Mărturii IV

Religia în viața de zi cu zi

Frate H, 4M 360.1

Mi s-a arătat că tu iubești cu adevărat adevărul, dar că nu ești sfințit prin el. În fața ta este o mare lucrare de făcut. „Oricine are nădejdea aceasta în El se curățește, după cum El este curat.” Tu ai de făcut această lucrare și nu ai timp de pierdut. Mi s-a arătat că viața ta a fost tumultuoasă. Tu însuți nu ai fost corect; ai greșit profund și motivele tale au fost interpretate greșit. Dar, în providența lui Dumnezeu, dezamăgirile și pierderile financiare pe care le-ai suferit au fost aduse spre binele tău. 4M 360.2

Ți-a fost greu să înțelegi că Tatăl tău ceresc este încă binefăcătorul tău. Necazurile și încurcăturile au avut tendința de a te descuraja și ai simțit că moartea ar fi preferabilă vieții. Dar, la un moment dat, dacă ochii tăi ar fi fost deschiși, ai fi putut să-i vezi pe îngerii lui Dumnezeu încercând să te salveze de tine însuți. Îngerii lui Dumnezeu te-au condus acolo de unde ai putut să primești adevărul și să-ți așezi picioarele pe o temelie care avea să fie mai tare decât munții cei veșnici. Aici, ai văzut lumina și ai îndrăgit-o. O nouă credință, o nouă viață a răsărit pe calea ta. În providența Sa, Dumnezeu te-a pus în legătură cu lucrarea Sa de la Pacific Press. El a lucrat în viața ta și tu ar trebui să-I vezi mâna călăuzitoare. Ai avut parte de întristare, dar o mare parte din ea ți-ai atras-o singur pentru că nu ai dat dovadă de stăpânire de sine. Uneori, ai fost foarte aspru. Ai o fire iute, care trebuie stăpânită. De-a lungul vieții tale, ai fost în pericol fie să te simți în siguranță cu încrederea ta de sine, fie să te lași pradă pesimismului și descurajării. O bizuire continuă pe Cuvântul și pe providența lui Dumnezeu te va face în stare să-ți exerciți puterile în întregime pentru Mântuitorul tău, care te-a chemat spunându-ți: „Vino după Mine!” Tu ar trebui să cultivi un spirit de totală supunere față de voința lui Dumnezeu, căutând cu stăruință și în smerenie să cunoști căile Sale și să urmezi călăuzirea Duhului Său. Nu ar trebui să te bazezi pe priceperea ta. Trebuie să manifești o profundă neîncredere în înțelepciunea ta și în presupusa ta chibzuință. Situația ta cere această circumspecție. Nu este sigur ca omul să se încreadă în propria judecată. În cel mai bun caz, el are capacități limitate și mulți au primit, prin naștere, atât trăsături de caracter puternice, cât și trăsături de caracter slabe, care, în mod categoric, sunt defecte. Aceste trăsături specifice colorează întreaga viață. 4M 360.3

Înțelepciunea pe care o dă Dumnezeu îi va conduce pe oameni la cercetare de sine. Adevărul îi va convinge de greșelile lor. Inima trebuie să fie deschisă ca să vadă, să înțeleagă și să recunoască aceste greșeli și apoi, cu ajutorul lui Isus, fiecare trebuie să se angajeze cu seriozitate în lucrarea de a le birui. Cunoștința dobândită de înțelepții lumii, oricât de stăruitori ar fi în a o obține, este, la urma urmei, limitată și inferioară, privită comparativ. Dar foarte puțini înțeleg căile și lucrările lui Dumnezeu în tainele providenței Lui. Ei înaintează câțiva pași și apoi nu mai sunt în stare să atingă fundul mării sau țărmul. Doar cel care gândește superficial îndrăznește să se considere înțelept. Oamenii cu adevărat de valoare, care au realizări înalte, sunt cei mai dispuși să recunoască slăbiciunile priceperii lor. Dumnezeu dorește ca oricine pretinde că este ucenicul Său să fie un învățăcel, înclinat mai degrabă să se lase învățat decât să-i învețe el pe alții. 4M 361.1

Cât de mulți, în acest veac al lumii, nu reușesc să pătrundă cu mintea suficient de adânc. Ei tratează totul superficial. Nu cugetă suficient de atent ca să vadă dificultățile și să se lupte cu ele și nu analizează fiecare subiect important printr-un studiu profund, cu rugăciune și cu suficientă prudență și interes, pentru a vedea care este adevărata problemă. Vorbesc despre chestiuni pe care nu le-au cântărit cu grijă și în mod complet. Adeseori, persoane chibzuite și sincere au păreri cărora trebuie să li se opună o rezistență fermă, altfel, cei mai slabi din punct de vedere intelectual vor fi induși în eroare. Prin înclinațiile mintale se formează obiceiuri, iar deprinderile, sentimentele și dorințele au o influență mai mare sau mai mică. Uneori, un mod de conduită este urmat în fiecare zi, persistându-se în el pentru că este un obicei, nu pentru că judecata îl aprobă. În astfel de cazuri, sentimentul este cel care înclină balanța, nu datoria. 4M 361.2

Dacă am putea să ne dăm seama de propria slăbiciune și să vedem trăsăturile aspre din caracterul nostru care trebuie să fie reprimate, am descoperi că sunt atât de multe de făcut pentru noi înșine, încât ne-am smeri inima sub mâna cea puternică a lui Dumnezeu. Prinzându-se strâns sufletul neajutorat de Hristos, trebuie să completăm lipsa noastră de pricepere cu înțelepciunea Sa, slăbiciunea noastră, cu puterea Sa, fragilitatea noastră, cu tăria Sa veșnică și, uniți cu Dumnezeu, să fim într-adevăr lumini în lume. 4M 362.1

Stimate frate, Dumnezeu te iubește și are o mare răbdare cu tine, în ciuda numeroaselor tale greșeli și abateri. Având în vedere dragostea duioasă și plină de compasiune pe care o manifestă Dumnezeu față de tine, nu ar trebui să fii și tu mai amabil, mai răbdător și mai iertător față de copiii tăi? Prin asprimea și severitatea ta, le îndepărtezi inima de tine. Tu nu poți să le dai lecții în ceea ce privește răbdarea, toleranța, îndelunga răbdare și blândețea cât timp tu ești arogant și autoritar față de ei. Ei au pecetea caracterului dată de părinții lor și, dacă vrei să îi sfătuiești, să îi îndrumi și să îi întorci de pe o cale rea, obiectivul acesta nu poate fi atins prin asprime și prin ceea ce lor li se pare a fi tiranie. Atunci când, în temere de Dumnezeu, îi vei putea sfătui și îndemna cu toată solicitudinea și dragostea duioasă pe care trebuie să le manifeste un tată față de copilul lui care greșește, le vei demonstra că există în adevăr puterea de a-i transforma pe cei care îl primesc. Atunci când copiii tăi nu acționează conform ideilor tale, în loc să îți arăți mâhnirea pentru greșelile lor și să te rogi stăruitor împreună cu ei și pentru ei, tu te lași cuprins de patimă și ai o atitudine care nu le va face deloc bine, ci doar le va reprima afecțiunea și, în final, îi va separa de tine. 4M 362.2

Fiul tău cel mai tânăr este pervers; el nu face bine. Inima lui este răzvrătită împotriva lui Dumnezeu și a adevărului. Este afectat de influențe care îl fac aspru, necioplit și nepoliticos. El este o încercare pentru tine și, dacă nu se convertește, va fi o mare încercare pentru răbdarea ta. Dar asprimea și severitatea poruncitoare nu îl vor schimba. Tu trebuie să cauți să faci tot ce poți pentru el în spiritul lui Hristos, nu în spiritul tău, nu sub influența patimii. Trebuie să dai dovadă de stăpânire de sine în strunirea copiilor tăi. Nu trebuie să uiți că Dreptatea are o soră geamănă, Mila. Când exerciți dreptatea, arată milă, gingășie și dragoste și nu te vei strădui în zadar. 4M 362.3

Fiul tău are o voință pervertită și are nevoie de cea mai înțeleaptă disciplină. Trebuie să iei în considerare împrejurările în care au crescut copiii tăi, atât de nefavorabile formării unui caracter bun. Ei au nevoie de milă și de dragoste. Cel mai tânăr este acum în cea mai critică perioadă a vieții lui. Intelectul lui acum este modelat; sentimentele acum i se conturează. Întreaga carieră viitoare a acestui tânăr este determinată de calea pe care alege să o urmeze acum. El acum pornește pe cărarea care conduce la virtute sau pe cea care conduce la viciu. Fac apel la acest tânăr să-și umple mintea cu imagini ale adevărului și ale purității. Nu va avea niciun avantaj dacă va trăi în păcat. El se poate amăgi că este foarte plăcut să păcătuiască și să-și urmeze propria cale, dar aceasta este, în cele din urmă, o cale înfricoșătoare. Dacă lui îi place societatea celor care iubesc păcatul și cărora le place să facă răul, gândurile lui se vor îndrepta pe o cale inferioară și el nu va vedea nimic atrăgător în curăție și în sfințenie. Dar, dacă ar putea să vadă sfârșitul celui nelegiuit și faptul că plata păcatului este moartea, s-ar alarma și ar striga: „O, Tată, fii tu Prietenul tinereții mele!” 4M 363.1

Succesul său în această viață depinde foarte mult de calea pe care o urmează acum. El trebuie să poarte responsabilitățile vieții. Până acum, el nu a fost un tânăr promițător. A fost nerăbdător și lipsit de stăpânire de sine. Aceasta este sămânța pe care o seamănă tatăl lui, care va secera ce a semănat. „Ce seamănă omul aceea va și secera.” Cu câtă grijă ar trebui să aruncăm sămânța, știind că va trebui să culegem ce am semănat! Isus încă îl iubește pe acest tânăr. Mântuitorul a murit pentru el și îl invită să vină în brațele Sale și să găsească în El pacea și fericirea, liniștea și odihna. Tânărul acesta leagă prietenii care îi vor modela întreaga viață. El trebuie să se lege de Dumnezeu și să-I dea afecțiunea lui fără întârziere și fără rezerve. El nu trebuie să ezite. Satana va lansa cele mai înverșunate atacuri asupra lui, dar el nu trebuie să se lase biruit de ispită. 4M 363.2

Mi-au fost arătate pericolele în care se află tinerii. Inimile lor sunt pline de așteptări înalte și apoi văd calea care coboară, presărată cu plăceri ispititoare care par foarte atrăgătoare, dar moartea este acolo. Cărarea îngustă a vieții poate să li se pară lipsită de atracții, o cărare cu spini și mărăcini, dar nu este așa. Este calea care cere refuzarea plăcerilor păcătoase; este o cale îngustă, pe care trebuie să meargă răscumpărații Domnului. Nimeni nu poate merge pe această cale purtând cu el poverile mândriei, ale încăpățânării, ale înșelăciunii, ale minciunii, ale necinstei, ale patimii și ale poftelor trupești. Calea este atât de îngustă, încât aceste lucruri trebuie să fie lăsate în urmă de cei care merg pe ea, dar calea cea largă este suficient de încăpătoare pentru ca păcătoșii să umble pe ea cu toate înclinațiilor lor păcătoase. 4M 364.1

Tinere, dacă îl respingi pe Satana cu toate ispitele lui poți să calci pe urmele Mântuitorului tău și să ai pacea cerului, bucuriile lui Hristos. Nu poți fi fericit complăcându-te în păcat. Pericole pândesc la fiecare pas făcut pe calea care merge în jos, iar cei care ar putea să-i ajute pe cei tineri nu văd sau nu își dau seama de acest lucru. Acel interes amabil și plin de afecțiune care ar trebui să fie arătat față de tineri nu se manifestă. Mulți ar putea să fie păziți de influențele păcătoase dacă ar fi înconjurați de prietenii bune și dacă li s-ar vorbi amabil și cu dragoste. 4M 364.2

Dragul meu frate, sper că nu ai să te descurajezi pentru că te lași atât de des dominat de sentimente atunci când calea îți este barată sau când voința ta este contrazisă. Nu te descuraja niciodată! Aleargă în Fortăreață! Veghează și roagă-te și încearcă din nou! „Împotriviți-vă Diavolului și el va fugi de la voi. Apropiați-vă de Dumnezeu și El Se va apropia de voi.” 4M 364.3

Asupra altui punct trebuie să ai grijă. Tu nu ești tot timpul atât de prudent cum ar trebui să fii pentru a te feri de orice aparență rea. Tu ești în pericolul de a fi prea familiar cu surorile, de a vorbi cu ele într-un mod ușuratic și nechibzuit. Atitudinea aceasta îți distruge influența. Ai mare grijă asupra acestor aspecte; veghează încă de la prima apropiere a ispititorului. Tu ești prea nervos și prea irascibil. Ceaiul are ca efect excitarea nervilor, iar cafeaua amorțește creierul; ambele sunt dăunătoare. Trebuie să fii atent în ceea ce privește alimentația. Consumă alimente integrale, hrănitoare și menține-te într-o stare sufletească liniștită ca să nu devii surescitat și stăpânit de patimă. 4M 364.4

Tu poți fi de mare folos la editură, deoarece ești capabil să ocupi un loc important dacă te vei lăsa transformat, dar, așa cum ești acum, cu siguranță nu vei reuși să faci ce ai putea face. Mi s-a arătat că ești aspru și nemanierat. Sentimentele tale trebuie să fie domolite, rafinate, înnobilate. În toate domeniile tale de activitate trebuie să te disciplinezi și să îți dezvolți stăpânirea de sine. Cu spiritul pe care îl ai acum, niciodată nu vei putea intra în cer. 4M 365.1

„Preaiubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu.” Poate vreun titlu sau vreun rang omenesc să egaleze acest statut? Ce poziție mai înaltă am putea să avem, decât aceea de a fi numiți copiii Dumnezeului nemărginit? Tu ai fi gata să faci o lucrare mare pentru Domnul, dar nu faci tocmai acele lucruri pe care I-ar plăcea cel mai mult să le faci. Oare nu vei fi credincios în a-ți supune eul, ca să poți avea pacea lui Hristos și un Mântuitor personal? 4M 365.2

Fiul tău, care suferă atât de mult, are nevoie să fie tratat cu mult calm și cu iubire, are nevoie de compasiunea ta. El nu trebuie să fie expus temperamentului tău necugetat și cerințelor tale nerezonabile. Trebuie să faci o reformă în ceea ce privește spiritul pe care îl manifești. Patima nestăpânită nu poate să fie supusă într-o clipă, dar înaintea ta stă o lucrare de o viață întreagă, aceea de a-ți curăța grădina inimii de buruienile otrăvitoare ale lipsei de răbdare, ale găsirii de greșeli la ceilalți și ale unei atitudini arogante și dictatoriale. „Roada Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor.” Cei care sunt ai lui Hristos și-au răstignit firea pământească împreună cu poftele și patimile ei [în engl.: simpatiile ei — n.trad.], dar partea inferioară a naturii noastre preia controlul și domină partea spirituală. Aceasta înseamnă răsturnarea ordinii lui Dumnezeu. 4M 365.3

Credincioșia ta în muncă este demnă de laudă. Colegii tăi ar trebui să-ți imite exemplul de devotament, de hărnicie și de conștiinciozitate. Dar ție îți lipsesc darurile Duhului lui Dumnezeu. Ești un bărbat inteligent, dar ai abuzat de puterile tale. Isus îți dă în dar amabilitatea, răbdarea și dragostea Lui. Vrei să le accepți? Fii atent la cuvintele și la acțiunile tale. În viața ta de fiecare zi tu semeni semințe. Fiecare gând, fiecare cuvânt rostit și fiecare acțiune săvârșită reprezintă o sămânță aruncată în ogor, care va răsări și va aduce roade pentru viața veșnică sau pentru nenorocire și distrugere. Gândește-te, frate, cum privesc îngerii lui Dumnezeu la starea tristă în care te afli când te lași stăpânit de patimă. Și apoi, lucrul acesta este scris în cărțile din cer. După cum este sămânța, așa va fi și recolta. Va trebui să seceri ce ai semănat. 4M 366.1

Ar trebui să-ți stăpânești apetitul și, în Numele lui Isus, să fii un învingător în această privință. Sănătatea ta se poate îmbunătăți prin obiceiuri corecte. Sistemul tău nervos este în mare parte zdruncinat, dar Marele Medic îți poate vindeca atât trupul, cât și sufletul. Fă din puterea Sa sprijinul tău și din harul Său, tăria ta, și atunci puterile tale fizice, morale și spirituale vor fi mult îmbunătățite. Tu ai mai multe de biruit decât alții și, de aceea, vei avea de dus lupte mai aspre, dar Isus va ține seama de eforturile tale serioase; El știe cât de greu îți este să-ți ții eul sub controlul Duhului Său. Așază-te în mâinile lui Isus. Preocuparea ta trebuie să fie autoeducarea, iar obiectivul tău, acela de a fi o binecuvântare pentru copiii tăi și pentru toți aceia cu care vii în legătură. Cerul va privi cu plăcere la fiecare victorie câștigată în lupta aceasta. Dacă vei îndepărta mânia și patima și vei privi la Isus, care este Autorul și Desăvârșitorul credinței tale, vei putea, prin meritele Sale, să-ți dezvolți un caracter creștin. Fă imediat o schimbare categorică și fii hotărât să îndeplinești un rol demn de intelectul cu care te-a înzestrat Dumnezeu. 4M 366.2

Când mi-a fost arătată starea prezentă a omului, în ceea ce privește puterile sale fizice, morale și spirituale, și ce ar putea deveni el prin meritele lui Hristos, am fost uluită de faptul că rămâne la un nivel atât de scăzut. Omul poate să crească în Hristos, care este Modelul său cel viu. Aceasta nu este o lucrare de o clipă, ci de o viață întreagă. Crescând zi de zi în viața spirituală, el nu va ajunge la statura deplină a unui om desăvârșit în Hristos până când timpul său de probă nu se va încheia. Creșterea este o lucrare continuă. Oamenii cu patimi aprinse au o luptă continuă cu ei înșiși, dar, cu cât lupta este mai grea, cu atât mai glorioase vor fi biruința și răsplata veșnică. 4M 366.3

Tu ești în legătură cu activitatea editurii. În această poziție, trăsăturile tale de caracter se vor dezvolta. Trebuie să cultivi acele mici amabilități ale vieții. O fire plăcută și binevoitoare, îmbinată cu un principiu ferm al dreptății și al onestității vor face din tine un om influent. Acum este timpul când să devii pregătit moral pentru cer. Biserica de care aparții trebuie să aibă harul curățitor și înălțător al lui Hristos. Dumnezeu le cere acelora care Îl urmează să fie oameni cu un renume bun și, în același timp, curați, nobili și cinstiți, amabili și credincioși. Este esențial să fii corect în aspectele care au greutate, dar nu există nicio scuză pentru a fi neglijent în lucrurile care par de mai mică importanță. Principiile Legii lui Dumnezeu trebuie să fie dezvoltate în viață și în caracter. O fire binevoitoare, amabilă, îmbinată cu o integritate și o credincioșie ferme vor constitui o competență morală pentru orice poziție. Apostolul Pavel ne îndeamnă: „Fiți smeriți [amabili — trad. KJV].” 4M 367.1

Noi trebuie să fim elevi în școala lui Hristos. Nu putem imita exemplul Său dacă nu avem o dispoziție plăcută și o atitudine binevoitoare. Trebuie cultivată adevărata politețe creștină. Nimeni nu ne poate micșora influența așa cum ne-o putem micșora noi înșine prin îngăduirea unui temperament nestăpânit. Un om irascibil din fire nu cunoaște adevărata fericire și rareori este mulțumit. El speră întotdeauna să obțină o poziție mai favorabilă sau să schimbe condițiile înconjurătoare pentru a avea pace și odihnă sufletească. Viața lui pare să fie împovărată cu o cruce și cu încercări grele, pe când, dacă și-ar ține sub control temperamentul și și-ar stăpâni limba, multe dintre aceste neplăceri ar putea fi evitate. „Un răspuns blând” este cel care „potolește mânia”. Niciodată răzbunarea nu l-a învins pe dușman. Un temperament bine stăpânit exercită o influență bună asupra tuturor celor din jur, dar „omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată și fără ziduri”. 4M 367.2

Să ne gândim la viața lui Moise. În mijlocul murmurărilor, al criticii și al provocărilor, blândețea a constituit cea mai strălucitoare trăsătură a caracterului său. Daniel a avut un spirit smerit. Deși era înconjurat de neîncredere și de suspiciune, iar dușmanii i-au întins o cursă pentru a-i lua viața, el nu s-a abătut niciodată de la principii. Și-a păstrat cu seninătate și cu bucurie încrederea în Dumnezeu. Mai presus de toate, lasă-te învățat de viața lui Hristos. Atunci când a fost batjocorit, nu a răspuns cu batjocură; când a suferit, nu a amenințat. Lecția aceasta trebuie să o înveți, altfel, nu vei intra niciodată în cer. Trebuie să faci din Hristos tăria ta. În Numele Lui, vei fi mai mult decât biruitor. Descântecul nu poate face nimic împotriva lui Iacov, nici vrăjitoria împotriva lui Israel. Dacă sufletul tău este bine întemeiat pe Stânca cea veșnică, ești în siguranță. Vină bucurie sau vină necaz, nimic nu te poate abate de la ceea ce este drept. 4M 368.1

Ai plutit în derivă în lumea aceasta, dar adevărul cel veșnic se va dovedi o ancoră pentru tine. Trebuie să-ți păzești credința. Nu acționa din impuls, nici pe baza unor teorii vagi. Credința practică și supunerea față de Legea lui Dumnezeu sunt de cea mai mare importanță pentru tine. Fii dispus să primești sfatul și povața celor care au experiență. Nu amâna deloc lucrarea de biruință. Fii cinstit cu tine însuți, cu copiii tăi și cu Dumnezeu. Fiul tău, care este atât de profund tulburat, are nevoie să fie tratat cu afecțiune. Ca tată, nu trebuie să uiți că nervii care pot vibra de plăcere pot vibra și din cauza unei dureri profunde. Domnul Își identifică interesul cu cel al omenirii suferinde. 4M 368.2

Mulți părinți uită că sunt responsabili în fața lui Dumnezeu să-și educe copiii pentru a fi folositori și pentru a-și face datoria, astfel încât să poată fi o binecuvântare pentru ei înșiși și pentru alții. Adesea, copiilor le sunt satisfăcute toate dorințele încă de când sunt mici, astfel că își formează obiceiuri rele. Părinții sunt cei care înclină pomișorul tânăr. Prin acțiunea lor de educare, caracterul se dezvoltă fie deformat, fie simetric și frumos. Dar, în timp ce mulți greșesc fiind prea îngăduitori, alții trec în extrema opusă și îi conduc pe copiii lor cu un toiag de fier. Nici unii, nici alții nu urmează învățăturile Bibliei, ci fac o lucrare înfricoșătoare. Ei modelează mintea copiilor lor și vor trebui să dea socoteală în ziua lui Dumnezeu pentru modul în care au făcut acest lucru. Veșnicia va arăta rezultatele lucrării făcute în această viață. „Cum este îndoită nuiaua, așa este înclinat copacul.” 4M 368.3

Modul tău de conducere este greșit, categoric greșit. Tu nu ești un tată afectuos, milos. Ce exemplu le dai copiilor tăi prin izbucnirile tale de patimă nebunească! Și cum va trebui să dai socoteală înaintea lui Dumnezeu pentru disciplina greșită pe care le-o aplici! Dacă vrei să te bucuri de dragostea și de respectul copiilor tăi, trebuie să manifești afecțiune față de ei. Îngăduirea patimii nu are niciodată vreo scuză; ea este întotdeauna oarbă și perversă. 4M 369.1

Dumnezeu te cheamă să-ți schimbi purtarea. Vei putea să fii un om folositor și eficient la serviciu dacă vei face eforturi hotărâte să învingi. Nu stabili drept criterii propriile păreri. Domnul te-a pus în legătură cu poporul Său ca să poți fi un elev în școala lui Hristos. Ideile tale sunt pervertite. Așa cum ești acum, nu trebuie să te bizui pe propria înțelegere. Dacă nu îți schimbi spiritul, nu vei putea fi mântuit. În ciuda faptului că a fost cel mai blând om care a trăit pe pământ, într-o ocazie, Moise și-a atras dezaprobarea lui Dumnezeu. Îl necăjeau foarte mult murmurările copiilor lui Israel, care cârteau din cauza apei. Reproșurile nemeritate primite din partea poporului l-au făcut să uite pentru o clipă că acestea nu erau împotriva lui, ci împotriva lui Dumnezeu și, în loc să fie întristat pentru că Duhul lui Dumnezeu a fost insultat, s-a mâniat, s-a simțit el însuși ofensat și, cu încăpățânare și înverșunare, a lovit stânca de două ori, spunând: „Ascultați, răzvrătiților! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stânca aceasta?” Moise și Aaron s-au scos pe ei în evidență, s-au pus în locul lui Dumnezeu, ca și când minunea urma să fie făcută prin ei. Nu L-au înălțat pe Dumnezeu înaintea poporului, ci pe ei înșiși. În cele din urmă, mulți vor pierde viața veșnică pentru că și-au îngăduit să meargă pe o cale asemănătoare. 4M 369.2

Moise a dat dovadă de o mare slăbiciune în fața poporului. El a arătat [370] o evidentă lipsă de stăpânire de sine, printr-un spirit la fel ca al celor care murmurau. El ar fi trebuit să fie un exemplu de răbdare înaintea mulțimii, înaintea acelor oameni care erau gata să-și scuze greșelile, lipsa de loialitate și cârtirile nejustificate punându-le pe seama acestei atitudini greșite a lui. Cel mai mare păcat al său a constat în încumetarea de a se așeza în locul lui Dumnezeu. Poziția de onoare pe care o ocupase Moise până atunci nu i-a micșorat vina, ci, dimpotrivă, a făcut ca aceasta să fie și mai mare. Iată aici un om care până atunci era fără vină și care acum a căzut. Mulți dintre cei care se află în poziții similare ar putea gândi că păcatul lor va fi trecut cu vederea datorită credincioșiei neclintite, manifestate de-a lungul întregii lor vieți. Dar nu; a fost cu mult mai grav ca un om care fusese onorat de Dumnezeu să dea dovadă de slăbiciune de caracter, prin faptul că s-a lăsat stăpânit de patimă, decât dacă ar fi ocupat o poziție de mai mică responsabilitate. Moise era un reprezentant al lui Hristos, dar în ce mod nefericit a fost stricată imaginea lui! Moise a păcătuit și credincioșia lui din trecut nu a putut face ispășire pentru păcatul prezent. Întreaga adunare a lui Israel făcea istorie pentru generațiile viitoare. Pana fără greșeală a inspirației trebuia să traseze această istorie cu deplină corectitudine. Oamenii din toate timpurile trebuiau să vadă că Dumnezeul cerului este un conducător ferm, care nu scuză păcatul în niciun caz. Moise și Aaron trebuiau să moară fără să intre în Canaan, supunându-se aceleiași pedepse care căzuse asupra celor aflați în poziții mai umile. Ei s-au plecat în supunere, deși cu un chin sufletesc de nedescris, dar dragostea lor pentru Dumnezeu și încrederea lor în El au rămas neclintite. Exemplul lor este o lecție pe care mulți o trec cu vederea fără să învețe din ea ceea ce ar trebui. Păcatul nu pare păcătos. Înălțarea de sine nu li se pare gravă. 4M 369.3

Dar foarte puțini își dau seama de caracterul păcătos al păcatului. Ei se amăgesc cu gândul că Dumnezeu este prea bun ca să-l pedepsească pe păcătos. Cazurile lui Moise, lui Aaron, lui David și ale multor altora arată că nu ne aflăm în siguranță atunci când păcătuim, fie în cuvânt, fie în gând, fie în faptă. Dumnezeu este o Ființă cu o dragoste și o compasiune infinite. În cuvântarea de rămas-bun adresată copiilor lui Israel, Moise a spus: „Căci Domnul, Dumnezeul tău, este un foc mistuitor, un Dumnezeu gelos.” Mișcătoarea rugăminte înălțată de Moise, de a i se acorda privilegiul să intre în Canaan, a fost refuzată categoric. Păcatul de la Cades fusese public și evident și, cu cât poziția păcătosului era mai înaltă, cu cât omul era mai renumit, cu atât mai fermă era porunca și cu atât mai sigură, pedeapsa. 4M 370.1

Iubite frate, primește avertizarea. Fii credincios luminii care strălucește pe calea ta. Pavel spunea: „Mă port aspru cu trupul meu și-l țin în stăpânire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu însumi să fiu lepădat.” 4M 371.1