Rugăciunea
Capitolul 27 — Rugăciunea și Satana
Satana încearcă să împiedice rugăciunea noastră să ajungă la Dumnezeu — Întunericul celui rău îi învăluie pe aceia care neglijează rugăciunea. Șoaptele ispititoare ale vrăjmașului îi amăgesc la păcat și toate acestea, pentru că ei nu folosesc privilegiile pe care li le-a dat Dumnezeu prin comuniunea divină a rugăciunii. De ce oare copiii lui Dumnezeu sunt așa reticenți și lipsiți de dispoziția de a se ruga, știind că rugăciunea este cheia cu care mâna credinței deschide tezaurul cerului, unde se află depozitate resursele inepuizabile ale Celui Atotputernic? Fără rugăciune continuă și fără veghere atentă, suntem în pericolul de a deveni din ce în ce mai nepăsători și de a ne abate de la calea cea dreaptă. Vrăjmașul mântuirii se străduiește fară încetare să ne blocheze calea spre tronul milei, ca să nu putem obține, prin rugăciuni stăruitoare și credință, harul și puterea de a rezista ispitei. Rg 267.1
În rugăciune se află o putere minunată. Marele nostru vrăjmaș caută fără încetare să țină sufletul tulburat departe de Dumnezeu. Satana este mai înspăimântat de un apel adresat Cerului de către sfântul cel mai umil, decât de hotărârile guvernelor sau de poruncile împăraților. — Comentarii Biblice ale AZȘ 2:1008. Rg 267.2
Vrăjmașul vă reține pe mulți dintre voi de la rugăciune, spunându-vă că nu simțiți ce vă rugați și că ar fi mai bine să așteptați până când vă veți da seama că aveți un spirit de mijlocire mai mare, ca nu cumva rugăciunile voastre să fie o batjocură. Totuși voi trebuie să-i spuneți lui Satana: “Este scris” că oamenii “trebuie să se roage neîncetat și să nu se lase”. Ar trebui să ne rugăm până când vom simți povara nevoilor noastre apăsând asupra sufletului, iar dacă vom persevera, o vom simți. Domnul ne va umple cu Duhul Său Sfânt. Domnul știe, după cum și diavolul știe, că noi nu putem să ne împotrivim ispitelor lui Satana dacă nu avem putere din cer. Din motivul acesta, cel rău caută să ne împiedice să ne bazăm pe Acela care este puternic și ne poate mântui. Domnul nostru ne-a încredințat datoria și ne-a dat privilegiul de a uni slăbiciunea noastră, neștiința și nevoia noastră cu puterea, înțelepciunea și neprihănirea Sa. El unește puterea Sa infinită cu efortul făpturilor limitate, pentru ca ele să poată fi mai mult decât biruitoare în lupta cu vrăjmașul sufletului lor. Rg 268.1
Nimeni să nu fie descurajat, pentru că Isus trăiește spre a mijloci pentru noi. Avem de câștigat un cer și trebuie să scăpăm de iad, iar Hristos este interesat de bunăstarea noastră. Domnul îi va ajuta pe toți aceia care apelează la El. Toate rugăciunile noastre trebuie să fie făcute cu credință. Noi nu putem să-L aducem pe Hristos la noi, dar, prin credință, putem să ne înălțăm pe noi înșine, ajungând în unitate și armonie cu standardul desăvârșit al neprihănirii. Avem de înfruntat și de biruit un vrăjmaș viclean, dar putem să facem lucrul acesta în Numele celui Atotputernic. — The Review and Herald, 30 octombrie, 1888. Rg 268.2
Nu lăsați ca sugestiile lui Satana să vă rețină de la rugăciune — Nu trebuie să fim așa de copleșiți de gândul păcatelor și greșelilor noastre, încât să încetăm să ne rugăm. Unii își dau seama de marea lor slăbiciune și de păcatul lor și se descurajează. Satana își așterne umbrele întunecate între ei și Domnul Isus, jertfa lor ispășitoare. Ei spun: “Este inutil să mă rog. Rugăciunile mele sunt așa de amestecate cu gânduri rele, încât Domnul nu le va asculta.” Rg 268.3
Sugestiile acestea sunt de la Satana. În natura Sa omenească, Domnul Hristos a înfruntat această ispită și i S-a împotrivit, iar El știe cum să-i ajute pe cei care sunt ispitiți astfel. El a înălțat pentru noi “rugăciuni și cereri cu strigăte mari și lacrimi”. (Evrei 5, 7.) Rg 268.4
Mulți nu înțeleg că îndoielile lor vin de la Satana și, de aceea, ajung să fie disperați și înfrânți în luptă. Nu încetați să vă rugați, din cauza faptului că gândurile voastre sunt rele. Dacă am fi în stare să ne rugăm corect prin propria putere și înțelepciune, atunci am fi în stare și să trăim corect și nu am mai avea nevoie de nicio jertfa ispășitoare. Totuși toți oamenii sunt nedesăvârșiți. Educați-vă și formați-vă mintea, așa încât să-I puteți spune cu simplitate Domnului ce aveți nevoie. Dacă înălțați către Dumnezeu cererile voastre, căutând iertarea pentru păcat, sufletul vostru va fi înconjurat de o atmosferă mai curată și mai sfântă. — In Heavenly Places, 78. Rg 269.1
Rugăciunea zădărnicește eforturile cele mai puternice ale lui Satana — Omul este robul lui Satana și, în mod natural, este înclinat să urmeze sugestiile lui și să facă tot ce el îi poruncește. În el însuși, omul nu are nicio putere de a se împotrivi cu succes păcatului. El poate îndrăzni să înfrunte un vrăjmaș așa de teribil numai dacă Hristos locuiește în el printr-o credință vie, care să-i influențeze dorințele și să-l întărească oferindu-i putere de sus. Orice alte mijloace de apărare sunt zadarnice. Numai prin Hristos se poate limita puterea lui Satana. Acesta este un adevăr foarte important, pe care toți ar trebui să-l înțeleagă. Satana este ocupat în fiecare clipă, mergând încoace și încolo, în sus și în jos pe pământ, căutând pe cine să înghită. Totuși rugăciunea plina de zel a credinței va zădărnici cele mai puternice eforturi ale sale. Așadar, fraților, luați “scutul credinței cu care veți putea stinge toate săgețile arzătoare ale celui rău”. — Mărturii pentru comunitate 5:294. Rg 269.2
Rugăciunea înlătură atacurile lui Satana — Rugăciunea ne unește unii cu alții și cu Dumnezeu. Rugăciunea Îl aduce pe Isus de partea noastră și îi dă sufletului slăbit și încurcat o putere nouă de a birui lumea, firea pământească și pe diavolul. Rugăciunea înlătură atacurile lui Satana. — Parabolele Domnului Hristos, 250. Rg 269.3
Noi trebuie să îmbrăcăm întreaga armură a lui Dumnezeu și să fim gata în fiecare clipă pentru lupta cu puterile întunericului. Când ispitele și încercările năvălesc asupra noastră, să mergem la Dumnezeu și să ne rugăm stăruitor. El nu ne va lăsa să plecăm înapoi cu sufletul gol, ci ne va da harul și puterea de a birui și va sfărâma puterea vrăjmașului. — Experiențe și viziuni, 46. Rg 269.4
Satana tremură la sunetul rugăciunii — Dacă vede că este în pericol de a pierde un suflet, Satana va depune toate eforturile posibile spre a-l păstra. Iar când omul își dă seama de pericolul în care se află și privește neputincios și arzător spre Isus pentru a primi putere, Satana se teme că va pierde un captiv și cere întăriri din partea îngerilor săi, ca să-l împresoare pe acel suflet sărman și să formeze un zid de întuneric împrejurul lui, astfel ca lumina cerului să nu poată ajunge la el. Însă, dacă cel aflat în pericol perseverează și, în starea lui de neajutorare, se bazează pe meritele sângelui Domnului Hristos, Mântuitorul nostru ascultă rugăciunea stăruitoare a credinței și trimite în ajutor îngeri care excelează în putere, pentru a-l elibera. Satana nu poate suporta să vadă că se face apel la rivalul lui cel puternic, pentru că se teme și tremura în fața puterii și maiestății Sale. Întreaga oștire a lui Satana tremură la auzirea glasului rugăciunii arzătoare. El continuă să cheme legiuni de îngeri răi pentru a aduce la îndeplinire acest obiectiv. Iar când îngerii atotputernici, îmbrăcați în armura cerului, vin în ajutorul sufletului istovit și urmărit, Satana și oștirea lui se dau înapoi, știind bine că bătălia lor este pierdută. Supușii de bunăvoie ai lui Satana sunt loiali, activi și uniți în același obiectiv. Deși se urăsc și se războiesc unul cu altul, totuși ei caută să folosească orice ocazie pentru a-și aduce la îndeplinire interesul lor comun. Însă marele Comandant din cer și de pe pământ a îngrădit puterea lui Satana. — Mărturii pentru comunitate 1:345, 346. Rg 270.1
Satana este înspăimântat de rugăciunea celui mai umil sfânt — În rugăciune se află o putere minunată. Marele nostru vrăjmaș caută fără încetare să țină sufletul tulburat departe de Dumnezeu. Satana este mai înspăimântat de un apel adresat Cerului de către sfântul cel mai umil, decât de hotărârile guvernelor, sau de poruncile împăraților. — Comentarii Biblice ale AZȘ 2:1008. Rg 270.2
Rugăciunea este o armă împotriva lui Satana — Fiți atenți la felul în care neglijați rugăciunea tainică și studiul Cuvântului lui Dumnezeu. Acestea sunt armele voastre împotriva aceluia care luptă să împiedice înaintarea voastră pe calea spre ceruri. Prima neglijare a rugăciunii și a studiului Bibliei face ea a doua neglijare să fie mai ușoară. Prima împotrivire față de îndemnurile Duhului pregătește calea pentru o a doua împotrivire. În felul acesta, inima este împietrită, iar conștiința devine insensibilă. — Solii pentru tineret, 96. Rg 270.3
Rugăciunea învinge capcana lui Satana — Când ne simțim cel mai puțin înclinați de a intra în comuniune cu Isus, atunci să ne rugăm cel mai mult. Dacă vom face așa, vom distruge capcana lui Satana, norii întunericului vor dispărea și vom simți prezența plăcută a lui Isus. — Lift Him Up, 372. Rg 271.1
Rugăciunea este biruitoare împotriva lui Satana — Rugăciunea credinței constituie cea mai mare putere a creștinului, iar aceasta îl va învinge cu siguranță pe Satana. Acesta este motivul pentru care el insinuează că nu avem nevoie de rugăciune. El detestă Numele lui Isus, Avocatul nostru, iar atunci când venim stăruitor înaintea Lui cerând ajutor, oștirea lui Satana intră în panică. Dacă neglijăm rugăciunea, o facem spre câștigul lui, căci atunci minunile lui mincinoase sunt mai ușor primite. — Mărturii pentru comunitate 1:296. Rg 271.2
Rugăciunea este necesară îndeosebi în momentele critice ale luptei noastre cu Satana — În lupta cu slujitorii satanici sunt momente decisive care hotărăsc dacă victoria va fi de partea lui Dumnezeu sau de partea prințului lumii acesteia. Dacă aceia care sunt angajați în conflict nu sunt foarte serioși și vigilenți, rugându-se pentru înțelepciune și veghind în rugăciune, Satana iese biruitor, în ciuda faptului că ar fi putut fi pus pe fugă de oștirile Domnului.... Străjerii credincioși ai lui Dumnezeu nu trebuie să dea niciun avantaj puterilor răului. — Comentarii Biblice ale AZȘ 6:1094. Rg 271.3
Satana este înfuriat de rugăciunea arzătoare — Satana îi determină pe mulți să creadă că rugăciunea adresată lui Dumnezeu este inutilă și nu este altceva decât o formă. El știe cât de folositoare sunt meditația și rugăciunea pentru a-i ține treji pe urmașii lui Hristos spre a se împotrivi vicleniei și amăgirii lui. Prin amăgirile sale, el vrea să distragă mintea de la aceste lucruri importante, cu scopul ca sufletul să nu se bazeze pe Cel Atotputernic pentru a primi ajutor și putere de sus, ca să reziste atacurilor sale. Mi-au fost arătate rugăciunile arzătoare, eficiente, ale poporului lui Dumnezeu din vechime. “Ilie era un om supus acelorași slăbiciuni ca și noi; și s-a rugat cu stăruință”. Daniel se ruga Dumnezeului său de trei ori pe zi. Satana este înfuriat la auzul rugăciunii arzătoare, pentru că știe că va pierde. — Mărturii pentru comunitate 1:295. Rg 271.4
Satana se bucură când rugăciunile sunt rostite neclar — Aceia care se roagă și aceia care vorbesc trebuie să pronunțe cuvintele așa cum se cuvine și să vorbească în tonuri clare, distincte și uniforme. Rugăciunea, dacă e făcută așa cum se cuvine, este o putere spre bine. Ea este unul dintre mijloacele folosite de Domnul, pentru a transmite oamenilor comorile prețioase ale adevărului. Totuși rugăciunile nu sunt ce ar trebui să fie, din cauza vocilor defectuoase ale acelora care le rostesc. Satana se bucură când rugăciunile înălțate către Dumnezeu aproape nici nu se aud. Poporul lui Dumnezeu trebuie să învețe să vorbească și să se roage, așa încât să reprezinte bine marile adevăruri pe care le posedă. Mărturiile prezentate și rugăciunile înălțate să fie clare și distincte. În felul acesta, Dumnezeu va fi slăvit. — Mărturii pentru comunitate 6:382. Rg 272.1
Satana încearcă să ne convingă de faptul că rugăciunea nu este necesară — Ideea că rugăciunea nu este importantă constituie una dintre amăgirile cele mai pline de succes ale Iui Satana, pentru a ruina sufletele. Rugăciunea este comuniunea cu Dumnezeu, Izvorul înțelepciunii, Sursa puterii, a păcii și a fericirii. — Îndrumarea copilului, 518. Rg 272.2
Satana îi vede pe slujitorii lui Dumnezeu împovărați din cauza întunericului spiritual, care îi învăluie pe oameni. El aude rugăciunile lor stăruitoare, cerând har și putere divină, pentru a rupe vraja indiferenței, a neglijenței și a indolenței. Atunci își folosește iscusința cu un zel nou. El îi ispitește pe oameni în legătură cu îngăduirea poftei sau cu alte forme ale îngăduinței de sine și, în felul acesta, le amorțește simțurile, ca să nu mai audă lucrurile pe care au o nevoie așa de mare să le învețe. Rg 272.3
Satana știe bine că toți aceia pe care îi poate duce la neglijarea rugăciunii și a cercetării Scripturilor vor fi învinși de atacurile lui. De aceea, născocește orice plan posibil pentru a le preocupa mintea, întotdeauna a existat o categorie de oameni care declară că sunt evlavioși, dar care, în loc să înainteze în cunoașterea adevărului, își fac o religie din căutarea greșelilor de caracter ale acelora pe care nu-i agreează. Aceștia sunt mâna dreaptă a lui Satana. Pârâtorii fraților nu sunt puțini și sunt totdeauna activi atunci când Dumnezeu este la lucru și când slujitorii Lui îi aduc o închinare adevărată. Ei vor da un sens fals cuvintelor și faptelor acelora care iubesc și ascultă adevărul. Îi vor înfățișa pe cei mai stăruitori, pe cei mai zeloși și mai smeriți slujitori ai lui Hristos ca fiind amăgiți sau amăgitori. Lucrarea lor este să reprezinte greșit motivele oricărei fapte nobile și cinstite, să răspândească insinuări și să stârnească îndoiala în mintea celor fără experiență. Pe orice cale posibilă, ei vor căuta să facă așa încât tot ce este curat și neprihănit să fie privit ca nebunie și amăgire. — Tragedia veacurilor, 519. Rg 273.1