Mărturii pentru biserică 9

133/142

33— O împărțire a responsabilităților

Dumnezeu dorește ca poporul Său să fie un popor plin de pricepere. El a stabilit lucrurile astfel încât oamenii aleși să meargă ca delegați la conferințele noastre. Acești oameni trebuie să fie încercați și puși la probă. Ei trebuie să fie persoane demne de încredere. Alegerea delegaților care să participe la conferințele noastre este o chestiune importantă. Ei trebuie să facă planuri care să fie urmate apoi pentru înaintarea lucrării, de aceea trebuie să fie oameni pricepuți, capabili să judece de la cauză la efect. 9M 262.1

„A doua zi, Moise s-a așezat să judece poporul; și poporul a stat înaintea lui de dimineața până seara. Socrul lui Moise a văzut tot ce făcea el pentru popor și a zis: ‘Ce faci tu acolo cu poporul acela? De ce stai singur și tot poporul stă înaintea ta, de dimineața până seara?’ Moise a răspuns socrului său: ‘Poporul vine la mine ca să ceară sfat lui Dumnezeu. Când au vreo treabă, vin la mine, eu judec între ei și fac cunoscute poruncile lui Dumnezeu și legile Lui.’ Socrul lui Moise i-a zis: ‘Ce faci tu nu este bine. Te istovești singur și vei istovi și poporul acesta care este cu tine, căci lucrul este mai presus de puterile tale și nu-l vei putea face singur. Acum ascultă glasul meu; am să-ți dau un sfat și Dumnezeu va fi cu tine! Fii tâlmaciul poporului înaintea lui Dumnezeu și du pricinile înaintea lui Dumnezeu. Învață-i poruncile și legile; și arată-le calea pe care trebuie s-o urmeze și ce trebuie să facă. Alege din tot poporul oameni destoinici, temători de Dumnezeu, oameni de încredere, vrăjmași ai lăcomiei; pune-i peste popor drept căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece. Ei să judece poporul în tot timpul; să aducă înaintea ta toate pricinile însemnate, iar pricinile cele mai mici, să le judece ei înșiși. În felul acesta îți vei ușura sarcina, căci o vor purta și ei împreună cu tine. Dacă vei face lucrul acesta și dacă Dumnezeu îți va porunci așa, vei putea face față lucrurilor și tot poporul acesta va ajunge fericit la locul lui.’ Moise a ascultat sfatul socrului său și a făcut tot ce spusese el. Moise a ales oameni destoinici din tot Israelul și i-a pus căpetenii ale poporului, căpetenii peste o mie, căpetenii peste o sută, căpetenii peste cincizeci și căpetenii peste zece. Ei judecau poporul în tot timpul; aduceau înaintea lui Moise pricinile grele, iar toate pricinile mici le judecau ei înșiși.” (Exod 18,13-16) 9M 262.2

De asemenea, în primul capitol din Faptele apostolilor, se dau îndrumări cu privire la alegerea unor bărbați care să poarte responsabilitățile în biserică. Apostazia lui Iuda lăsase un loc liber în rândurile apostolilor și era necesar ca un altul să fie ales pentru a ocupa acest loc. Vorbind despre lucrul acesta, „Petru a spus: ‘Trebuie deci ca, dintre cei ce ne-au însoțit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi, cu începere de la botezul lui Ioan până în ziua când S-a înălțat El de la noi, să fie rânduit unul care să ne însoțească drept martor al învierii Lui.’ Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis și Iust, și pe Matia. Apoi au făcut următoarea rugăciune: ‘Doamne, Tu care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din acești doi l-ai ales, ca să ia loc în slujba și apostolia aceasta din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui.’ Au tras la sorți și sorțul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.” (Fapte 1,21-26) 9M 263.1

Din aceste pasaje învățăm că Domnul are anumiți oameni care să ocupe anumite posturi. Dumnezeu Își va învăța poporul să procedeze cu grijă și să aleagă cu înțelepciune oameni care să nu ajungă să trădeze încrederea sfântă care le este acordată. Dacă în timpul lui Hristos credincioșii trebuiau să fie atenți atunci când alegeau oameni cărora să le încredințeze responsabilități, atunci și noi, care trăim în aceste timpuri, cu siguranță trebuie să acționăm cu cea mai mare înțelepciune și prudență. Noi trebuie să prezentăm fiecare caz înaintea lui Dumnezeu și, în rugăciune stăruitoare, să-I cerem să aleagă El pentru noi. 9M 264.1

Domnul Dumnezeul cerului a ales oameni cu experiență ca să poarte responsabilitățile lucrării Lui. Aceștia urmează să aibă o influență deosebită. Dacă li s-ar da tuturor puterea acordată acestor oameni aleși, ar trebui să se pună o limită. Cei care sunt aleși să poarte poveri în lucrarea lui Dumnezeu nu trebuie să fie pripiți, încrezuți sau egoiști. Niciodată exemplul sau influența lor nu trebuie să conducă la întărirea răului. Domnul nu le-a dat oamenilor libertatea de a avansa idei care ar conferi lucrării Lui un caracter obișnuit, îndepărtând atmosfera sacră de care ar trebui întotdeauna să fie înconjurată. Lucrarea lui Dumnezeu trebuie să devină tot mai sfântă pentru poporul Său. Pe orice cale, noi trebuie să înălțăm caracterul nobil al adevărului. Cei care au fost puși păzitori ai lucrării lui Dumnezeu în instituțiile noastre trebuie să înalțe întotdeauna voia lui Dumnezeu și calea Lui. Sănătatea lucrării, în general, depinde de credincioșia oamenilor desemnați să aducă la îndeplinire voia lui Dumnezeu în biserică. 9M 264.2

La conducere trebuie să fie puși oameni care vor să dobândească o experiență mai cuprinzătoare nu în cele omenești, ale eului, ci în cele ale lui Dumnezeu — o mai vastă cunoaștere a caracterului lui Hristos. Cu cât Îl vor cunoaște mai bine pe Hristos, cu atât Îl vor reprezenta înaintea lumii cu mai mare credincioșie. Ei trebuie să asculte glasul Său și să ia aminte la cuvintele Sale. 9M 265.1