Evanghelizare

75/168

Integrarea noilor credincioși în biserică

Să fie îndrumați ca niște copii — “În clipa aceea, ucenicii s-au apropiat de Isus și L-au întrebat: ‘Cine este mai mare în împărăția cerurilor?’ Isus a chemat la El un copilaș, l-a pus în mijlocul lor și le-a zis: ‘Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în împărăția cerurilor. De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaș, va fi cel mai mare în împărăția cerurilor. Și oricine va primi un copilaș ca acesta în Numele Meu, Mă primește pe Mine. Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din acești micuți, care cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atârne de gât o piatră mare de moară și să fie înecat în adâncul mării.’” Ev 340.2

Prin expresia “acești micuți”, Hristos nu vrea să spună copiii mici. Aceia la care Se referă El sunt “micuții care cred în Mine” — aceia care nu au câștigat o experiență în umblarea pe urmele Sale, aceia care au nevoie să fie îndrumați ca niște copii în căutarea lucrurilor împărăției cerurilor. — Manuscript 60, 1904. Ev 341.1

Sfat adresat celor noi în credință — Doresc să mă adresez vouă, celor care ați ajuns la cunoașterea adevărului în _____. Voi sunteți tineri în credință și aveți o mare nevoie să fiți smeriți înaintea Domnului și să învățați zi de zi în școala lui Hristos, stăruind îndeosebi în meditație și în conversații despre învățăturile pe care El le-a dat ucenicilor. Trăiți cu un spirit smerit, fiți neîncrezători în sine, căutați înțelepciunea de la Acela care este Dumnezeul oricărei priceperi, pentru ca toate căile și metodele voastre să fie într-o legătură strânsă și fermă cu voința și căile lui Dumnezeu, așa încât să nu poată exista nici o confuzie.... Ev 341.2

Trebuie să nu uităm niciodată cât de greu este să îndepărtezi din mintea oamenilor ideile greșite și îndelung cultivate, pe care le-au învățat încă din copilărie. Să ținem minte că pământul nu este cerul și că vor fi de întâmpinat și de biruit descurajări, dar să manifestăm îndelungă răbdare, duioșie și milă față de aceia care se află în întuneric. Dacă vrem să îi ajutăm să înțeleagă lumina, nu vom putea să facem lucrul acesta numai prin argumente, ci el trebuie să fie îndeplinit prin lucrarea harului lui Hristos asupra inimii voastre, manifestată în caracterul vostru cu hotărâre, dar și cu blândețea și simplitatea lui Hristos. Lucrați pentru suflete cu multă rugăciune, pentru că aceasta este singura metodă prin care puteți să ajungeți la inima oamenilor. Nu lucrarea voastră impresionează inima oamenilor, ci lucrarea Domnului Hristos care se află alături de voi.... Ev 341.3

Fiți hotărâți să nu îngăduiți nici o neînțelegere între voi, ci să aveți pacea lui Hristos în inimă, iar atunci va fi ușor să aveți pace în familiile voastre. Dar când grădina inimii este neglijată, buruienile otrăvitoare ale mândriei, ale înălțării de sine și ale mulțumirii de sine cresc și se înalță. Fiecare dintre noi trebuie să vegheze în rugăciune. Ev 342.1

Caracterul pe care îl formăm va avea influență în viața de cămin. Dacă în cercul căminului este o armonie plăcută, îngerii lui Dumnezeu pot să slujească acolo. Când căminul este administrat în mod înțelept, iar bunătatea, blândețea, îndelunga răbdare sunt combinate cu principiile ferme, atunci soțul va fi cu siguranță liantul familiei. El unește familia cu legături sfinte și o înfățișează înaintea lui Dumnezeu, aducându-i pe toți membrii ei la altarul Său. Ce lumină puternică va străluci dintr-o asemenea familie! Ev 342.2

Familia care este condusă corespunzător constituie un argument favorabil pentru adevăr, iar capul unei astfel de familii va îndeplini în biserică același fel de lucrare care este manifestată în familie. Ori de câte ori asprimea și lipsa de dragoste și duioșie sunt manifestate în cercul sfânt al căminului, contribuția acelei persoane va fi cât se poate de sigur o nereușită în planurile și administrarea din biserică. Unitatea din cămin și unitatea din biserică descoperă comportamentul și harul lui Hristos mai mult decât predicile și argumentele.... Oare adevărul înaintat pe care l-am primit produce în inima noastră roadele răbdării, credinței, nădejdii și bunătății, lăsând în felul acesta influența lui mântuitoare asupra minții oamenilor și dovedind că suntem niște mlădițe ale adevăratei Vițe, prin roadele bogate pe care le aducem? — Letter 6b, 1890. Ev 342.3

A avea rădăcini în ei înșiși — Nu este planul lui Dumnezeu ca biserica să fie susținută prin viața spirituală primită de la pastor. Cei din biserică trebuie să aibă rădăcinile proprii. Ei trebuie să răspândească veștile Evangheliei, soliile de avertizare și solia îngerului al treilea. — Manuscript 83, 1897. Ev 343.1

Toți aceia care se declară a fi creștini trebuie să poarte răspunderea de a rămâne în armonie cu îndrumarea Cuvântului lui Dumnezeu. El consideră fiecare suflet răspunzător pentru felul în care urmează modelul arătat în viața Domnului Hristos și pentru formarea unui caracter curat și sfânt. — Manuscript 63, 1907. Ev 343.2

Nu-i puneți pe pastori în locul lui Dumnezeu — Deși trebuie să fie învățați să ceară sfatul acelora care au o experiență mai mare în lucrare, totuși cei nou-convertiți să nu-l pună pe pastor în locul lui Dumnezeu. Pastorii sunt doar niște făpturi omenești, niște oameni cuprinși de slăbiciuni. Numai Domnul Hristos este acela de la care trebuie să cerem călăuzirea. — Testimonies for the Church 7:20 (1904). Ev 343.3

Aspecte cu privire la care cei nou-convertiți trebuie să fie bine întemeiați — Adesea, pastorii neglijează ramuri importante ale lucrării, cum ar fi reforma sănătății, darurile spirituale, dăruirea sistematică și marile domenii ale lucrării misionare. Este posibil ca un mare număr de persoane să adopte o teorie a adevărului prin lucrarea lor, dar, cu timpul, se va constata că mulți oameni nu vor rezista încercării prin care îi va verifica Dumnezeu.... Ev 343.4

Cu cât ar fi fost mai bine pentru lucrare, dacă solul adevărului i-ar fi educat pe acești nou-convertiți cu credincioșie și pe deplin cu privire la toate subiectele fundamentale, chiar dacă numărul celor care s-ar fi adăugat în biserică prin lucrarea lor ar fi fost mai mic. Ev 343.5

Pastorii trebuie să-i facă pe cei pentru care lucrează să înțeleagă bine cât de important este ca ei să poarte răspunderi în lucrarea lui Dumnezeu. Să-i învețe să susțină și să fie interesați de fiecare departament al lucrării lui Dumnezeu, Marele câmp misionar stă înaintea lor, iar subiectul acesta trebuie să fie evidențiat de repetate ori. Oamenii trebuie să înțeleagă faptul că nu aceia care ascultă Cuvântul vor avea viața veșnică, ci aceia care îl împlinesc. Nimeni nu este scutit de îndeplinirea acestei lucrări de binefacere. Tuturor celor cărora le dă darurile harului Său, Dumnezeu le cere nu numai să împlinească, din bunurile lor, nevoile actuale pentru înaintarea cu succes a adevărului Său, ci și să se dăruiască pe ei înșiși lui Dumnezeu fără nici o rezervă.... Ev 344.1

A fi binevoitor nu este o trăsătură firească a inimii. Oamenii trebuie să fie educați, oferindu-li-se învățătură peste învățătură, puțin aici, puțin acolo, pentru a ști cum să lucreze și cum să dăruiască în conformitate cu rânduiala lui Dumnezeu. — The Review and Herald, 12 decembrie, 1878. Ev 344.2

Dezvoltarea unei noi atitudini față de lucrarea lui Dumnezeu — Cât de mulți bani sunt cheltuiți pentru lucruri care nu constituie altceva decât niște idoli, lucruri care întunecă mintea și simțămintele, mici podoabe care necesită atenție pentru a fi curățate de praf și puse în ordine. Timpul petrecut cu aranjarea acestor idoli ar putea să fie petrecut adresându-i unui suflet un cuvânt potrivit și stârnindu-i interesul de a întreba: “Ce să fac pentru a fi mântuit?” Aceste lucruri mărunte iau timpul care ar trebui să fie dedicat rugăciunii, căutării Domnului și primirii, prin credință, a făgăduințelor Sale.... Ev 344.3

Când văd cât de mult s-ar putea face în țări ca aceasta în care mă aflu acum, îmi arde inima înăuntrul meu de dorința de a le arăta acelora care se declară a fi copii ai lui Dumnezeu cât de mulți bani risipesc pe îmbrăcăminte, mobilier scump sau plăceri personale, în excursii al căror scop este doar satisfacția egoistă. Toate acestea sunt niște deturnări ale bunurilor lui Dumnezeu, prin faptul că folosesc pentru a-și plăcea lor înșiși banii care sunt întru totul ai Săi și care ar trebui să fie dedicați în slujba Sa. — Letter 42a, 1893. Ev 344.4

Creștini slujitori — Lucrarea ambasadorilor lui Hristos este mult mai mare și cere o răspundere mai mare decât își închipuie mulți. Ei nu trebuie să fie mulțumiți cu succesul lor, până când nu pot să-I prezinte lui Dumnezeu, prin muncă serioasă și prin binecuvântarea Sa, creștini gata pentru slujire, care au un simț adevărat al responsabilității. Munca și instruirea propriu-zisă vor avea ca rezultat faptul că vor fi implicați în lucrare bărbați și femei ale căror caractere sunt puternice și ale căror convingeri sunt atât de neclintite, încât nu vor îngădui niciunei trăsături egoiste a caracterului să-i împiedice în lucrarea lor, micșorându-le credința sau abătându-i de la datoria lor. — Testimonies for the Church 4:398, 399 (1880). Ev 345.1