Mărturii II
40 —Tineri care se înșală singuri
Frate O, 2M 287.2
Mi-au fost arătate în viziune pericolele în care se află cei tineri. Mi-a fost prezentat cazul tău. Am văzut că nu ți-ai onorat mărturisirea de credință. Ai fi putut să faci binele, iar exemplul tău să fie o binecuvântare pentru tinerii cu care te-ai asociat; dar, vai! În adâncul sufletului, tu nu ai fost convertit la Dumnezeu. Dacă ai fi urmat calea pe care ar fi trebuit să o urmeze un creștin consecvent, rudele și prietenii tăi ar fi fost influențați de purtarea ta evlavioasă să calce pe urmele tale. Frate, inima ta nu este într-o poziție bună față de Dumnezeu; gândurile tale nu sunt nobile; îi îngădui minții să meargă pe o cale greșită. Gândurile tale nu urmează o direcție curată, înaltă. Obiceiurile tale sunt de așa natură, încât îți ruinează sănătatea și îți distrug spiritualitatea. Tu nu poți progresa în lucrurile spirituale, până când nu te convertești. 2M 287.3
Atunci când îți vei da seama de influența transformatoare a puterii lui Dumnezeu asupra inimii tale, lucrul acesta se va vedea în viața ta. Îți lipsește experiența religioasă, dar nu este prea târziu să-L cauți pe Dumnezeu acum, cu strigăte sincere și serioase: „Ce să fac, pentru a fi mântuit?” Niciodată nu poți fi un creștin adevărat, până când nu ești pe deplin convertit. Ești iubitor de plăceri mai mult decât iubitor de Dumnezeu. Ești în căutare de plăceri, dar ai găsit oare, pe această cale, adevărata bucurie? Ai căutat să te faci agreabil pentru fete tinere și lipsite de experiență. Ai fost atât de mult preocupat de lucrul acesta, încât nu ți-ai mai putut îndrepta privirea în sus, spre Dumnezeu și spre cer. „Curățiți-vă mâinile, păcătoșilor, curățiți-vă inima, oameni cu inima împărțită!” Acest îndemn ți se aplică și ție. Trebuie să înveți căile, voia și lucrările lui Dumnezeu. Ai nevoie de acea religie curată și neîntinată; trebuie să cultivi simțăminte devoționale. Încetează să faci răul și învață să faci binele. Binecuvântarea lui Dumnezeu nu poate rămâne asupra ta, până când nu vei deveni asemenea lui Hristos. 2M 288.1
Sunt îndurerată să văd lipsa de evlavie în mijlocul celor tineri. Satana le ia mintea și o îndreaptă într-o direcție care este coruptă. Asupra multor tineri domnește autoînșelarea. Ei cred că sunt creștini, dar nu au fost niciodată convertiți. Până când asupra lor nu va fi realizată această lucrare, ei nu vor înțelege taina evlaviei. Pentru cei nelegiuiți, nu există pace. Dumnezeu cere adevărul și sinceritatea inimii. El te vede și Îi este milă de tine și de toți tinerii care sunt dornici de jucării copilărești și irosesc timpul scurt, atât de prețios, pentru lucruri fără nicio valoare. Hristos te-a cumpărat cu un preț și îți oferă har și slavă, dacă vrei să le primești; dar tu te întorci de la prețioasa făgăduință a darului vieții veșnice, către plăcerile josnice, care nu satisfac, ale pământului. 2M 288.2
Eforturile tale în această direcție nu-ți vor aduce niciun profit, ci, dimpotrivă, o mare pierdere. Plata păcatului este moartea. Viața și cerul stau înaintea ta, dar se pare că tu nu le apreciezi valoarea. Tu nu meditezi la lucrurile prețioase ale cerului. Dacă întorci spatele inestimabilei iubiri a lui Hristos, dacă cerul, slava și viața veșnică sunt considerate de mică valoare, ce motive ți-am putea prezenta, ca să te impresioneze? Ce îndemn te-ar încânta? Vei lăsa ca distracțiile nebunești și suita de plăceri excitante să îți captiveze mintea și să te despartă de Dumnezeu, făcând ca inima să-ți devină insensibilă în ceea ce privește temerea de Dumnezeu? 2M 289.1
O, te rog pe tine, care ești atât de puțin interesat de lucrurile sfinte, să-ți cercetezi cu atenție inima! Ce scuză vei găsi înaintea lui Dumnezeu, pentru viața ta lumească și neconsacrată? În ziua aceea înfricoșătoare, nu vei putea găsi nicio scuză. Vei rămâne fără cuvinte. Gândește-te, o, gândește-te, atunci când îți petreci orele în căutare de plăceri, că toate aceste lucruri au un sfârșit! Dacă ai avea o viziune corectă asupra vieții, asupra vieții veșnice împreună cu Dumnezeu, cât de repede ai părăsi viața de plăceri și de păcat. Cât de repede ți-ai schimba modul de gândire, calea și anturajul și te-ai întoarce cu toată puterea spre Dumnezeu și spre lucrurile cerești! Cât de hotărât ai refuza cu dispreț să cedezi în fața ispitelor care te-au înșelat și te-au captivat! Cât de pline de zel ar fi eforturile tale pentru o viață binecuvântată, cât de serioase și de stăruitoare ți-ar fi rugăciunile adresate lui Dumnezeu, pentru a cere ca harul Său să rămână asupra ta, ca puterea Lui să te susțină și să te ajute să te împotrivești Diavolului! Cu câtă sârguință ai folosi orice privilegiu religios de a învăța căile și voia lui Dumnezeu! Cu câtă grijă ai medita la Legea lui Dumnezeu și ți-ai compara viața cu cerințele ei! Cât de temător ai fi ca nu cumva să păcătuiești în cuvânt sau în faptă și cu câtă seriozitate ai căuta să crești în har și în adevărata sfințenie! Conversațiile tale nu ar fi despre lucruri de nimic, ci despre cer. Atunci, lucrurile veșnice și pline de slavă s-ar deschide înaintea ta și tu nu ți-ai găsi odihna, până când nu ai crește tot mai mult în spiritualitate. Dar lucrurile pământești îți captivează atenția și Dumnezeu este uitat. Te implor să-ți schimbi îndată calea și să-L cauți pe Domnul, ca El să Se lase găsit de tine; cheamă-L câtă vreme este aproape. 2M 289.2