia partea lui de hrană la vremea potrivită, este nevoie de o mare înțelepciune. Ev 372.3

Aceia care iau asupra lor crucea Sabatului au de dus o luptă îngrozitoare cu eul și cu interesele egoiste care se interpun între sufletul lor și Dumnezeu. Prin urmare, după ce au făcut pasul acesta mare și picioarele lor sunt bine așezate pe platforma adevărului veșnic, ei trebuie să aibă timp pentru a se familiariza cu poziția lor cea nouă și să nu fie grăbiți cu privire la rebotezare. Nimeni să nu ajungă să fie conștiință pentru altul sau să insiste asupra rebotezării. Ev 373.1

Cu privire la subiectul acesta, fiecare trebuie să ia o decizie proprie, în cunoștință de cauză și cu temere de Dumnezeu. Rebotezarea să fie prezentată cu atenție, în spiritul duioșiei și al dragostei. Apoi, datoria de a îndemna Ii aparține numai lui Dumnezeu. Dați-I lui Dumnezeu ocazia de a lucra asupra minții oamenilor cu Duhul Său Sfânt, așa încât persoana să fie convinsă pe deplin și mulțumită de acest pas înainte. Să nu se îngăduie niciodată un spirit de controversă și de ceartă când este discutat subiectul acesta. Nu luați în mâinile voastre lucrarea care se află în mâinile Domnului. Dacă sunt tratați corect, aceia care au trecut într-o modalitate conștientă de partea respectării poruncilor lui Dumnezeu vor accepta toate aspectele esențiale ale adevărului. Totuși, când lucrăm cu mintea oamenilor este necesară înțelepciune. Pentru a înțelege anumite adevăruri, unii oameni vor avea nevoie de un timp mai îndelungat decât alții, îndeosebi cu privire la subiectul rebotezării, dar există o mână divină care îi călăuzește — un Duh divin care le impresionează inima, iar ei vor ști ce trebuie să facă și vor împlini lucrul acela. Ev 373.2

Niciunul dintre frații noștri zeloși să nu exagereze cu privire la subiectul acesta. Ei se vor afla în pericolul de a o lua înaintea Domnului și de a prezenta ca fiind cerințe obligatorii lucruri pe care Domnul nu le-a poruncit. A insista asupra rebotezării cuiva nu este lucrarea niciunuia dintre învățătorii noștri. Lucrarea lor este să prezinte marile principii ale adevărului biblic și, în cazul acesta, principiul rebotezării. Apoi, să-L lase pe Dumnezeu să convingă mintea și inima oamenilor.... Ev 374.1

Cu timpul, fiecare suflet cinstit care primește Sabatul poruncii a patra va înțelege care îi este datoria. Totuși unora le va fi necesară o perioadă mai lungă. Subiectul acesta să nu le fie impus celor nou-veniți la adevăr, ci să-l lase să lucreze asemenea unui aluat. Dacă pastorii noștri nu vor fi prea grăbiți, împiedicând planul lui Dumnezeu, procesul va fi lent și tăcut, dar își va face lucrarea. Ev 374.2

Aceia care au studiat subiectul acesta vreme îndelungată au ajuns să îl înțeleagă destul de clar și cred că toți ar trebui să îl înțeleagă asemenea lor. Ei nu se gândesc că, pentru cei nou-veniți la credință, rebotezarea ar însemna să își nege toată experiența lor religioasă din trecut. Totuși, cu timpul, ei vor ajunge să privească lucrurile diferit. Pe măsură ce adevărul li se descoperă fără încetare, ei vor înțelege pașii pe care trebuie să-i facă. Dacă oamenii nu se vor interpune și nu vor căuta să-i ducă la poziții despre care ei cred că sunt adevărate, o lumină nouă va străfulgera pe calea acestor suflete, iar Duhul lui Dumnezeu va lucra asupra minții lor. Ev 374.3

Prin urmare, să fie înțeles cu claritate faptul că, pe parcursul experienței noastre, din când în când, Dumnezeu mi-a dat mărturii de avertizare adresate fraților noștri cu privire la tratarea subiectului rebotezării. Bunul nostru frate _____ și mulți alții pastori care mi-au fost arătați au făcut o greșeală într-un anumit moment al experienței lor, prin faptul că au evidențiat subiectul rebotezării și au făcut din el o cerință obligatorie. Nu aceasta este modalitatea în care trebuie să fie tratat subiectul. El trebuie să fie considerat ca un mare privilegiu și o mare binecuvântare, iar dacă au idei corecte cu privire la subiectul acesta, toți cei care sunt rebotezați îl vor considera așa. Bunii noștri frați nu îi conduceau pe cei nou-veniți la credință pas cu pas, cu atenție și cu precauție, iar ca urmare unii au fost întorși de la adevăr, deși toate aceste rezultate triste ar fi putut să fie evitate, dacă ar fi fost tratați cu duioșie, atenție și răbdare. — Letter 56, 1886. Ev 375.1

Reconvertirea și rebotezarea adventiștilor de ziua a șaptea — Domnul cheamă la o reformă hotărâtă. Când un suflet este reconvertit cu adevărat, să fie rebotezat. Să își înnoiască legământul cu Dumnezeu, iar Dumnezeu își va înnoi legământul cu el.... În mijlocul membrilor trebuie să aibă loc reconvertiri, așa încât, în calitate de martori ai lui Dumnezeu, să depună mărturie despre puterea plină de autoritate a adevărului pentru sfințirea sufletului. — Letter 63, 1903. Ev 375.2