Slujitorii Evangheliei

Sanatoriile noastre, un adăpost pentru lucrători

Adesea, acești pastori au nevoie de o îngrijire și de un tratament special. Sanatoriile noastre ar trebui să fie un adăpost pentru ei și pentru toți lucrătorii noștri care au nevoie de odihnă. Să fie asigurate camere unde pot beneficia de o schimbare și de odihnă, fără a-și face griji neîncetate cu privire la modul în care vor achita cheltuielile. Când ucenicii erau obosiți de muncă, Domnul Hristos le-a zis: “Veniți singuri la o parte…. Și odihniți-vă puțin”. (Marcu 6, 31.) El dorește să fie făcute pregătiri, așa încât slujitorii Săi de acum să aibă posibilitatea de a se odihni și de a-și redobândi puterea. Sanatoriile noastre trebuie să fie deschise pentru lucrătorii noștri sârguincioși, care au făcut tot ce le-a stat în putere pentru construirea și întreținerea acestor instituții și, oricând au nevoie de avantajele oferite aici, să fie făcuți să se simtă ca acasă. SEv 428.2

Acestor lucrători să nu li se ceară niciodată un preț mare pentru cazare și tratament și nici să nu fie priviți ca niște cerșetori sau făcuți în vreun fel să se simtă așa de cei care le acordă ospitalitatea. A manifesta dărnicie în folosirea facilităților pe care Dumnezeu le-a pregătit pentru slujitorii săi obosiți și suprasolicitați înseamnă, în ochii Săi, o adevărată lucrare misionară medicală. Lucrătorii lui Dumnezeu Îi sunt foarte apropiați, iar când sunt primiți, trebuie să ne aducem aminte că Însuși Hristos este primit în persoana solilor Săi. Domnul cere aceasta și este nemulțumit și dezonorat când ei sunt tratați cu indiferență sau cu egoism. Binecuvântarea lui Dumnezeu nu va însoți nici un comportament lipsit de respect față de aleșii Săi. SEv 428.3

Printre cadrele medicale nu există întotdeauna o sensibilitate în ce privește înțelegerea acestor aspecte. Unii nu i-au tratat pe lucrători așa cum ar fi trebuit. Fie ca Domnul să sfințească gândirea celor care răspund de instituțiile noastre, ca să știe cine trebuie să beneficieze de o îngrijire și o simpatie sinceră. Cei pentru care au trudit acești lucrători istoviți ar trebui să arate o apreciere față de munca lor, ajutându-i în vreme de nevoie și preluând o mare parte din cheltuielile lor pentru sanatoriu. Unii lucrători sunt suficient de înstăriți pentru a economisi câte puțin din salariul lor și, dacă este posibil, ar fi bine să procedeze astfel, spre a fi pregătiți pentru orice situație de criză, dar chiar și aceștia trebuie să fie bineveniți, ca o binecuvântare pentru sanatoriu. SEv 429.1

Totuși majoritatea lucrătorilor noștri au obligații mari și multe. La fiecare pas, când sunt necesare mijloace financiare, ei sunt chemați să ajute, să ia inițiativa, pentru ca influența exemplului lor să-i poată stimula pe ceilalți în ce privește dărnicia, iar lucrarea lui Dumnezeu să progreseze. Ei simt o dorință așa de puternică de a înfige stindardul Evangheliei în teritorii noi, încât mulți chiar împrumută bani pentru a ajuta diferite proiecte. Ei nu au dăruit cu resentimente, ci au simțit că este un privilegiu să lucreze pentru înaintarea adevărului. Răspunzând în acest fel la diferitele solicitări financiare, adesea rămân cu un surplus foarte mic. SEv 429.2

Domnul păstrează un raport corect al dărniciei lor pentru lucrare. El cunoaște ce lucrare bună au făcut, o lucrare despre care lucrătorii mai tineri nici măcar nu au idee. El știe toate lipsurile și renunțarea la sine pe care le-au îndurat. Domnul a observat fiecare situație prin care au trecut acești lucrători. Totul este scris în cărțile cerurilor. Ei sunt o priveliște înaintea lumii, a îngerilor și a oamenilor și sunt niște exemple care dovedesc sinceritatea principiilor noastre religioase. Domnul dorește ca poporul nostru să înțeleagă faptul că pionierii lucrării merită tot ce pot face instituțiile noastre pentru ei. Dumnezeu ne cere să înțelegem că aceia care au îmbătrânit în slujba Sa merită iubirea noastră, onoarea noastră și respectul profund. SEv 430.1