Divina vindecare

106/187

Băuturile cu conținut redus de alcool

Persoanele care au moștenit apetitul pentru stimulente nefirești nu ar trebui să aibă deloc înaintea ochilor sau la îndemână vin, bere sau cidru; căci acest lucru ține ispita permanent înaintea lor. Considerând cidrul dulce ca fiind inofensiv, mulți nu-și fac mustrări de conștiință când îl cumpără, în orice cantitate. Dar acesta rămâne dulce numai pentru puțin timp; apoi începe să fermenteze. Gustul înțepător pe care îl capătă atunci îl face și mai acceptabil pentru cerul gurii multora, iar cel care îl folosește nu vrea să admită că a devenit “tare” sau fermentat. DV 331.4

Este primejdioasă pentru sănătate și folosirea cidrului dulce, cum este produs în mod normal. Dacă oamenii ar vedea ceea ce descoperă microscopul în legătură cu cidrul pe care-l cumpără, puțini ar fi cei care ar mai dori să-l bea. Adesea, cei care produc cidru pentru piață nu sunt atenți în privința stării fructelor folosite și storc sucul merelor viermănoase și stricate. Cei cărora nu le-ar trece prin cap să folosească în vreun fel merele otrăvitoare, stricate, vor bea cidrul făcut din ele și îl vor numi delicatesă; însă microscopul arată că, și atunci când este proaspăt stoarsă, această băutură plăcută nu este deloc bună de băut. DV 332.1

Îmbătarea este efectul consumului de vin, bere sau cidru, la fel ca în cazul băuturilor mai tari. Folosirea acestor băuturi trezește gustul pentru unele mai tari și așa se instalează obiceiul de a bea. Consumul moderat de alcool este școala în care se formează oamenii pentru o carieră de bețiv. Lucrarea acestor stimulente ușor alcoolizate este atât de insidioasă, încât drumul către beție este apucat înainte ca victima să biruiască primejdia. DV 332.2

Unii care nu sunt considerați niciodată ca fiind beți sunt mereu sub influența băuturilor ușor alcoolizate. Ei sunt febrili, cu mintea instabilă, neechilibrați. Imaginându-se în afară de orice pericol, ei continuă mereu și mereu, până când toate barierele sunt doborâte și fiecare principiu sacrificat. Cele mai puternice hotărâri sunt subminate, considerațiile cele mai înalte nu sunt suficiente pentru a ține apetitul stricat sub controlul rațiunii. DV 332.3

Biblia nu aprobă nicăieri folosirea vinului îmbătător. Vinul1 pe care Hristos l-a făcut din apă la nunta din Cana era sucul curat din struguri. Acesta este “vinul nou din ciorchine”, despre care Scriptura spune: “Nu-l nimici, căci este o binecuvântare în el.” (Isaia 65, 8.) DV 333.1

Hristos a fost Acela care, în Vechiul Testament, i-a dat lui Israel avertismentul: “Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept.” (Proverbe 20, 1.) El nu putea face o asemenea băutură. Satana îi ispitește pe oameni să-și îngăduie lucruri care le vor întuneca rațiunea și le vor amorți înțelegerea spirituală, dar Hristos ne învață să aducem natura inferioară în starea de supunere. El nu pune niciodată înaintea oamenilor ceea ce ar putea fi o ispită. Întreaga Sa viață a constituit un exemplu de tăgăduire de sine. Pentru a înfrânge puterea apetitului a postit patruzeci de zile în pustie, suportând în locul nostru testul cel mai sever pe care-l poate îndura natura umană. Hristos a fost Acela care a poruncit ca Ioan Botezătorul să nu bea nici vin, nici băutură tare. Tot El a cerut o abstinență similară de la soția lui Manoah. Hristos nu și-a contrazis propria învățătură. Vinul nefermentat pe care l-a făcut pentru nuntași era o băutură hrănitoare și înviorătoare. Acesta este vinul care a fost folosit de Mântuitorul nostru și de ucenicii Săi la prima Cină (împărtășanie). Este vinul care ar trebui întotdeauna folosit la masa împărtășaniei, ca simbol al sângelui Mântuitorului. Serviciul sacru al Cinei este destinat să învioreze sufletul și să fie dătător de viață. Nimic nu trebuie să fie adus în el care ar putea sluji răului. DV 333.2

În lumina a ceea ce învață Scriptura, firea și rațiunea despre băuturile amețitoare, cum se poate apuca un creștin de cultivarea hameiului pentru a fabrica bere sau de producția de cidru sau vin pentru piață? Dacă iubește pe aproapele său ca pe sine însuși, cum poate ajuta la plasarea în calea lui a ceea ce va fi o cursă pentru el? DV 333.3

Adesea, necumpătarea în consumul de alcool începe în cămin. Prin folosirea unor alimente grele, nesănătoase, organele digestive sunt slăbite și se creează o dorință pentru hrană încă și mai ațâțătoare. Astfel, apetitul este educat să râvnească neîncetat ceva și mai puternic. Cererea de stimulente devine mai frecventă și mai greu de respins. Organismul este otrăvit într-o măsură mai mică sau mai mare și, cu cât este mai slăbit, cu atât crește mai mult dorința față de aceste lucruri. Un pas făcut într-o direcție greșită pregătește calea pentru un altul. Mulți care nu se fac vinovați că au pus la masa lor vin sau tărie de orice fel își vor încărca mesele cu mâncare care generează o sete atât de mare pentru băuturi tari, încât le este aproape imposibil să reziste ispitei. Obiceiurile greșite în mâncare și băutură distrug sănătatea și pregătesc calea pentru beție. DV 334.1

Dacă ar putea fi sădite principiile în ce privește abținerea de la alcool în tineretul care formează și modelează societatea, curând s-ar face prea puțin simțită nevoia unor campanii în favoarea abstinenței. Părinții să înceapă o campanie împotriva alcoolismului chiar în căminul lor, constând în instruirea copiilor lor încă de mici conform principiilor corecte, și pot spera că vor avea succes. DV 334.2

Mamele au de făcut lucrarea de a-și ajuta copiii să-și formeze obiceiuri bune și gusturi curate. Educați apetitul; învățați-i pe copii să refuze cu dezgust stimulentele. Creșteți-vă copiii așa încât să aibă rezistență morală pentru a se împotrivi răului care îi înconjoară. Învățați-i că nu trebuie să se lase ademeniți de alții, că nu trebuie să cedeze înaintea influențelor puternice, ci să-i influențeze ei pe alții în bine. DV 334.3

Se fac eforturi mari pentru eradicarea patimii beției; dar multe eforturi nu sunt direcționate bine. Susținătorii abstinenței ar trebui să fie conștientizați de relele care rezultă din folosirea alimentelor nehrănitoare, a condimentelor, ceaiului și cafelei. Urăm succes întru Dumnezeu tuturor lucrătorilor în favoarea abstinenței; însă îi invităm să privească profund în cauza răului cu care se războiesc și să se asigure că sunt consecvenți în reformă. DV 334.4

Trebuie amintit neîncetat poporului faptul că echilibrul perfect dintre puterile intelectuale și morale depinde, într-o mare măsură, de bunăstarea sistemului fizic. Toate narcoticele și stimulentele nefirești, care slăbesc și degradează organismul, au tendința de a scădea nivelul moral și intelectual. Patima beției stă la temelia stricăciunii morale a lumii. Prin îngăduirea unui apetit pervertit, omul își pierde puterea de a se împotrivi ispitei. DV 335.1

Reformatorii în ce privește abstinența de la consumul băuturilor alcoolice au o lucrare de făcut, aceea de a educa poporul în această direcție. Învățați-i pe oameni că sănătatea, caracterul și chiar viața sunt primejduite prin folosirea stimulentelor, care produc prin excitare o activitate spasmodică, nefirească a energiilor secătuite. DV 335.2

În ce privește ceaiul, cafeaua, tutunul și băuturile alcoolice, singura cale sigură este aceea de a nu lua, a nu gusta, a nu atinge. Acțiunea ceaiului, cafelei și a altor băuturi similare este îndreptată în aceeași direcție cu cea a alcoolului și tutunului și în unele cazuri este la fel de greu de renunțat la acest obicei ca în cazul bețivului căruia îi este greu să se lase de băuturile amețitoare. Cei care încearcă să renunțe la aceste stimulente vor avea un timp simțământul unei pierderi și vor suferi fără ele. Însă, prin perseverență, vor birui acea poftă puternică și vor înceta să le mai simtă lipsa. S-ar putea ca organismul să aibă nevoie de ceva timp pentru a se reface de pe urma abuzului la care a fost supus; dar dați-i o șansă și își va recăpăta forțele, făcându-și lucrarea bine și cu spor. DV 335.3