Mărturii pentru comunitate, vol. 5

Tratarea celor greșiți

Dacă se consideră că un frate a greșit, frații și surorile lui n-ar trebui să șoptească printre ei și să discute în legătură cu lucrul acesta, mărind aceste presupuse greșeli și căderi. O mare parte din această lucrare este făcută și rezultatul este că neplăcerea lui Dumnezeu este asupra acelora care fac lucrul acesta și Satana jubilează pentru că poate să slăbească și să necăjească pe cei care trebuie să fie puternici pentru Domnul. Lumea vede slăbiciunea lor și judecă această clasă de oameni și adevărul pe care ei mărturisesc că-l iubesc după roadele pe care aceștia le aduc în viața lor. 5M 615.1

“Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cine va locui pe muntele Tău cel sfânt? Cel ce umblă în neprihănire, cel ce face voia lui Dumnezeu și spune adevărul din inimă. Acela nu clevetește cu limba lui, nu face rău semenului său și nu aruncă ocara asupra aproapelui său. El privește cu dispreț pe cel vrednic de disprețuit, dar cinstește pe cei ce se tem de Domnul. El nu-și ia vorba înapoi, dacă face un jurământ în paguba lui. El nu-și dă banii cu dobândă și nu ia mită împotriva celui nevinovat. Cel ce se poartă așa nu se clatină niciodată.” De aici, clevetitorii sunt excluși, nu pot locui în cortul lui Dumnezeu și pe muntele cel sfânt al Sionului. Cel care aduce ocara asupra ucenicului Său nu poate primi aprobarea lui Dumnezeu. 5M 615.2

Câți pastori, în vreme ce sunt angajați într-o lucrare bună, în care suflete sunt întoarse la Dumnezeu și la adevăr, sunt trimiși să meargă pentru a aplana unele neînțelegeri între frați, care ei înșiși sunt cu totul greșiți și care au un spirit greșit și arogant? 5M 615.3

Această lucrare de a retrage oameni din câmpul lor de lucru s-a repetat mereu și mereu pe parcursul dezvoltării cauzei lui Dumnezeu. Este planul marelui vrăjmaș al oamenilor acela de a stânjeni lucrarea lui Dumnezeu. Când sufletele care sunt pe punctul de a lua o hotărâre în favoarea adevărului sunt lăsate în stăpânirea unei influențe nefavorabile, ei pierd interesul și este foarte rar cazul când o impresie atât de puternică poate să fie făcută asupra lor. Satana născocește mereu câte ceva pentru a-i chema pe pastori din câmpul lor de lucru în momentul acesta crucial, pentru ca rezultatele muncii lor să fie irosite. 5M 615.4

Există în biserică oameni, bărbați și femei, neconsacrați, neconvertiți, care se gândesc mai mult la menținerea propriei lor demnități, a propriilor lor opinii decât la ceea ce fac pentru salvarea semenilor lor și Satana lucrează prin și asupra acestora, producând greutăți care consumă timpul și munca pastorului, iar ca rezultat al acestui lucru, multe suflete sunt pierdute. 5M 616.1

În timp ce membrii comunității sunt împărțiți în ceea ce privește sentimentele lor, inimile lor sunt tari și neimpresionabile. Eforturile pastorului sunt asemenea unor lovituri pe un fier rece și fiecare grup devine mai fixat în poziția lui decât mai înainte. Pastorul este astfel pus într-o situație de neinvidiat; căci, deși el a gândit totdeauna în mod înțelept, hotărârea lui poate să nu fie pe placul cuiva și, în felul acesta, spiritul partizan este întărit. 5M 616.2

Dacă pastorul se împacă mai bine cu o familie, alții cu siguranță că vor fi geloși, ca nu cumva el să-și facă impresii nefavorabile despre ei. Dacă el dă un sfat, unii vor spune: “Cineva a vorbit cu el”, și cuvintele lui nu au nici o greutate în ochii lor. În felul acesta, sufletele sunt înarmate cu neîncredere și bănuieli rele, iar pastorul este lăsat la mila prejudecăților și geloziei. Prea adesea, el lasă problema într-o stare mai rea de cum a găsit-o. Dacă ar fi refuzat categoric să asculte declarațiile unilaterale, nuanțate și subiective ale unora, dacă ar fi dat un sfat în armonie cu regula biblică și ar fi spus asemenea lui Neemia: “Am o mare lucrare de făcut și nu pot să mă cobor”, atunci comunitatea ar fi fost într-o stare mult mai bună. 5M 616.3

Pastorii și membrii laici ai bisericii sunt neplăcuți lui Dumnezeu atunci când le îngăduie unor persoane să le spună căderile și greșelile fraților lor. Ei n-ar trebui să asculte, ci să întrebe: “Ai urmat cu strictețe sfaturile Mântuitorului tău? Te-ai dus la cel greșit, l-ai luat deoparte și i-ai arătat unde a greșit? A refuzat el oare să te asculte? Atunci ai luat în mod grijuliu și cu rugăciune pe alți doi sau trei și ați lucrat astfel cu el cu multă gingășie, cu umilință și blândețe, inima voastră vibrând de iubire pentru acest suflet?” Dacă poruncile Căpitanului mântuirii noastre au fost urmate cu strictețe, în ceea ce privește modul în care trebuie tratați cei care au greșit, atunci trebuie să fie făcut un pas mai departe, și anume spune-l bisericii și să fie luate măsuri în cazul respectiv după cum spun Scripturile. Atunci cerul va ratifica hotărârea luată de comunitate de a-i ridica celui greșit calitatea de membru al bisericii, dacă nu se pocăiește. Dacă acești pași n-au fost făcuți, închide-ți urechile și nu asculta plângerile semenului tău. Dacă nu sunt frați și surori care să procedeze astfel, atunci limbile rele vor înceta în curând să mai vorbească; pentru că nu vor găsi teren favorabil în care să lucreze, mușcându-se și devorându-se unul pe altul. 5M 616.4