Lucrarea de binefacere

Capitolul 6 — Exemplul nostru în lucrarea de binefacere

“Căci Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească.” Marcu 10:45.

Hristos stă înaintea noastră ca marele model — Faceți din lucrarea lui Hristos exemplul vostru. Totdeauna El mergea pretutindeni făcând bine — hrănindu-i pe cei flămânzi și vindecându-i pe bolnavi. Nici unul dintre cei care au venit la El ca să găsească milă nu a fost dezamăgit. Comandantul curților cerești a fost făcut trup și a locuit printre noi, iar lucrarea vieții Lui este un exemplu al lucrării ce ar trebui s-o facem noi. Iubirea lui plină de milă și gingășie mustră egoismul și răceala inimii noastre. — Manuscript 55, 1901. LB 53.1

Hristos a stat în fruntea omenirii în haine omenești. Atitudinea lui era atât de plină de simpatie și iubire încât nici celui mai sărac nu-i era frică să vină la El. Era bun cu toți, ușor de abordat chiar și de cei mai de jos. Mergea din casă în casă vindecându-i pe bolnavi, hrănindu-i pe cei flămânzi, mângâindu-i pe cei întristați, ușurându-i pe cei apăsați, vestind pacea celor nenorociți…. El a fost binevoitor să se umilească și să se lepede de sine. Nu a căutat să se distingă, ci a fost slujitorul tuturor. Hrana și băutura Lui erau să aducă mângâiere și alinare altora, și bucurie celor triști și cu inima împovărată cu care venea zilnic în legătură. LB 53.2

Hristos ne stă înainte ca Omul model, marele Misionar medical — un exemplu de urmat pentru toți. Iubirea Lui curată și sfântă îi binecuvânta pe toți cei care veneau în sfera Lui de influență. Caracterul Lui era cu totul desăvârșii, fără nici cea mai mică urmă de păcat. El a venit ca expresie a iubirii perfecte a lui Dumnezeu, nu ca să zdrobească, nu ca să judece și să condamne, ci ca să vindece orice caracter slab și cu defecte, să-i scape pe bărbați și femei de sub puterea lui Satana. El este Creatorul, Răscumpărătorul și Susținătorul neamului omenesc. El le face tuturor invitația: “Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară.” LB 53.3

Care este atunci exemplul pe care trebuie să-l dăm lumii? Să facem aceeași lucrare pe care marele Misionar medical a făcut-o în dreptul nostru. Să urmăm calea lepădării de sine pe care a pășit Hristos. — Special Testimonies, Seria B 8:31, 32. LB 54.1

Hristos avea milă — Când a văzut Hristos gloatele adunate în jurul Lui, “I s-a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite și risipite, ca niște oi care n-au păstor.” El a văzut boala, mâhnirea, lipsa și degradarea mulțimilor care se înghesuiau pe urmele Lui. El vedea nevoile și durerile oamenilor din lumea întreagă. Atât în clasele înalte cât și în cele de jos, printre cei mai onorați precum și printre cei mai decăzuți, vedea suflete care tânjeau după binecuvântarea pe care venise s-o aducă…. LB 54.2

Astăzi există aceleași nevoi. Lumea are nevoie de lucrători care să lucreze, ca și Hristos, pentru cei suferinzi și păcătoși. Există cu adevărat e mulțime la care trebuie să se ajungă. Lumea este plină de boală, suferință, nenorocire și păcat. Este plină de cei care au nevoie să li se slujească — cei slabi, cei neajutorați, cei ignoranți și cei decăzuți. — Testimonies for the Church 6:254. LB 54.3

Modelul pe care să-l urmăm — Adevăratul spirit misionar este spiritul lui Hristos. Mântuitorul lumii a fost marele misionar model Mulți dintre urmașii Lui au trudit în mod stăruitor și neegoist pentru cauza salvării omenirii, dar truda lor nu poate fi comparată cu lepădarea de sine, sacrificiul și mărinimia Exemplului nostru. LB 55.1

Dragostea pe care Hristos a manifestat-o față de noi nu are egal. Cu câtă stăruință a trudit El! Cât de adesea se afla singur în rugăciune fierbinte, pe munte sau retras în gradină, revărsându-și cererile cu strigăte tari și cu lacrimi! Cu câtă perseverență își prezenta cererile în favoarea păcătoșilor! Chiar și pe cruce, în dragostea Lui profundă pentru cei pe care a venit să-i salveze, și-a uitat propriile suferințe. Cât de rece ne este dragostea și cât de slab interesul în comparație cu iubirea și preocuparea manifestate de Mântuitorul nostru! Isus S-a dat pe sine ca să răscumpere neamul omenesc și totuși cât de repede găsim scuze ca să nu dăm tot ce avem pentru Isus! Mântuitorul nostru S-a supus muncii istovitoare, umilirii și suferinței. A fost respins, batjocorit, sfidat în timp ce era angajat în lucrarea măreață pe care a venit s-o împlinească pe pământ. LB 55.2

Vă întrebați voi, frații și surorile mele: Ce model să imit? Eu nu vă îndrept către oameni mari și buni, ci către Mântuitorul lumii. Dacă vrem să avem adevăratul spirit misionar, trebuie să fim plini de iubirea lui Hristos, să privim la Autorul și Desăvârșitorul credinței noastre, să-I studiem caracterul, să cultivăm spiritul Său de blândețe și umilință și să mergem pe urmele Lui. LB 55.3

Mulți presupun că spiritul misionar, calificarea pentru lucrare misionară este un dar sau o înzestrare specială așezată asupra pastorilor și câtorva membri ai bisericii, iar toți ceilalți sunt doar spectatori. Nu a existat vreodată o greșeală mai mare. Fiecare creștin adevărat va avea un spirit misionar, deoarece a fi creștin înseamnă a fi ca Hristos. Nimeni nu trăiește pentru sine, iar dacă “cineva nu are spiritul lui Hristos, nu este al Lui.” Oricine a gustat din puterile lumii viitoare, fie ei tânăr sau bătrân, învățat sau neînvățat, va fi mișcat de spiritul care L-a impulsionat pe Hristos. Primul impuls al inimii reînnoite este de a-i aduce și pe alții la Mântuitorul. Cei care nu au această dorință dau dovadă de faptul că și-au pierdut dragostea dintâi. Ei ar trebui să-și cerceteze inimile îndeaproape în lumina Cuvântului lui Dumnezeu și să caute cu seriozitate un nou botez cu Duhul lui Hristos. Să se roage pentru o înțelegere mai profundă a acelei iubiri minunate pe care Isus a manifestat-o față de noi, părăsind ținuturile slavei și venind într-o lume căzută pentru a-i salva pe cei care pier. — Ibid., 5:385, 386. LB 55.4

Felul în care Hristos interpretează Evanghelia — Însărcinarea divină nu are nevoie de reformă. Metoda Lui Hristos de prezentare a adevărului nu are nevoie să fie îmbunătățită. Mântuitorul le-a dat ucenicilor lecții practice, învățându-i cum să lucreze astfel încât sufletele să se bucure în adevăr. El simpatiza cu cei trudiți, împovărați și asupriți. El mergea pretutindeni făcând bine. El le-a interpretat oamenilor Evanghelia prin binele pe care l-a făcut, prin cuvinte de iubire și fapte de bunătate. LB 56.1

Deși perioada lucrării Sale publice a fost scurtă, El și-a îndeplinit misiunea pentru care venise. Cât de impresionante erau adevărurile pe care le învăța! Cât de completă lucrarea vieții Lui! Ce hrană spirituală împărțea zilnic când prezenta pâinea vieții la mii de suflete flămânde! Viața Lui era o slujbă vie pentru lume. Nu a promis nimic fără să și împlinească. LB 56.2

Cuvintele vieții erau prezentate cu atâta simplitate, încât și un copil putea să le înțeleagă. Bărbați, femei și copii erau atât de impresionați de maniera Lui de a explica Scripturile, încât prindeau și intonația vocii Lui, făceau aceleași sublinieri în cuvintele lor și îi imitau gesturile. Tinerii prindeau spiritul Lui de slujire și căutau să se modeleze după felul Lui de a fi, plin de har și să-i ajute pe cei pe care-i vedeau că au nevoie de ajutor. LB 57.1

Așa cum putem distinge cursul unei ape după dunga de verdeață pe care o produce, așa putea fi văzut Hristos în faptele de milă care I-au marcat calea la fiecare pas. Pe oriunde mergea, răsărea sănătatea, iar fericirea venea după El. Orbii și surzii se bucurau în prezența Lui. Cuvintele Sale pentru ignoranți le deschideau un izvor de viață. El împărțea întruna binecuvântări din abundență. Acestea erau comorile adunate ale veșniciei, oferite în Hristos, darul bogat al Domnului pentru om. LB 57.2

Lucrarea lui Hristos pentru om nu este terminată. Ea continuă astăzi. În același fel, ambasadorii Lui trebuie să predice Evanghelia și să arate dragostea Sa plină de milă față de sufletele pierdute, care pier. Ei trebuie să facă o demonstrație practică a adevărului Evangheliei printr-un interes neegoist față de cei care au nevoie de ajutor. Această lucrare cuprinde mult mai mult decât predicarea. Evanghelizarea lumii este lucrarea pe care Dumnezeu a dat-o celor care merg înainte în numele Său. Ei trebuie să colaboreze cu Hristos, descoperindu-le celor gata să piară dragostea lui plină de duioșie și de milă. Dumnezeu cheamă mii de oameni să lucreze pentru El, nu predicând pentru cei care cunosc adevărul pentru acest timp, ci avertizându-i pe cei care nu au auzit niciodată ultima solie a harului. Lucrați cu inima plină de o dorință stăruitoare pentru suflete. Faceți lucrare medicală misionară. În felul acesta veți câștiga acces la inimile oamenilor și calea va fi pregătită pentru o proclamare mai hotărâtă a adevărului. LB 57.3

Cine sunt împreună lucrători cu Hristos în această binecuvântată lucrare medicală misionară? Cine a învățat lecțiile Maestrului și știe cum să lucreze cu îndemânare cu sufletele pentru care a murit Hristos? O, avem atât de mare nevoie de medici pentru suflet care au fost educați în școala lui Hristos și care pot lucra în rândurile Lui. — The Review and Herald, 17 decembrie, 1914. LB 58.1