Mărturii II

69 — Lipsa de credincioșie în administrație

Stimate frate K, 2M 566.2

Sunt câteva lucruri care mă apasă și cu privire la care simt că este datoria mea să vă scriu, ție și fratelui L. Ți-am relatat esențialul legat de această chestiune; dar, cum sufletul meu este tot împovărat, îți voi scrie. 2M 566.3

Mi s-a arătat că, pentru tine, pe primul loc se află Eu și al meu. Ai o atât de mare grijă de persoana ta, încât Domnul nu mai are loc să lucreze pentru tine. Nu Îi dai nicio șansă. Într-o mare măsură, El v-a lăsat, pe tine și pe fratele L, să lucrați după judecata voastră, ca să vă convingeți că înțelepciunea voastră este nebunie. Voi nu ați lucrat în interesul văduvelor și al orfanilor, așa cum Domnul le-a poruncit în mod special urmașilor Săi; nici nu ați făcut din cazurile săracilor Domnului propriile voastre cazuri, manifestând un interes special pentru ei, și nici nu ați căutat să-L slăviți pe Dumnezeu și să-I înălțați numele; de aceea, Domnul a îngăduit ca tu și fratele L să urmați calea pe care v-ați ales-o. El v-a lăsat să vă îngrijiți doar de voi înșivă. La baza acțiunilor voastre au stat propriile voastre interese egoiste, astfel că veți culege ce ați semănat. Am văzut că, mai devreme sau mai târziu, vă veți primi într-adevăr răsplata, pentru faptul că ați servit propriilor interese egoiste. Va trebui să auziți cuvintele: „Dă socoteală de isprăvnicia ta”. Voi sunteți responsabili înaintea lui Dumnezeu pentru lucrarea care v-a fost încredințată și pe care ați neglijat-o în mod rușinos, ca să vă serviți vouă înșivă. 2M 566.4

Dacă v-ați fi străduit să primiți aprobarea lui Dumnezeu, căutând Împărăția cerurilor și neprihănirea lui Hristos, ați fi făcut lucrările lui Hristos. Săracii, văduvele și orfanii v-ar fi trezit mila și simpatia; ați fi fost interesați de ei și i-ați fi tratat așa cum ați vrea să fie tratați cei din familia voastră, dacă ar fi năpăstuiți și ar ajunge să depindă de compasiunea unei lumi reci și insensibile sau de așa-zișii creștini nemiloși și lipsiți de inimă. Din partea voastră a existat o neglijență tristă, crudă, insensibilă, față de cei năpăstuiți. V-ați slujit propriile interese, fără să țineți seama de marea lor nevoie. Dumnezeu nu vă poate binecuvânta, până când nu vă veți vedea păcatul în legătură cu aceste lucruri. 2M 567.1

Am văzut că, în ochii voștri, lucrarea Domnului nu a fost mai sfântă decât propriile voastre afaceri. Nu ați făcut deosebire în ceea ce privește lucrurile veșnice. Domnul a trimis avertizări și mustrări ca să trezească în voi simțul datoriei, făcându-vă cunoscut ce se așteaptă de la voi, dar voi nu ați ținut seama de aceste avertizări. Nu v-ați dat seama că aveați de-a face cu Dumnezeu. L-ați jefuit pe Dumnezeu și v-ați slujit vouă înșivă. 2M 567.2

Sunt mulți care, de bună credință, au trimis la organizația bisericii bani pe care i-au câștigat cu sacrificii. Unii dintre ei, atât bărbați, cât și femei, au lucrat din greu și I-au consacrat Domnului mijloacele obținute prin trudă și cu cea mai strictă economie, trimițându-le pentru înaintarea lucrării. Văduve sărace au trimis aproape tot ce aveau pentru subzistența lor, cu încrederea că Dumnezeu Se va îngriji de ele, iar banii au fost consacrați cu rugăciuni și lacrimi, fiind trimiși însă cu bucurie, deoarece simțeau că ajută și ele în marea lucrare de mântuire a sufletelor. Familii sărace și-au vândut singura vacă, părinții privându-se pe ei și pe copilașii lor de lapte, simțind că făceau un sacrificiu pentru Dumnezeu. Ei și-au dat banii la sediul bisericii cu bună credință. Egoismul și greșita administrare au făcut ca acești bani să fie risipiți. Dumnezeu îi socotește responsabili pentru aceasta pe cei care i-au mânuit și administrat. „Dă socoteală de isprăvnicia ta”, se va auzi în curând. Fie ca Domnul să vă ajute să vă eliberați de orice vină. 2M 567.3

Battle Creek, Michigan,

17 ianuarie 1870