Mărturii IV

Consacrare totală

Mărturia care urmează a fost scrisă în ianuarie 1875, iar veridicitatea ei a fost recunoscută de fratele C, care a spus că i-a adus lumină și speranță. 4M 213.1

Frate C, tu te-ai îndepărtat de Dumnezeu. Concepțiile tale legate de cerințele lui Dumnezeu nu au fost niciodată prea bine definite și nici prea stricte. Nu este o scuză pentru tine să devii neglijent în împlinirea datoriei și mai puțin vigilent, pentru că atât de mulți dintre cei care se declară creștini merg pe o cale greșită. Tu nu ai fost consacrat lui Dumnezeu. Nu ți-ai simțit dependența de El ca să te susțină și, de aceea, ai fost biruit și ai devenit un sclav al îndoielii; robia necredinței ți-a înlănțuit sufletul. Tu nu Îl slăvești pe Dumnezeu în viața ta. Uneori, credința noastră ți se pare îndoielnică. Motivul pentru aceasta se află în tine însuți. În lume, adevărul și minciuna sunt atât de amestecate între ele, încât nu se pot deosebi întotdeauna clar una de cealaltă. Dar de ce acela care mărturisește adevărul are atât de puțină putere? Pentru că nu este conștient de propria ignoranță și de propria slăbiciune. Dacă ar fi, dacă nu s-ar încrede în sine însuși, ar simți importanța ajutorului divin în a-l apăra de uneltirile vrăjmașului. Noi trebuie să fim niște creștini activi, lucrători, cu o inimă și o viață neegoiste, având în vedere doar slava lui Dumnezeu. Vai, câte epave întâlnim pretutindeni, câte buze tăcute și vieți neroditoare! „Aceasta”, a spus îngerul, „este din cauza căderii în ispită. Nimic nu distruge pacea sufletului ca necredința păcătoasă.” 4M 213.2

Tu nu trebuie să cedezi disperării, gândindu-te că trebuie să trăiești și să mori în robia îndoielii și a necredinței. În Domnul avem neprihănire și putere. Bizuie-te pe El și, prin puterea Lui, poți să stingi toate săgețile aprinse ale dușmanului și poți să fii mai mult decât biruitor. Încă mai poți fi sfințit prin adevăr sau poți să trăiești în întunericul necredinței, dacă alegi astfel, să pierzi cerul și să pierzi tot. Trăind în lumină și împlinind voia lui Dumnezeu, poți să-ți învingi firea egoistă. 4M 213.3

Ai fost gata să renunți la banii tăi, dar nu ai renunțat la tine însuți. Nu te-ai simțit chemat să faci sacrificii care ar implica griji, nu ai fost dispus să faci vreo lucrare pentru Hristos, oricât de modestă. Dumnezeu te va trece din nou și din nou prin aceeași încercare până când, cu inima smerită și cu mintea supusă, vei putea suporta testul la care te supune El și vei fi sfințit pe deplin pentru slujire și pentru lucrarea Lui. Atunci vei putea să câștigi viața veșnică. Tu poți să fii un bărbat matur, pe deplin dezvoltat în Hristos Isus, sau poți fi un pitic spiritual, fără să obții nicio biruință. Ce vei alege, fratele meu? Vei trăi o viață de tăgăduire de sine și de sacrificiu, făcând lucrarea cu voie bună și cu bucurie, desăvârșindu-ți caracterul creștin și alergând înainte spre răsplata nepieritoare sau vei trăi pentru tine și vei pierde cerul? Dumnezeu nu Se lasă batjocorit; Hristos nu acceptă o slujire împărțită. El cere totul. Nu trebuie reținut nimic. El te-a cumpărat cu un preț infinit și îți cere să-I predai Lui tot ce ai, ca o jertfă de bunăvoie. Dacă ești pe deplin consacrat Lui, cu inima și viața, credința va lua locul îndoielii și încrederea va lua locul neîncrederii și al necredinței. 4M 214.1

Fratele meu, tu ești într-un adevărat pericol prin faptul că neglijezi să aplici într-un mod mai strict reforma sănătății în viața ta și a familiei tale. Sângele tău nu este curat și tu continui să-l strici și să-l inflamezi prin satisfacerea gusturilor. Nu te lăsa niciodată amăgit să folosești substanțe stimulante, deoarece consecința va fi nu numai pierderea puterii fizice, ci și amorțirea intelectului. Obiceiurile de strictă cumpătare în mâncare și în băutură, împreună cu o încredere fermă în Dumnezeu, îți vor îmbunătăți sănătatea fizică, mintală și morală. Tu ai o fire impulsivă. Nu ai stăpânire de sine și, sub influența emoțiilor, de multe ori spui și faci lucruri pe care după aceea le regreți. În lupta împotriva propriilor înclinații și tendințe ar trebui să chemi în ajutor o voință hotărâtă. Trebuie să păstrezi porțile sufletului deschise pentru a primi lumina și adevărul, dar, atunci când se ivește ceva care te pune la încercare, adeseori apar prejudecăți și tu te ridici imediat împotriva a ceea ce consideri a fi o restrângere a libertății tale și o încălcare a drepturilor tale. 4M 214.2

Cuvântul lui Dumnezeu prezintă clar înaintea noastră acest adevăr, că natura noastră fizică se va lupta cu cea spirituală. Apostolul ne îndeamnă să ne ferim de poftele firii pământești care se războiesc cu sufletul (în vers. KJ: să ne abținem de la poftele trupești, care luptă împotriva sufletului — n.trad.). Un apetit pervertit devine o poftă implicată în această luptă. Apetitul satisfăcut în dauna puterii fizice îmbolnăvește sufletul. Pofta pe care o menționează apostolul nu se limitează la călcarea poruncii a șaptea, ci include orice satisfacere a gustului care micșorează vigoarea fizică. Apostolul declară că acela care vrea să câștige biruințe deosebite și să obțină realizări mai înalte în ceea ce privește neprihănirea trebuie să „se supună la tot felul de înfrânări”. Cumpătarea în mâncare și în băutură la mesele noastre, precum și în oricare alt aspect este esențială, dacă vrem să biruim așa cum a biruit Hristos. Dumnezeu ne-a dat lumină nu ca să o tratăm cu indiferență, ci ca să facem din ea călăuza și ajutorul nostru. 4M 215.1

Tu trebuie să cultivi stăpânirea de sine. Lecția pe care ar fi trebuit să o înveți în tinerețe trebuie să fie bine stăpânită acum. Disciplinează-te singur să mori față de eul tău, să îți aduci voința în supunere față de voința lui Hristos. Tu, frate, ai nevoie de o convertire profundă și completă, altfel, vei pierde viața veșnică. Slujirea ta pentru cauza lui Dumnezeu trebuie să fie mai sinceră, mai conștiincioasă și totală. Tu nu îți poți desăvârși un caracter creștin slujindu-I lui Dumnezeu doar atunci când te simți înclinat să faci acest lucru și neglijând lucrarea atunci când nu ai chef. În viața ta trebuie să se producă o schimbare hotărâtă. Trebuie să dobândești o experiență diferită de cea pe care ai avut-o până acum, altfel, slujirea ta nu va fi primită de Dumnezeu. 4M 215.2

Tatăl nostru ceresc a fost foarte îndurător față de tine. Te-a tratat cu blândețe. Boala a venit asupra ta când tu nu erai pregătit să mori, pentru că nu îți desăvârșiseși un caracter creștin și, din punct de vedere moral, nu erai pregătit pentru cer. Satana stătea lângă tine să îți producă suferință și să te distrugă, ca să poți fi socotit în numărul celor păcătoși. Rugăciunea fierbinte și stăruitoare a învins în favoarea ta. Au fost trimiși îngeri care să te ajute și să vegheze asupra ta, să te păzească și să te protejeze de puterea lui Satana și să-ți păstreze viața. În dragostea Sa fără egal, Dumnezeu ți-a dăruit o altă ocazie de probă. El a răspuns rugăciunilor credinței nu datorită bunătății sau virtuții tale, ci datorită îndurării Sale. Timpul tău de probă a fost prelungit, ca să ai posibilitatea să răscumperi trecutul, să învingi defectele din caracterul tău și să demonstrezi practic acel devotament pe care îl cere Dumnezeu din partea ta. Tu ai avut oarece sentimente de gratitudine, dar nu ai trăit acea recunoștință venită din adâncul inimii și acea umilință sinceră pe care ar fi trebuit să ți le trezească dragostea Sa neîntrecută. 4M 216.1

Tu nu ți-ai simțit suficient obligațiile pe care le ai față de Dumnezeu pentru că ți-a cruțat viața. Din motive generate de firea ta supărăcioasă, te-ai sustras în repetate rânduri de la îndatoririle religioase care ne revin tot timpul, indiferent de împrejurări. Sentimentele de descurajare nu sunt înaintea lui Dumnezeu o scuză pentru neglijarea vreunei datorii. Tu nu ești al tău, ci ai fost cumpărat cu sângele lui Hristos. El cere tot ce ești capabil să faci; timpul și puterea ta nu îți aparțin. 4M 216.2

Dumnezeu a arătat că ai putea fi instruit să îndeplinești un rol în lucrarea Sa, dar era necesar ca mintea ta să fie educată și disciplinată să lucreze în armonie cu planul lui Dumnezeu. Dacă ai vrea, ai putea să dobândești experiența necesară; ți s-a oferit privilegiul să-ți respingi înclinațiile, așa cum Mântuitorul ți-a dat un exemplu în viața Sa. Dar tu nu ai luat poziția potrivită pentru a învăța tot ce puteai și tot ce era important să înveți, ca să devii un lucrător corect pentru cauza lui Dumnezeu. Înainte ca Domnul să te poată folosi eficient, ca pe un instrument al Său, erau câteva lucruri pe care ar fi trebuit să le schimbi în viața ta. 4M 216.3

Frate C, a fost un sacrificiu din partea ta să-ți părăsești ferma; acolo te bucurai de viață. Tu nu ai venit la _______ din proprie alegere. Nu aveai deloc cunoștințe în legătură cu lucrarea de publicare, dar erai hotărât să faci tot ce poți mai bine și, în multe privințe, ai făcut bine. Dar în calea ta au apărut multe piedici. Atitudinea fratelui F a fost greșită în multe privințe, dar tu nu ți-ai păstrat consacrarea față de Dumnezeu. Te-ai unit cu el în spirit și nu ai rămas independent. L-ai nemulțumit pe Dumnezeu și ți-ai despărțit sufletul de El. Satana a câștigat o mare putere asupra ta. Pașii tăi aproape alunecaseră, aproape căzuseși în necredință, când boala te-a oprit din drum. În marea Sa îndurare, Dumnezeu te-a cruțat și ți-a prelungit viața. Dar tu nu i-ai predat-o Lui pe deplin. Voința ta încăpățânată nu a fost supusă și îmblânzită. Tu ai nevoie de o nouă convertire. Ești irascibil și te superi ușor; ți-ai adunat toate forțele ca să te împotrivești la tot ce credeai că este îndreptat împotriva ta; sentimentele tale se aprind ca o străfulgerare atunci când ceva se atinge de mândria ta. Lucrul acesta, frate, este cu totul greșit. Este un aspect pe care trebuie să îl birui, altfel, vrăjmașul va obține biruința asupra ta. 4M 217.1

Ai suferit pentru că nu ți-a plăcut lucrarea din _______. Priveai în urmă la _______, pentru că inima ta este acolo, iar trupul trebuie să fie acolo unde este inima. Dumnezeu te-a pus la probă și te-a încercat. Cum ai suportat testul? Aveai nevoie să fii șlefuit și lustruit, pentru ca denivelările și asperitățile caracterului tău să fie îndepărtate, ca să poți fi finisat pentru Împărăția cerului. Cât de greu îi este firii omenești să-și nege înclinațiile, cât de greu le este oamenilor să respingă tentațiile atrăgătoare ale lumii și, din dragoste pentru Mântuitorul lor și pentru semeni, să renunțe la propriile plăceri pentru a se angaja imediat în slujba lui Dumnezeu! 4M 217.2

Frate C, tu nu te-ai implicat în lucrare cu trup și suflet. Nu ai considerat-o niciodată ca fiind interesul tău și nici nu ți-a plăcut. Dacă ai fi fost dispus, ai fi putut să-ți educi mintea să înțeleagă mai bine lucrarea, dar, într-o anumită măsură, tu te-ai ținut departe de ea. Nu te-ai legat strâns de ea și nu ai încercat să cunoști diferitele ei ramuri. 4M 217.3

Tu nu ești atât de sociabil și de politicos cum ar trebui, iar manierele tale reci nu Îi sunt plăcute lui Dumnezeu, nici felul tău de a fi inabordabil. Îngădui ca sentimentele să-ți ajungă ușor la exaltare. Nimeni nu poate ocupa în mod adecvat o poziție în lucrarea lui Dumnezeu dacă este controlat de sentimente și dacă acționează din impuls. Gândirea ta trebuie adusă într-o tot mai strânsă legătură cu Dumnezeu, iar simpatia și interesul tău trebuie să se identifice tot mai mult cu cei care sunt angajați în lucrarea Sa, altfel, nu poți fi de niciun folos înaintării lucrării din _______. Tu ești prea independent, prea exclusivist. Trebuie să-ți domolești firea și să o adaptezi gândirii și sentimentelor altora. Ca om de afaceri și în calitate de creștin, tu vei putea să faci un serviciu de valoare pentru cauza lui Dumnezeu dacă Îi vei supune Domnului voința și calea ta. Tu ai nevoie să fii sfințit prin adevăr, să-ți înalți gândirea mai presus de orice considerente personale și de orice interes egoist. 4M 218.1

Îți îndrept atenția către viața lui Isus, ca un model desăvârșit. Viața Sa a fost caracterizată de o bunăvoință dezinteresată. 4M 218.2

Scump Mântuitor! Ce sacrificii a făcut El pentru noi ca să nu pierim, ci să avem viață veșnică! Chiar dacă vom renunța la orice interes egoist pentru a-l obține, cerul va fi suficient de ieftin. Oare ne putem permite să avem calea noastră, să ne desprindem din mâinile lui Dumnezeu pentru că așa îi place mai mult inimii firești? Dumnezeu cere o supunere desăvârșită și o ascultare desăvârșită. Viața veșnică merită totul din partea noastră. Tu poți ajunge să ai o strânsă legătură cu Dumnezeu dacă te străduiești să intri pe poarta cea strâmtă. 4M 218.3

Niciodată nu vei fi conștient de defectele tale dacă nu vei fi adus în circumstanțe în care aceste defecte să iasă la iveală. Tu nu ai avut sentimentele pe care ar fi trebuit să le ai, de când ai venit în _______. Nu ai intrat de bunăvoie și cu inima deschisă în lucrare și nu ai făcut din ea principala ta preocupare. Ai cultivat o independență pe care nu ai fi putut să o păstrezi, dacă ți-ai fi dat seama de adevărata ta poziție — că ești un ucenic, învățând cum să lucrezi cel mai bine pentru prosperitatea cauzei lui Dumnezeu, că ești un elev, căutând să obții cunoștințe pe care nu le ai. Ai fi putut progresa mult mai mult dacă te-ai fi străduit sincer să-I slujești lui Dumnezeu ca un lucrător eficient. 4M 218.4

Ai fost prea rezervat. Nu ai stabilit relații apropiate cu cei angajați în diferitele departamente ale lucrării; nu te-ai consultat cu ei atât de familiar cum ar fi trebuit, pentru a acționa cu înțelepciune. Dacă ai fi făcut acest lucru, ai fi putut fi un ajutor mai eficient. Ai acționat prea mult după cum ai gândit tu și ți-ai urmat propriile idei și planuri. Între lucrători a lipsit legătura armonioasă. Cei care te-ar fi putut ajuta au fost reticenți în a-ți împărtăși cunoștințele lor din cauza acestei lipse de apropiere din partea ta și, de asemenea, pentru că acționezi atât de mult din impuls și lor le-a fost teamă să te abordeze. 4M 219.1

Mântuitorul lumii era adorat de îngeri, era prinț în curțile cerești, dar a lăsat deoparte slava Sa și Și-a îmbrăcat divinitatea în natură omenească. El a devenit blândul și umilul Isus. El Și-a părăsit bogățiile și slava din cer și a devenit sărac pentru ca noi, prin sărăcia Lui, să devenim bogați. Timp de trei ani a călătorit din loc în loc, un rătăcitor fără adăpost. Dar oamenii egoiști se vor plânge și vor murmura dacă li se va cere să renunțe la mica lor comoară pământească de dragul lui Hristos sau să se implice în lucrarea de salvare a sufletelor pentru care El Și-a dat viața prețioasă. O, câtă lipsă de recunoștință! Nimeni nu poate aprecia binecuvântările mântuirii dacă nu simte că este gata să facă orice sacrificiu din dragoste pentru Hristos. Orice sacrificiu făcut pentru Hristos îl îmbogățește pe dătător și orice suferință și orice privațiune îndurate de dragul Său adaugă la bucuria finală pe care o va avea în cer acela care va birui. 4M 219.2

Tu cunoști prea puțin ce înseamnă adevăratul sacrificiu și tăgăduirea de sine autentică. Tânărului care L-a întrebat pe Isus ce ar trebui să facă pentru a avea viața veșnică i s-a răspuns: „Păzește poruncile.” El a răspuns mândru și plin de încredere: „Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinerețea mea, ce-mi mai lipsește?” Isus l-a privit cu milă pe acest tânăr. El îl iubea și știa că ceea ce avea să-i spună avea să-l despartă pentru totdeauna de El. Cu toate acestea, Isus a atins punctul bolnav al sufletului său. El i-a spus: „Du-te de vinde tot ce ai, dă săracilor și vei avea o comoară în cer! Apoi, vino și urmează-Mă.” Tânărul dorea cerul, dar nu suficient de mult încât să se poată desprinde de comoara lui pământească pe care o iubea. El a refuzat să se supună condițiilor puse de Dumnezeu pentru a primi viața veșnică. S-a întristat foarte mult, pentru că avea bogății mari, pe care le considera prea prețioase ca să le schimbe pentru răsplătirile veșnice. Întrebase ce să facă pentru a fi mântuit și a primit răspuns, dar inima lui lumească nu era în stare să renunțe la bogății, ca să poată deveni ucenicul lui Hristos. El a decis să renunțe la cer și s-a agățat de comoara lui pământească. Câți nu iau și astăzi aceeași decizie care a hotărât destinul acestui tânăr! 4M 219.3

Dacă vreunul dintre noi are ocazia să facă ceva pentru Hristos, cu câtă seriozitate ar trebui să profite de ea și să facă tot ce poate ca să fie împreună-lucrător cu El. Încercările care ne pun la probă credința în modul cel mai sever și care fac să ni se pară că Dumnezeu ne-a părăsit sunt menite să ne conducă mai aproape de Hristos, ca să ne putem așeza toate poverile la picioarele Lui și să primim în schimb pacea Sa. Tu ai nevoie de o nouă convertire, ai nevoie să fii sfințit prin adevăr și să devii în spirit asemenea unui copilaș, blând și umil, încrezându-te pe deplin în Domnul Hristos ca Mântuitor al tău. Mândria și spiritul de independență îți închid inima față de binecuvântatele influențe ale Spiritului lui 4M 220.1

Dumnezeu și o fac la fel de insensibilă cum este pământul bătătorit de pe marginea drumului. Tu trebuie să înveți marea lecție a credinței. Atunci când te vei preda pe deplin lui Dumnezeu, când vei cădea zdrobit cu totul pe Isus, vei fi răsplătit printr-o biruință a cărei bucurie nu ai trăit-o niciodată până acum. Dacă îți vei revizui trecutul cu o privire clară, vei vedea că, exact atunci când viața ți s-a părut o încurcătură și o povară, Isus Însuși a fost lângă tine, căutând să te conducă la lumină. Tatăl tău a fost lângă tine, aplecându-Se asupra ta cu o dragoste de nedescris. El te-a lăsat să suferi pentru binele tău, așa cum rafinorul purifică minereul prețios. Atunci când te-ai crezut părăsit, El a fost lângă tine ca să te mângâie și să te susțină. Rareori Îl vedem pe Isus așa cum este El și niciodată nu suntem la fel de dornici să primim ajutorul Său pe cât este El de dornic să ne ajute. 4M 220.2

Ce biruință vei câștiga atunci când vei învăța să urmezi căile pregătite de Dumnezeu, cu o inimă plină de recunoștință și cu hotărârea de a trăi având ca țintă doar slava Sa, atât în situație de boală, cât și când ești sănătos, atât în prosperitate, cât și în lipsuri! Eul este viu și freamătă la orice atingere. Dacă vrei să câștigi biruința în Numele lui Isus și să primești răsplata celor credincioși, tu trebuie să-ți răstignești eul. 4M 221.1