Lucrarea de binefacere

Capitolul 26 — Ajutor și încurajare pentru văduve

Cerințele văduvelor și orfanilor — Dintre toți cei care ne solicită atenția, văduvele și orfanii au cea mai puternică revendicare asupra grijii și simpatiei noastre duioase. “Religia curată și neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe văduve și pe orfani în necazurile lor și să ne păzim neîntinați de lume.” LB 214.1

Părintele care a murit în credință, bizuindu-se pe făgăduința veșnică a lui Dumnezeu, i-a lăsat pe cei iubiți ai săi cu încredere deplină că Domnul le va purta de grijă. și cum îi aprovizionează Domnul pe acești lipsiți? Nu face o minune trimițând mană din cer, nu trimite corbii să le ducă de mâncare, ci face o minune cu inimile omenești. El îndepărtează egoismul din suflet și desigilează izvorul mărinimiei. El încearcă iubirea celor care mărturisesc a fi urmașii Lui încredințând milei lor gingașe pe cei suferinzi și lipsiți, pe săraci și pe orfani. Aceștia sunt într-un sens deosebit micuții de care îngrijește Hristos și neglijarea lor este o jignire pentru El. Cei care îi neglijează pe ei îl neglijează pe Hristos în persoana celor suferinzi ai Lui. Orice faptă bună făcută pentru ei în numele lui Isus este acceptată de El ca făcută Lui însuși deoarece El își identifică interesul cu cel al omenirii suferinde și a încredințat bisericii Sale lucrarea măreață de a-I sluji ajutând și binecuvântându-i pe săraci și suferinzi. Binecuvântarea Domnului va veni asupra tuturor celor care vor servi acestora. — The Review and Herald, 27 iunie, 1893. LB 214.2

Dați ajutor palpabil; Ușurați poverile văduvei — Multe mame văduve cu copiii lor orfani luptă cu bărbăție să-și poarte povara dublă. Adeseori muncesc cu mult peste puterile lor pentru a-și putea ține micuții cu ele și a împlini nevoile acestora. Ele au puțin timp pentru educarea și instruirea lor, puține ocazii pentru a-i înconjura cu influențe care să le lumineze viața. Ele au nevoie de încurajare, simpatie și ajutor palpabil. LB 215.1

Dumnezeu ne cheamă să le împlinim acestor copii, atât cât putem, nevoia unei griji de tată. În loc de a sta la distanță, plângându-vă de greșelile lor și de necazul pe care-l pot produce, ajutați-i pe orice cale posibilă. Căutați să ajutați mama roasă de griji. Ușurați-i poverile. — Ministry of Healing, 203. LB 215.2

Să fim canale ale belșugului lui Dumnezeu — În case prevăzute cu confortul vieții, în hambare și grânare încărcate cu roadele secerișurilor îmbelșugate, în depozite pline cu țesături, în visterii pline cu aur și argint, Dumnezeu a asigurat mijloace pentru întreținerea acestor nevoiași. El ne cheamă să fim canale ale belșugului Său. — Ibid., 202. LB 215.3

Celor prosperi le-a fost încredințat ajutorul pentru văduve — Săracii, cei fără adăpost și văduvele se află printre noi. Am auzit un fermier bogat descriind situația unei văduve sărace din mijlocul lor. El a deplâns situația dificilă în care se afla ea și apoi a spus: “Nu știu cum se va descurca în iarna aceasta geroasă. Ea trece prin timpuri grele acum.” Unii ca aceștia au uitat Modelul și prin faptele lor spun: “Nu, Doamne, noi nu putem bea paharul lepădării de sine, al umilinței și al sacrificiului din care ai băut Tu, nici să fim botezați cu suferințele cu care ai fost botezat Tu. Nu putem trăi să facem bine altora. Treaba noastră este să avem grijă de noi înșine.” LB 215.4

Cine ar trebui să știe cum se descurcă văduva dacă nu cei care au grânarele pline? Mijloacele pentru ca ea să se poată descurca sunt la îndemână. Îndrăznesc oare cei pe care Dumnezeu i-a făcut ispravnicii Lui să rețină de la ucenicii nevoiași ai lui Hristos? Dacă fac aceasta, ei rețin de la Isus. Așteptați ca Dumnezeu să plouă grâne din cer pentru, a-i aproviziona pe nevoiași? Nu le-a așezat El, mai degrabă, în mâinile voastre ca să-i ajute și să-i binecuvânteze prin voi? Nu v-a făcut El instrumente în această lucrare bună pentru a va încerca și a vă da privilegiul de a vă strânge comori în cer? — Testimonies for the Church 2:32, 33. LB 216.1

Fraților, de dragul lui Hristos, umpleți-vă viețile cu fapte bune…. Tot ce aveți aparține lui Dumnezeu. Păziți-vă ca să nu acumulați în mod egoist darurile pe care El vi le-a dat pentru văduve și orfani. — Ibid., 4:627. LB 216.2

Creștinii au din belșug pentru cei nevoiași — Creștinii nu sunt scuzați pentru că permit strigătului văduvei și a rugăciunii orfanului să se înalțe la cer din cauza lipsei și suferinței lor în timp ce o Providență darnică a așezat în mâinile acestor creștini belșug pentru împlinirea nevoilor lor. Nu lăsați ca strigătele văduvei și orfanului să cheme răzbunarea cerului asupra noastră ca popor. În lumea pretinsă creștină se cheltuiește în etalare extravagantă, pentru bijuterii și podoabe, destul cât să împlinească nevoile tuturor celor flămânzi și să-i îmbrace pe toți cei goi din orașele noastre. Totuși acești pretinși urmași ai lui Isus cel blând și smerit nu trebuie să se lipsească pe ei de hrană potrivită și de îmbrăcăminte confortabilă. Ce vor spune acești membri ai bisericii în ziua lui Dumnezeu când vor fi puși față în față cu săracii merituoși, cu suferinzii, cu văduvele și orfanii care au cunoscut lipsa cruntă a necesităților simple ale vieții în timp ce ceea ce era suficient pentru împlinirea nevoilor lor era cheltuit de acești pretinși urmași ai lui Hristos pentru surplus de îmbrăcăminte și podoabe inutile, interzise categoric în Cuvântul lui Dumnezeu? — The Review and Herald, 21 noiembrie, 1878. LB 216.3

Nu-i neglijați pe cei de aproape — Dătătorul ar trebui să aibă un obiectiv în vedere, cu fiecare dar și colectă, nu pentru a încuraja pe nimeni la lene, nu pentru a fi văzut de oameni sau pentru a căpăta un nume măreț, ci pentru a-L slăvi pe Dumnezeu prin înaintarea cauzei Sale. Unii fac donații mari pentru cauza lui Dumnezeu în timp ce fratele lor sărac poate că suferă lângă ei, iar ei nu fac nimic să-l ușureze. Fapte mici de bunătate, făcute pentru fratele lor în secret, le-ar lega inimile împreună și ar fi notate în cer. Am văzut că, în ceea ce privește prețurile și salariile, cei bogați trebuie să facă o diferență în favoarea nenorociților, văduvelor și săracilor merituoși din mijlocul lor. — Testimonies for the Church 1:194. LB 217.1

Dumnezeu ascultă rugăciunea văduvei — Legile date lui Israel protejează în special interesele celor care au nevoie de ajutor. “Să nu chinuiești pe străin și să nu-l asuprești, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. Să nu asuprești pe văduvă, nici pe orfan. Dacă-i asuprești și ei strigă la Mine după ajutor, Eu le voi auzi strigătele; mânia Mea se va aprinde și vă voi nimici cu sabia; nevestele voastre vor rămânea văduve și copiii voștri vor rămânea orfani.” LB 217.2

Cei din bisericile noastre și cei care au poziții de răspundere în instituțiile noastre să învețe din aceste cuvinte cu câtă grijă protejează Dumnezeu interesele celor care nu se pot ajuta singuri. El aude strigătul văduvei pentru copiii ei rămași fără tată și îi va aduce sigur la judecată pe cei care nu respectă regulile pe care El le-a lăsat pentru a-i apăra de rău. LB 217.3

Totuși, în ciuda avertizărilor pe care le-a dat Dumnezeu, există unii care nu se tem să nedreptățească văduvele și orfanii. Cuvântul Domnului a venit la ei, dar ei nu au vrut să-și schimbe calea pentru a-i ajuta pe nevoiași. Ei și-au întors urechea de la rugămințile orfanului. Lacrimile și rugăciunile văduvei nu însemnau nimic pentru ei. — Manuscript 117, 1903. LB 218.1

Vizitarea văduvelor — A vizita văduvele și orfanii, cum a poruncit apostolul, înseamnă a avea milă creștină și sfințită față de ei în necazurile lor. Ei ar trebui să protejeze cu sfințenie interesele acestora, să lucreze pentru ei, să treacă prin inconveniente pentru a le face lor o favoare. Să le dea sfat creștin. Să se unească cu ei în rugăciune și să țină minte că Isus Hristos este prezent la toate aceste vizite și că un raport credincios este păstrat cu privire la obiectivul și lucrarea îndeplinită. Creștinii vor da dovadă că sunt bărbați și femei convertite. Vor arăta că citesc Biblia, cred în ea și ascultă fiecare poruncă a Cuvântului lui Dumnezeu. Ei nu vor căuta să atragă simpatie asupra lor vorbind în defavoarea soției sau a soțului. Nu vor fi centrați pe sine, ci vor avea pe inimă să facă bine altora și să fie o binecuvântare pentru omenire deoarece aceasta este asemenea lui Hristos. În toate relațiile lor cu văduvele și orfanii vor face exact așa cum ar dori ca alții să se poarte cu soția și copiii lor dacă ele ar rămâne văduve, iar copiii orfani. LB 218.2

Toți cei care pretind că sunt copiii lui Dumnezeu să țină minte că există un veghetor în toate tranzacțiile de afaceri, care le notează fiecare faptă, și că raportul va sta exact așa cum este scris, până în ziua cea mare când fiecare om va primi potrivit cu faptele sale, dacă nu s-a pocăit de toate relele și acestea nu au fost șterse. Orice nedreptate făcută unui sfânt sau unui păcătos va fi atunci răsplătită. Hristos își identifică interesele în toate necazurile poporului Său. Dumnezeu Se va răzbuna pe cei care asupresc sau jefuiesc în vreun fel văduvele sau orfanii. — Letter 36, 1888. LB 218.3

Responsabilitatea nu scade — Fiecare suflet sărman și încercat are nevoie de lumină și de cuvinte blânde, pline de compasiune și de speranță. Fiecare văduvă are nevoie de mângâierea cuvintelor de ajutor și încurajare pe care i le spun alții…. LB 219.1

Este o mare lucrare de făcut în lumea noastră și, pe măsură ce ne apropiem de încheierea istoriei pământului, ea nu descrește câtuși de puțin. Dar când iubirea desăvârșită a lui Dumnezeu este în inimă se vor face lucruri minunate. Hristos va fi în inima credinciosului ca un izvor de apă care va țâșni în viața veșnică. — The Review and Herald, 15 ianuarie, 1895. LB 219.2