Secretele Fericirii Şi Ale Sănătăţii

„Veţi Găsi Odihnă”

Cu blândeţe, Isus îi ruga pe cei trudiţi: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” (Matei 11 ,29). SFS 30.4

Aceste cuvinte erau adresate fiecărei fiinţe omeneşti. Fie că acceptăm sau nu, toţi sunt trudiţi şi împovăraţi. Toţi purtăm poveri ce pot fi îndepărtate doar de Hristos. Cea mai grea povară este povara păcatului. Dacă am fi lăsaţi să o purtăm, această povară ne-ar zdrobi. Dar Cel fără de păcat ne-a luat locul. „Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor” (Isaia 53,6). SFS 30.5

El a purtat povara vinovăţiei noastre. El va îndepărta greaua încărcătură de pe umerii noştri. El ne va da odihnă. Povara grijii şi durerii o va purta tot El. El ne invită să aruncăm toate grijile noastre asupra Sa, fiindcă ne păstrează în inima Sa. SFS 31.1

Fratele mai Mare al rasei umane Se află lângă tronul cel veşnic. El priveşte la fiecare suflet care îşi întoarce privirile spre El ca Mântuitor. El cunoaşte din experienţă slăbiciunile şi lipsurile noastre şi sursa puterii în ispite, fiindcă „în toate lucrurile a fost ispitit ca şi noi, dar fără păcat” (Evrei 4,15). El are grijă de tine, copil temător al lui Dumnezeu. Eşti ispitit? El te va elibera. Eşti slab? El te va întări. Sunt lucruri pe care nu le ştii? El te va lumina. Suferi? El te va vindeca. Domnul „socoteşte numărul stelelor”, şi totuşi îi „tămăduieşte pe cei cu inima zdrobită şi le leagă rănile” (Psalm 147,4.3). SFS 31.2

Oricare ar fi frământările şi încercările tale, adu cazul tău înaintea Domnului. Sufletul tău va primi putere să reziste. Ţi se va deschide calea de a ieşi din necazuri şi probleme. Cu cât te ştii mai slab şi mai neajutorat, cu atât mai puternic vei deveni prin puterea Sa. Cu cât sunt mai grele poverile, cu atât este mai binecuvântată odihna, după ce le-ai depus pe toate pe umerii Purtătorului de poveri. SFS 31.3

Împrejurările pot separa prieteni; apele agitate ale mării se pot interpune între noi. Dar nicio împrejurare şi nicio distanţă nu ne pot despărţi de Mântuitorul nostru. Oriunde ne-am afla, El Se află la dreapta noastră pentru a ne susţine, apăra, sprijini şi înviora. Mai mare decât dragostea mamei faţă de copilul ei este dragostea lui Hristos pentru cei mântuiţi. Este privilegiul nostru să ne odihnim în dragostea Sa şi să spunem: „Mă voi încrede în El, fiindcă Şi-a dat viaţa pentru mine.” SFS 31.4

Dragostea oamenilor se poate schimba, dar dragostea lui Hristos nu se schimbă niciodată. Când strigăm după ajutorul Său, mâna Sa este întinsă spre noi ca să ne salveze. SFS 32.1

„Tot să se mute munţii,
pot să se clatine dealurile,
dar dragostea Mea nu se va muta de la tine
şi legământul Meu de pace nu se va clătina’,
zice Domnul, care are milă de tine.” SFS 32.2

(Isaia 54, 10)