Lucrarea pastorală

Etica și persoanele de sex opus

Dobândește tărie morală spunând: „Nu îmi voi dezonora Răscumpărătorul!” — Mă întrebi dacă ar trebui să faci o mărturisire publică. Îți răspund: Nu! Nu Îl dezonora pe Stăpânul tău făcând public faptul că unul care slujește Cuvântul ar putea fi vinovat de un păcat precum cel pe care l-ai comis! Ar fi o rușine pentru lucrare. Străduiește-te prin orice mijloace să nu faci publică această problemă! Ar afecta negativ întreaga cauză a lui Dumnezeu. În mintea multora s-ar naște gânduri imorale tot auzind repetându-se detaliile acestor fapte. Să nu îți pângărești buzele nici măcar prin actul de a-i spune soției tale despre lucrul acesta, ca să nu o faci să-i fie rușine și să își plece capul cu mâhnire! Mergi la Dumnezeu și la frații care cunosc acest capitol rușinos din experiența ta și spune ce ai de spus! Apoi ei să înalțe rugăciuni către Dumnezeu pentru tine. Cultivă seriozitatea! Umblă cu atenție și cu rugăciune înaintea lui Dumnezeu! Dobândește tărie morală spunând: „Nu îmi voi dezonora Răscumpărătorul!” — TSB 128. LP 31.4

Religia practică îl face pe credincios să-și controleze sentimentele. — Poate că tu crezi la nivel mental adevărul, însă mai ai încă de lucru până să-ți aduci fiecare acțiune și fiecare sentiment în armonie cu credința ta. Rugăciunea lui Hristos pentru ucenicii Lui, chiar înainte de răstignire, a fost: „Sfințește-i prin adevărul Tău; Cuvântul Tău este adevărul” [Ioan 17:17]. Influența adevărului ar trebui să se vadă nu numai în modul de a înțelege lucrurile, ci și în inimă și în viață. Religia practică, autentică, îl va face pe credincios să-și controleze sentimentele. — 4T 371. LP 31.5

Păcatul este păcat chiar și atunci când seducătorul este un pastor. — Dacă surorile ar avea gânduri nobile și o inimă curată, ar respinge atât de categoric orice avans, chiar venit din partea pastorului lor, încât nu ar mai fi nevoite să facă acest lucru a doua oară. Mințile trebuie să fie teribil de încețoșate de Satana, dacă ascultă vocea seducătorului pe motiv că este pastor și, în consecință, calcă poruncile clare ale lui Dumnezeu, amăgindu-se că nu comit niciun păcat. Oare nu avem cuvintele lui Ioan: „Cine zice: «Îl cunosc» și nu păzește poruncile Lui este un mincinos și adevărul nu este în el” [1 Ioan 2:4]? Ce spune Legea? „Să nu preacurvești” [Exodul 20:14]. Când un bărbat care pretinde că respectă Legea sfântă a lui Dumnezeu și care este un slujitor al lucrurilor sacre profită de încrederea pe care i-o conferă poziția și se lasă în voia patimilor sale josnice, faptul în sine ar trebui să fie suficient pentru ca femeia evlavioasă să înțeleagă că, oricât de înaltă ar fi mărturisirea lui de credință, propunerea indecentă pe care i-o face vine de fapt de la Satana, deghizat în înger de lumină. Nu pot să cred că aceia care își sacrifică atât de repede inocența și virtutea pe altarul poftelor senzuale au Cuvântul lui Dumnezeu în inimă. — 2T 457, 458. LP 32.1

Să nu profitați niciodată de încrederea pe care o au oamenii în voi. — Când pastorii profită de încrederea pe care oamenii o au în ei și conduc sufletele la ruină, se fac mult mai vinovați decât păcătoșii de rând, întrucât lucrarea în care sunt implicați este mai înaltă. În ziua lui Dumnezeu, când marea carte a cerului va fi deschisă, se va vedea că ea cuprinde numele multor pastori care s-au pretins curați la inimă și care au mărturisit că li s-a încredințat Evanghelia lui Hristos, dar care au profitat de poziția lor pentru a ispiti sufletele să încalce Legea lui Dumnezeu. — 5T 143. LP 32.2

Pastorilor care încalcă porunca a șaptea nu trebuie să li se încredințeze în grijă sufletele oamenilor. — Nu am vreun motiv real de speranță pentru cei care au slujit ca păstori ai turmei și pe care, timp de ani de zile, Dumnezeu, în mila Lui, i-a tolerat, ținându-Se după ei cu mustrări, avertizări și rugăminți stăruitoare, în timp ce ei își ascundeau căile rele și continuau să meargă pe ele, comițând adulter și sfidând astfel legile divine. Putem să îi lăsăm să își ducă la bun sfârșit propria mântuire „cu frică și cutremur”, după ce s-a făcut totul pentru a-i corecta, însă în niciun caz să nu le încredințăm în grijă sufletele oamenilor. Păstori falși! O, este oare posibil ca bărbați care au fost angajați în această lucrare atât de mult timp să își strice căile înaintea Domnului după ce au avut parte de experiențe mărețe și de lumină specială? — TM 428. LP 32.3