Minte Caracter şi Personalitate, vol. 1

(D) Independența morală

Principiul dependenței reciproce — Cu toții suntem asemenea unor fire împletite în marea țesătură a omenirii și tot ce putem realiza pentru binele și înălțarea altora se va reflecta asupra noastră înșine. Principiul dependenței reciproce depășește granițele categoriilor și claselor sociale. Săracii nu sunt cu nimic mai dependenți de cei bogați decât sunt bogații de cei săraci. În timp ce aceia care sunt nevoiași cer o parte din binecuvântările pe care Dumnezeu le-a dăruit semenilor lor mai înstăriți, aceștia din urmă au nevoie, la rândul lor, de serviciul plin de credincioșie al celor săraci, al căror capital este reprezentat de puterea creierului, a oaselor și a mușchilor lor. — Patriarchs and Prophets, 534, 534 (1890). 1MCP 267.1

Datoria de a respecta convingerile religioase personale — Căile prin care Satana se folosește de influența oamenilor pentru a-și înrobi victimele sunt nenumărate. El își atrage de partea sa masele, unindu-le prin intermediul legăturilor dibace ale simpatiei și ale atracției față de cei care sunt dușmani ai crucii lui Hristos. Indiferent în ce ar consta aceste legături — relații de familie sau relații sociale, — efectul este același; cei care se opun adevărului își exercită puterea de a manipula conștiințele, iar sufletele aflate sub controlul lor nu au suficient curaj sau independență de a asculta de glasul conștiinței în ce privește propria lor datorie. — The Great Controversy, 597 (1911). 1MCP 267.2

Anularea gândirii personale — Deși rațiunea și conștiințele lor sunt convinse cu privire la adevăr, aceste suflete înșelate [aparținătorii bisericilor tradiționale] nu îndrăznesc să gândească altfel decât păstorul lor spiritual, iar judecata lor personală și interesele lor veșnice sunt sacrificate pe altarul necredinței, al mândriei și al prejudecăților altora. — The Great Controversy, 597 (1911). 1MCP 268.1

Independent, de partea adevărului — Pentru a vă ridica mai presus de standardele religioase ale lumii creștine, este nevoie de curaj și independență. Aceste standarde nu respectă exemplul renunțării la sine al Mântuitorului; ele nu presupun nici un sacrificiu și caută neîncetat să evite crucea pe care trebuie să o poarte ucenicii lui Hristos. — Testimonies for the Church 5:78 (1882). 1MCP 268.2

Independență morală în confruntarea cu lumea — Independența morală este absolut necesară în confruntarea cu lumea. Supunerea totală față de voința lui Dumnezeu ne va așeza în mod inevitabil în opoziție cu lumea și vom înțelege necesitatea de a ne separa în mod categoric de obiceiurile și practicile ei. Standardele noastre nu trebuie să fie înălțate doar cu puțin mai presus de standardele lumești, ci trebuie să fie trasată o linie de demarcație clară și evidentă față de acestea. — The Review and Herald, 9 ianuarie, 1894. (Fundamentals of Christian Education, 289.) 1MCP 268.3

Independența morală este o virtute — Singura noastră sursă de siguranță este aceea de a ne așeza într-o poziție bine definită ca popor special al lui Dumnezeu. Nu trebuie să cedăm nici măcar un centimetru în favoarea obiceiurilor tradiționale ale acestui veac decăzut, ci să ne delimităm într-o atitudine de independență morală, nefăcând nici un compromis cu practicile corupte și idolatre ale lumii veacului acestuia. — Testimonies for the Church 5:78 (1882). 1MCP 268.4