Minte Caracter şi Personalitate, vol. 1

Capitolul 34 — Conștiința

Autoritatea legitimă a conștiinței — Dumnezeu i-a oferit omului o viață care se deosebește substanțial de aceea a animalelor. “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” El așteaptă ca aceia pentru care a făcut un sacrificiu atât de mare să-și manifeste aprecierea față de dragostea Sa, printr-o viață trăită în armonie cu voia Lui, urmând exemplul pe care li l-a dat Domnul Hristos. Dumnezeu așteaptă ca ei să răspundă iubirii pe care El le-a demonstrat-o, renunțând la interesele lor egoiste în favoarea nevoilor altora. El așteaptă ca ei să folosească puterile minții și ale trupului în slujba Sa. Dumnezeu le-a dăruit sentimente, pentru ca acest dar prețios să fie exercitat spre slava Sa. El le-a oferit o conștiință și le interzice să utilizeze în mod greșit acest dar, cerându-le mai degrabă să-i confere autoritatea legitimă pe care i-a desemnat-o Creatorul. — The Southern Watchman, 1 martie, 1904. 1MCP 319.1

Supunerea față de îndemnurile conștiinței și cultivarea unei dispoziții plăcute — Noi trebuie să cultivăm o dispoziție sufletească plăcută și să ne supunem îndemnurilor conștiinței. Bărbații și femeile care primesc în inimile lor spiritul adevărului vor deveni oameni mai buni. 1MCP 319.2

Acest spirit acționează asemenea aluatului, până când întreaga lor ființă este transformată în armonie cu principiile adevărului. El înmoaie inimile celor care sunt împietriți de avariție și le sensibilizează față de suferința umană, iar rodul acestei lucrări se va observa prin manifestarea bunătății și a binefacerii. — Testimonies for the Church 4:59 (1876). 1MCP 320.1

O conștiință curată este o realizare minunată — O conștiință liberă de remușcările provocate de ofensarea lui Dumnezeu și a oamenilor este o realizare minunată. — Manuscript 126, 1897. (Our High Calling, 143.) 1MCP 320.2

Reprimarea conștiinței este un pericol înspăimântător — Zi de zi, bărbații și femeile își decid soarta pentru veșnicie. Mi s-a arătat că mulți omeni se află într-un mare pericol. Când cineva este dispus să spună și să facă orice pentru a-și atinge scopurile personale, numai puterea lui Dumnezeu îl mai poate salva. Caracterul unei asemenea persoane are nevoie să fie schimbat, altfel îi va fi imposibil să dobândească o conștiință curată și liberă de remușcările provocate de ofensarea lui Dumnezeu și a semenilor. Eul trebuie să moară, iar Hristos să ia în stăpânire templul sufletului său. Cei ce își calcă în picioare conștiința și îi reprimă îndemnurile, respingând lumina pe care le-a oferit-o Dumnezeu, se află într-un pericol înspăimântător, deoarece este primejduită însăși viața lor veșnică. — Letter 162, 1903. 1MCP 320.3

Satana încearcă să înăbușe vocea conștiinței — Satana își folosește influența pentru a înăbuși vocea lui Dumnezeu și vocea conștiinței, iar ca rezultat, lumea ajunge să acționeze sub îndrumările sale. Oamenii aleg să fie conduși de Satana. Ei se așează sub steagurile lui și nu vin la Hristos, ca să poată primi viața. Orbiți de dorința după plăceri și distracții, ei se străduiesc să obțină tocmai acele lucruri care le pun în pericol viața. — Manuscript 161, 1897. 1MCP 320.4

Un singur pas greșit poate schimba întreaga viață — Adesea, sfărâmarea unei singure bariere ridicate de conștiință, greșeala de a nu îndeplini cu conștiinciozitate o singură cerință expresă, venită din partea lui Dumnezeu, un singur pas înainte pe o cale greșită schimbă cursul întregii vieți.... Noi suntem în siguranță numai dacă urmăm pas cu pas îndemnurile Domnului Hristos. Calea pe care ne conduce El devine din ce în ce mai vizibilă, din ce în ce mai luminoasă și din ce în ce mai ușor de recunoscut, asemenea soarelui care este din ce în ce mai strălucitor, până la miezul zilei. — Letter 71, 1898. 1MCP 320.5

Încălcarea conștiinței micșorează puterea — O singură încălcare a conștiinței îi micșorează în mare măsură puterea. Conștiința poate fi întărită numai printr-o veghere neîncetată, însoțită de rugăciune. — Testimonies for the Church 2:90, 91 (1868). 1MCP 321.1

O conștiință încălcată devine nedemnă de încredere — Cel care respinge adevărul pe care a avut ocazia să-l audă, deoarece acceptarea acestuia i-ar prejudicia succesul în afaceri, Îi întoarce spatele lui Dumnezeu și luminii. El își vinde sufletul ca pe o marfă ieftină, iar conștiința lui nu va mai fi niciodată demnă de încredere. Dacă, în loc de a face târg cu Satana, și-ar fi păstrat conștiința curată și fermă, ar fi rămas în posesia unui bun care are o valoare mai mare decât toate bogățiile lumii. Cel care întoarce spatele luminii mănâncă din fructul neascultării, asemenea lui Adam și a Evei în Eden. — Manuscript 27, 1900. 1MCP 321.2

Pierderea integrității conștiinței paralizează voința — Când vă pierdeți integritatea conștiinței, sufletul vostru devine câmpul de bătaie al lui Satana; îndoielile și temerile vă paralizează voința și vă conduc la descurajare. O dată ce simțământul aprobării lui Dumnezeu și mărturia Duhului Sfânt, care le conferă siguranță cu privire la faptul că sunt copii ai lui Dumnezeu, dispar, unii încearcă să compenseze golul sufletesc cu plăcerile și distracțiile lumești. — Letter 14, 1885. 1MCP 321.3

Conștiințele vinovate devin persecutoare — Conștiințele vinovate devin persecutoarele altor conștiințe. — Letter 88, 1896. 1MCP 321.4

Satana stăpânește conștiințele amorțite de alcool — Cei cărora le face plăcere să bea își vând rațiunea pe un pahar de otravă. Satana pune stăpânire pe gândirea, simțămintele și conștiința lor. Asemenea oameni distrug templul lui Dumnezeu. Consumul de ceai are același efect. Cu toate acestea, atât de mulți așează pe mesele lor asemenea elemente distrugătoare, sacrificându-și astfel însușirile care le-au fost dăruite de Dumnezeu. — Manuscript 130, 1899. (Temperance, 79, 80). 1MCP 321.5

Dieta afectează conștiința — O hrană excitantă și nesănătoasă crește temperatura sângelui, agită sistemul nervos și, foarte adesea, amorțește sensibilitatea morală, astfel încât rațiunea și conștiința ajung să fie dominate de impulsurile senzuale. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 134 (1890). (Counsels on Diet and Foods, 243). 1MCP 322.1

Sănătatea și conștiința — Sănătatea este o binecuvântare inestimabilă, dar puțini își dau seama cât de strânsă este relația dintre sănătate, conștiință și religie. Acest fapt influențează în mod direct capacitatea omului de a-I sluji lui Dumnezeu. Fiecare slujitor al lui Dumnezeu trebuie să înțeleagă că, dacă dorește să fie un păstor credincios al turmei, trebuie să-și păstreze toate însușirile fizice și intelectuale în cea mai bună condiție, pentru a îndeplini un serviciu de calitate. — Gospel Workers, 175 (1893). (Counsels on Health, 566). 1MCP 322.2

Conștiința este un factor determinant în restabilirea sănătății — Dacă sunteți obosiți și împovărați, nu trebuie să vă lăsați secătuiți sufletește, asemenea unui copac uscat ale cărui crengi atârnă încovoiate și lipsite de frunze. Un spirit mulțumitor și o conștiință curată sunt mai bune decât medicamentele și vor constitui un factor determinant în restabilirea sănătății. — The Health Reformer, 1 iunie, 1871 (My Life Today, 177). 1MCP 322.3

Posibilitatea de a avea o conștiință greșită — Mulți susțin ideea că un om poate face tot ce este aprobat de conștiința lui. Totuși, există o întrebare: Deține acest om o conștiință corect educată și orientată spre bine sau conștiința lui este degradată și denaturată de către propriile sale opinii preconcepute? Conștiința nu trebuie să ia locul unui “așa zice Domnul”. Nu toți oamenii sunt inspirați la fel de către conștiința lor și nu toate conștiințele se află în armonie. Există conștiințe moarte, însemnate cu fierul roșu. Oamenii pot avea conștiințe rele sau conștiințe bune. Pavel nu credea în Isus din Nazaret și îi urmărea pe creștini din cetate în cetate, crezând în mod sincer că realizează un serviciu pentru Dumnezeu. — Letter 4, 1889. 1MCP 322.4

Părerile și impresiile omenești sunt o călăuză nesigură — “Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul este plin de lumină; dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Așa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta!” (Matei 6, 22.23). 1MCP 322.5

Aceste cuvinte au un dublu înțeles, literal și figurativ. Ele sunt pline de adevăr în privința ochiului fizic, cu care privim lucrurile exterioare. Dar exprimă un adevăr și cu privire la ochiul spiritual, conștiința, cu ajutorul căruia distingem binele și răul. Dacă ochiul sufletului, conștiința, se află într-o stare de sănătate perfectă, sufletul va fi îndrumat în mod corect. 1MCP 323.1

Dar, dacă conștiința este călăuzită de impresii și păreri omenești, care nu sunt influențate și modelate de harul lui Hristos, mintea se află într-o condiție nesănătoasă. Lucrurile nu sunt înțelese în adevărata lor lumină. Imaginația intră în acțiune, iar ochiul minții vede lucrurile într-o lumină falsă și deformată. 1MCP 323.2

Aveți nevoie de o viziune clară și profundă. Conștiințele voastre sunt împietrite și denaturate, dar, dacă veți merge pe calea cea bună, sensibilitatea voastră morală își va recăpăta acuitatea. — Letter 45, 1904. 1MCP 323.3

Când putem avea încredere în conștiință — Unii spun: “Conștiința mea nu mă condamnă pentru nerespectarea poruncilor lui Dumnezeu”. Cu toate acestea, Cuvântul lui Dumnezeu ne descoperă că există conștiințe bune și conștiințe rele, iar faptul că cineva nu este mustrat de conștiință pentru încălcarea poruncilor lui Dumnezeu nu înseamnă că este nevinovat înaintea lui Dumnezeu. 1MCP 323.4

Cercetați-vă conștiințele în raport cu Cuvântul lui Dumnezeu și vedeți dacă viața și caracterele voastre se află în armonie cu standardul neprihănirii pe care l-a descoperit Dumnezeu. Astfel, puteți constata dacă aveți o credință corectă și o conștiință bună. Nici o conștiință nu poate fi demnă de încredere, decât dacă se află sub influența harului divin. Satana pune stăpânire pe conștiințele lipsite de lumină și în felul acesta îi conduce pe oameni în tot felul de rătăciri, deoarece aceștia nu au urmat călăuzirea Cuvântului lui Dumnezeu. Mulți și-au inventat o evanghelie proprie, tot așa cum au înlocuit Legea lui Dumnezeu cu propriile lor legi. — The Review and Herald, 3 septembrie, 1901. 1MCP 323.5

Cuvântul lui Dumnezeu este standardul de evaluare a conștiinței — Pentru ca un om să se poată considera în siguranță, nu este suficient să urmeze doar îndemnurile propriei lui conștiințe.... El trebuie să se întrebe astfel: “Este conștiința mea în armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu?” Dacă nu este, atunci nu va fi în siguranță urmând îndemnurile ei, deoarece o asemenea conștiință este înșelătoare. Conștiința trebuie să fie iluminată de Dumnezeu. Pentru ca rațiunea să fie întemeiată, demnă de încredere și sigură, este nevoie de un timp dedicat studiului Scripturilor și rugăciunii. — Letter 21, 1901. (Our High Calling, 143.) 1MCP 324.1

Produce conștiința voastră o schimbare a vieții? — Puteți avea o conștiință care să vă inspire o anumită convingere, dar întrebarea este: În ce măsură realizează această convingere o schimbare a vieții voastre? A pătruns această convingere în profunzimile inimii și în adâncurile omului dinăuntru? S-a produs acolo o curățire a oricărei întinări a templului sufletului? Aceasta este lucrarea pe care o dorim, deoarece trăim într-un timp asemănător aceluia din zilele copiilor lui Israel; și dacă există vreun păcat în viețile voastre, nu trebuie să vă opriți, până când acesta nu va fi corectat și îndepărtat. — Manuscript 13, 1894. 1MCP 324.2

Influența adevărului asupra conștiinței și inimii — Psalmistul spune: “Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate”. (Psalmii 119, 130.) Când acționează doar la nivelul conștiinței, adevărul creează multe dificultăți; dar, când este invitat în inimă, întreaga ființă este adusă într-o stare de supunere față de Isus Hristos. Până și gândurile sunt îndrumate de El, deoarece gândurile lui Hristos lucrează în mintea care se supune voinței lui Dumnezeu. “Să aveți în voi gândul acesta, care era în Hristos Isus”. (Filipeni 2, 5.) Acela pe care îl eliberează Hristos este un om cu adevărat liber și nu va putea fi înrobit de păcat. — Manuscript 67, 1894. 1MCP 324.3

Adevărul acceptat doar la nivelul conștiinței va tulbura mintea — Toți iudeii onești față de ei înșiși au fost convinși în conștiința lor că Isus Hristos era Fiul lui Dumnezeu, dar inima lor, în mândria și ambiția ei, nu a dorit să cedeze acestei convingeri. Prin urmare, iudeii s-au opus luminii adevărului, pe care s-au decis să-l nege și să-l respingă. Când adevărul este acceptat ca atare doar la nivelul conștiinței, fără ca inima să fie mișcată și receptivă, acesta nu face decât să tulbure mintea. Dar când este primit în inimă, adevărul este transferat conștiinței, iar principiile lui curate cuceresc sufletul. Prin lucrarea Duhului Sfânt, frumusețea adevărului așezat în inimă influențează mintea și, prin puterea lui transformatoare, se va reflecta în trăsăturile caracterului. — Manuscript 130, 1897. 1MCP 324.4

Dumnezeu nu forțează conștiința — Dumnezeu nu forțează niciodată voința sau conștiința, dar Satana depune un efort neîncetat, folosind mijloacele cele mai dure, pentru a domina viața acelora pe care nu îi poate înșela. El este gata să uzeze de forță și frică, în scopul de a subjuga conștiința și de a-și asigura supunerea. — The Great Controversy, 591 (1888). 1MCP 325.1

Atunci când conștiința este o călăuză sigură — Acela a cărui conștiință este sensibilă nu va ezita să ia decizii corecte atunci când Cuvântul lui Dumnezeu îi luminează mintea. El nu se va lăsa determinat de raționamente de ordin omenesc și nu va îngădui ca anumite afaceri lumești să constituie un obstacol pe calea ascultării, ci va da la o parte orice interes egoist și se va apropia de Cuvântul lui Dumnezeu, știind că de aceasta atârnă tocmai destinul lui veșnic. — Manuscript 27, 1900. 1MCP 325.2

Emoții și dorințe supuse rațiunii și conștiinței — Dacă vrem să nu păcătuim, trebuie să ne sustragem ispitei îndată ce se ivesc primele semne. Fiecare emoție și dorință trebuie să fie verificată de rațiune și conștiință. Fiecare gând nesfânt trebuie să fie imediat alungat. Alergați în cămăruțele voastre. Rugați-vă cu credință și din toată inima. Satana vă urmărește pas cu pas. Dacă vreți să fiți salvați de capcanele sale, trebuie să primiți ajutorul ceresc. — Testimonies for the Church 5:177 (1882). 1MCP 325.3

Dar stăpânirea emoțiilor și a pasiunilor și supunerea lor liniștită față de rațiune și conștiință constituie partea care vă revine în mod personal. În felul acesta, Satana își pierde puterea de subjugare a minții. — The Review and Herald, 14 iunie, 1892. (Our High Calling, 87.) 1MCP 326.1

Cicatrice care rămân pentru totdeauna — Ce a reușit să obțină acest bărbat prin politica sa lumească? Cât de mare a fost prețul pe care l-a plătit pentru succesul său? El și-a sacrificat noblețea caracterului și a pornit pe calea care duce la pierzare. Chiar dacă va fi convertit în viitor, chiar dacă va înțelege nelegiuirea nedreptăților pe care le-a săvârșit împotriva semenilor lui și chiar dacă va repara — atât cât va fi posibil — greșelile făcute, cicatricele conștiinței sale rănite vor rămâne pentru totdeauna. — The Signs of the Times, 7 februarie, 1884. (The S.D.A. Bible Commentary 3:1158). 1MCP 326.2

Harul lui Hristos este îndestulător pentru o conștiință vinovată — Când păcatul se luptă să stăpânească în inimă, când simțământul vinovăției vă copleșește sufletul și vă apasă conștiința, când necredința vă tulbură mintea, aduceți-vă aminte că harul lui Hristos este îndestulător pentru a învinge păcatul și pentru a risipi întunericul. Când intrăm în comuniune cu Mântuitorul, noi pășim pe tărâmul păcii. — The Ministry of Healing, 250 (1905). 1MCP 326.3

Voi puteți deveni ce alegeți să fiți — Vă avertizez din nou, ca una care știe că va trebui să se întâlnească cu aceste cuvinte în ziua aceea, în care se va rosti o decizie în dreptul fiecărui nume. Supuneți-vă lui Hristos fără nici o întârziere; numai El, prin puterea harului Său, vă poate salva din ruină. El este singurul care poate însănătoși capacitățile voastre morale și intelectuale. Inima voastră poate fi încălzită de iubirea lui Dumnezeu; înțelegerea voastră poate deveni limpede și matură; conștiința voastră poate fi luminată, sensibilă și curată; voința voastră ajunge sfințită și întărită, dacă este supusă conducerii Duhului lui Dumnezeu. Voi puteți deveni ceea ce alegeți să fiți. Dacă în momentul acesta, când vă aflați în fața unei decizii spre bine, încetați să mai săvârșiți răul și învățați să faceți ce este bine, veți ajunge cu siguranță la fericire; veți fi plini de succes în bătăliile vieții și veți învia în slavă și în mărire pentru o viață mai bună decât aceasta. “Alegeți astăzi cui vreți să-i slujiți”. (Iosua 24, 15.) — Testimonies for the Church 2:564, 565 (1870). 1MCP 326.4

Nu exercitați presiuni asupra conștiințelor altora — Conștiința privitoare la lucrurile lui Dumnezeu este o posesiune sfântă și nici o ființă umană, indiferent de poziția pe care o deține, nu are dreptul să exercite presiuni asupra conștiinței. Nebucadnețar le-a oferit evreilor o a doua șansă, iar ei au respins-o. El a devenit extrem de furios și a poruncit ca focul din cuptor să fie încins de șapte ori mai mult decât ar fi fost necesar pentru a-i mistui. Dar ei au răspuns plini de încredere: “Dumnezeul nostru, căruia Îi slujim, poate să ne elibereze; și chiar dacă nu ne va elibera, noi ne sacrificăm pentru credința pe care o avem în El”. — Letter 90, 1897. 1MCP 327.1

Nu fi un etalon pentru alții — Dumnezeu nu dorește să faceți din propria voastră conștiință un etalon pentru alții. Aveți datoria de a deveni plăcuți altora și de a cultiva dăruirea de sine într-o asemenea măsură, încât cea mai mare plăcere a voastră să fie aceea de a-i face pe alții fericiți. — Testimonies for the Church 4:62 (1876). 1MCP 327.2

Datoria părinților de a-și ajuta copiii să-și formeze o conștiință curată — Am fost instruită să le spun părinților următoarele. Faceți tot ce vă stă în putere pentru a-i ajuta pe copiii voștri să-și formeze o conștiință curată. Învățați-i să se hrănească din Cuvântul lui Dumnezeu. Faceți-i să înțeleagă că ei sunt copilașii Domnului. Nu uitați că Dumnezeu v-a încredințat responsabilitatea de a veghea asupra lor. Dacă le veți oferi o hrană corespunzătoare și o îmbrăcăminte sănătoasă și dacă îi veți învăța cu răbdare din Cuvântul Domnului, frază cu frază, învățătură cu învățătură, puțin aici, puțin dincolo, cu multă rugăciune adresată Tatălui vostru ceresc, eforturile voastre vor fi pe deplin răsplătite. — Manuscript 4, 1905. 1MCP 327.3

Conștiința are nevoie de curățire — Fiecare încăpere a templului sufletului a ajuns într-o anumită măsură întinată și are nevoie de curățire. Cercetați-vă labirintul conștiinței. Închideți ferestrele sufletului față de cele lumești și deschideți-le larg spre cer, pentru ca razele luminoase ale Soarelui neprihănirii să poată pătrunde nestăvilite. Memoria trebuie împrospătată de principiile Bibliei. Mintea trebuie păstrată curată, pentru a reuși să distingă binele și răul. În timp ce repetați rugăciunea pe care a rostit-o Domnul Hristos în prezența ucenicilor Săi și în timp ce vă străduiți să răspundeți dorințelor Sale în viața voastră de zi cu zi, Duhul Sfânt va înnoi mintea și inima voastră și vă va da puterea de a aduce la îndeplinire planuri înalte și sfinte. — Manuscript 24, 1901. 1MCP 327.4

O conștiință curată conferă o pace desăvârșită — Pacea interioară și o conștiință care nu se simte vinovată înaintea lui Dumnezeu vor sensibiliza și vor înviora intelectul, asemenea apei care înviorează florile delicate. În felul acesta, voința voastră va fi eliberată de tendințele rele, va deveni mai puternică și mai serios angajată în realizarea binelui. Gândurile inimii vor fi plăcute și sfinte. Liniștea minții și pacea pe care o veți dobândi vor constitui o binecuvântare pentru toți cei cu care sunteți asociați. Razele prețioase ale păcii interioare vor radia asupra tuturor celor din jur și se vor reflecta din nou asupra voastră. Cu cât gustați mai mult această stare de liniște a minții, cu atât acestea se vor extinde. Această atitudine calmă nu anihilează energiile morale, transformându-ne în ființe amorțite, ci le trezește la o nouă intensitate, generând o stare activă și plăcută. Pacea desăvârșită este însușirea cerească a îngerilor. Fie ca Dumnezeu să vă ajute să aveți pacea aceasta. — Testimonies for the Church 2:327 (1869). 1MCP 328.1