Mărturii III

Către un pastor tânăr și soția lui

Stimate frate și stimată soră A, de câteva luni simt că este timpul să vă scriu câteva dintre lucrurile pe care Domnul a găsit de cuviință să mi le arate cu privire la voi, cu câțiva ani în urmă. Cazurile voastre mi-au fost arătate în legătură cu cele ale altora care aveau de făcut o lucrare pentru ei înșiși, ca să poată fi pregătiți pentru a le prezenta altora adevărul. Mi s-a arătat că amândoi sunteți deficitari în privința unor calități esențiale și că, dacă nu le veți dobândi, capacitatea voastră de a fi folositori și chiar mântuirea propriului vostru suflet sunt în pericol. Voi aveți anumite defecte de caracter pe care este foarte important să le corectați. Dacă neglijați să vă implicați în această lucrare cu hotărâre și în mod stăruitor, aceste defecte vor crește și vă vor distruge influența pe care o aveți în lucrarea lui Dumnezeu, iar în cele din urmă veți fi separați de lucrarea de predicare a adevărului, pe care o iubiți atât de mult. 3M 304.2

În viziunea care mi-a fost dată pentru B, mi s-a arătat că are un caracter foarte neplăcut. El nu a fost disciplinat, iar firea lui nu a fost supusă. I s-a permis să se conducă singur și să facă în mare măsură ce îi place. Este foarte deficitar în ceea ce privește respectul față de Dumnezeu și față de oameni. Are o fire încăpățânată, nesupusă, și o idee foarte vagă despre recunoștința pe care s-ar cuveni să o aibă față de cei care au făcut tot ce au putut pentru el. Este foarte egoist. 3M 304.3

Mi s-a arătat că spiritul independent, o voință fermă, neînduplecată, lipsa de respect și de considerație față de alte persoane și o prea mare încredere în sine ies în evidență în caracterul sorei A. Dacă nu își supraveghează îndeaproape și nu-și învinge aceste defecte din caracterul ei, cu siguranță nu va ajunge să stea cu Hristos pe scaunul Său de domnie. 3M 305.1

În ceea ce te privește, frate A, mi s-a arătat că multe dintre lucrurile menționate în mărturia adresată lui B ți se aplică și ție. Mi s-a atras atenția asupra vieții tale din trecut. Am văzut că încă din copilărie aveai o prea mare încredere în tine, erai încăpățânat și cu o voință neînduplecată, făcând totul după mintea ta. Ai un spirit independent și ți-a fost întotdeauna foarte greu să cedezi în fața cuiva. Când era datoria ta să renunți la părerea ta și să te supui dorințelor altora, tu făceai totul conform felului tău pripit de a fi. Te considerai capabil să gândești și să acționezi independent. Ai acceptat și ai iubit adevărul lui Dumnezeu și acesta a însemnat mult pentru tine, dar nu a produs în tine toată transformarea necesară pentru desăvârșirea unui caracter creștin. Când te-ai angajat pentru prima dată să lucrezi pentru cauza lui Dumnezeu, erai mai smerit, erai dispus să te lași sfătuit și îndrumat. Dar, pe măsură ce ai început să ai succes într-o anumită măsură, încrederea în tine însuți ți-a crescut și ai devenit mai puțin smerit și mult mai independent. 3M 305.2

Când ai privit la lucrarea fratelui și a sorei White, te-ai gândit că tu ai fi putut să o faci mai bine decât ei. Ai cultivat în inima ta resentimente față de ei. Erai din fire sceptic, nutreai simțăminte de îndoială. Când ai văzut lucrarea lor și ai auzit mustrările date celor care erau greșiți, te-ai întrebat cum ai putea suporta tu o astfel de mărturie directă. Ai hotărât că nu ai fi putut să o primești și ai început să-ți faci curaj pentru a te ridica împotriva manierei lor de a lucra, deschizând astfel, în inima ta, o ușă pentru suspiciune, pentru îndoială și pentru invidie față de ei și față de lucrarea lor. 3M 305.3

Ai căpătat prejudecăți împotriva lucrării lor. Ai privit, ai ascultat, ai adunat toate informațiile pe care le-ai putut aduna și ai făcut multe presupuneri nefondate. Pentru că Dumnezeu îți dăduse un oarecare succes, ai început să-ți așezi scurta experiență și slabele eforturi la același nivel cu eforturile fratelui White. Te-ai măgulit singur cu gândul că, dacă ai fi fost în locul lui, ai fi putut face totul mult mai bine decât el. Ai început să crești foarte mult în ochii tăi. Ai considerat că ai cunoștințe mult mai extinse și mai valoroase decât aveai în realitate. Dacă ai fi avut măcar a suta parte din experiența în ceea ce privește lucrarea concretă, grijile, dificultățile și purtarea responsabilităților pentru această lucrare pe care o avea fratele White, ai fi fost în stare să înțelegi mult mai bine ceea ce face el și ai fi fost mai pregătit să simți împreună cu el în eforturile lui, în loc să murmuri, să fii suspicios și invidios pe el. 3M 306.1

În ceea ce privește locul tău în slujire, ar trebui să ai mare grijă, ca nu cumva să dai greș în a aduce onoare cauzei adevărului, prin eforturile tale. Cu sufletul smerit, ar trebui să te întrebi: „Cine este de ajuns pentru aceste lucruri?” Motivul pentru care amândoi sunteți gata să puneți la îndoială și să faceți presupuneri neîntemeiate cu privire la lucrarea fratelui White este acela că știți atât de puține lucruri despre ea. Atât de puține poveri reale au apăsat asupra sufletului vostru, atât de puțin v-ați frământat și ați suferit în inima voastră pentru lucrarea lui Dumnezeu, atât de puține greutăți și necazuri adevărate ați suportat pentru alții, încât nu sunteți mai pregătiți să apreciați lucrarea lui, decât este un băiat de zece ani să aprecieze grijile, neliniștea și truda istovitoare care-l apasă pe tatăl său. Băiatul poate să treacă mai departe vesel și senin, pentru că nu cunoaște experiența tatălui său împovărat și istovit de griji. El poate să se mire de temerile și de neliniștile care îl frământă pe tatăl său și care lui i se par inutile; dar când la viața lui vor fi adăugați ani de experiență, când va cunoaște și va purta sarcinile ei reale, atunci s-ar putea să privească în urmă, la viața tatălui său, și să înțeleagă ceea ce în copilărie i se părea o taină; aceasta deoarece experiența amară a adus cu sine cunoașterea. 3M 306.2

Mi s-a arătat că ești în pericolul de a te ridica mai presus de simplitatea lucrării și de a te așeza pe culme. Tu consideri că nu ai nevoie de nicio mustrare și de niciun sfat, iar în inima ta gândești astfel: „Sunt capabil să judec, să discern și să fac deosebire între bine și rău. Nu voi lăsa să-mi fie încălcate drepturile. Nimeni nu-mi va porunci. Sunt capabil să-mi fac singur planuri după care să acționez. Sunt la fel de bun ca oricare altul. Dumnezeu este cu mine și îmi dă reușită în eforturile mele. Cine are autoritatea să mi se opună?” Atunci când cazul tău a fost prezentat înaintea mea în viziune, te-am auzit rostind aceste cuvinte nu față de vreo altă persoană, ci ca și când ai fi vorbit cu tine însuți. Îngerul meu însoțitor a repetat aceste cuvinte, în timp ce arăta spre voi amândoi: „Dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu niciun chip nu veți intra în Împărăția cerurilor.” 3M 307.1

Am văzut că tăria copiilor lui Dumnezeu stă în umilința lor. Atunci când sunt mici în ochii lor, Isus va fi puterea și neprihănirea lor, iar Dumnezeu le va binecuvânta eforturile. Mi s-a arătat că Dumnezeu îl va pune la încercare pe fratele A. El îi va da o anumită măsură de prosperitate și, dacă el va trece testul, dacă va folosi în mod potrivit binecuvântările lui Dumnezeu, fără să-și atribuie lui însuși onoarea, fără să devină îngâmfat, egoist și încrezător în sine, Domnul va continua să-l binecuvânteze de dragul cauzei Sale și pentru slava Sa. 3M 307.2

Am văzut, frate A, că tu erai în cel mai mare pericol să devii mândru, ipocrit și independent, să consideri că ești bogat și că nu duci lipsă de nimic. Dacă nu te păzești în aceste privințe, Domnul te va lăsa să continui, până când slăbiciunea ta va deveni evidentă în ochii tuturor. Vei fi adus în situații în care vei fi ispitit în mod dureros, dacă ceilalți nu te vor privi în aceeași lumină înălțătoare în care te vezi tu și în care îți privești capacitățile. Mi s-a arătat că nu ești pregătit să suporți o prea mare prosperitate și un prea mare succes. Doar o convertire completă va putea face lucrarea care trebuie să fie făcută în cazul tău. 3M 307.3

Mi s-a arătat că amândoi sunteți, din fire, egoiști. Dacă nu aveți grijă, sunteți mereu în pericol să gândiți și să acționați ținând seama numai de voi. Faceți planuri pentru confortul vostru, fără să luați în considerare câte neplăceri s-ar putea să le produceți altora. Sunteți înclinați să vă duceți la îndeplinire ideile și planurile, fără să țineți cont de planurile, de părerile sau de sentimentele altora. Amândoi ar trebui să cultivați considerația și respectul față de ceilalți. 3M 308.1

Frate A, tu consideri că lucrarea ta este mult prea importantă, ca să te umilești să te ocupi de treburile gospodărești. Nu-ți plac aceste responsabilități. Le-ai neglijat încă de când erai mai tânăr. Dar aceste îndatoriri umile, pe care le neglijezi, sunt esențiale pentru formarea unui caracter bine dezvoltat. 3M 308.2

Mi s-a arătat că, în general, pastorii noștri sunt deficitari în a se face folositori în familiile în care sunt găzduiți. Unii își dedică mintea studiului pentru că le place această ocupație. Ei nu consideră că este o datorie pe care Dumnezeu le-o poruncește pastorilor — aceea de a fi o binecuvântare pentru familiile pe care le vizitează —, ci mulți se cufundă în cărți și se izolează cu totul de acea familie, nediscutând cu membrii ei despre subiectele adevărului. Temele religioase de interes pentru familia respectivă de-abia dacă sunt amintite. Lucrul acesta este foarte greșit. Pastorii care nu au responsabilitatea și grija lucrării de publicare și care nu sunt împovărați de problemele și de numeroasele griji ale bisericilor nu trebuie să considere că munca lor este peste măsură de grea. Ei trebuie să simtă un interes profund pentru familiile pe care le vizitează, nu să aștepte să fie serviți și răsfățați, în timp ce ei nu oferă nimic în schimb. Familiilor creștine le revine obligația de a-i întreține pe slujitorii lui Hristos, dar și aceștia, pastorii care se bucură de ospitalitatea unor prieteni creștini, trebuie să simtă că, la rândul lor, au datoria de a se îngriji de propriile nevoi, atât cât este posibil, și de a nu fi o greutate pentru prietenii lor. Mulți pastori nutresc ideea că trebuie să li se facă favoruri deosebite și să li se slujească și adeseori își fac singuri rău, iar capacitatea lor de a fi folositori are de suferit prin faptul că sunt astfel răsfățați. 3M 308.3

Frate și soră A, voi v-ați obișnuit ca, prea adesea, atunci când vă aflați printre frații voștri, să vă căutați propriul confort și să faceți totul pentru a atrage atenția asupra voastră, fără să luați în considerare ce este în avantajul sau în dezavantajul altora. Sunteți în pericol să vă așezați pe voi în centrul preocupărilor. V-ați bucurat de atenția și de aprecierea altora când, pentru binele sufletului vostru și pentru folosul altora, ar fi trebuit să le acordați mai multă atenție celor pe care îi vizitați. O astfel de purtare v-ar fi asigurat o mai mare influență și ați fi fost binecuvântați în a câștiga suflete la adevăr. 3M 309.1

Frate A, tu ești capabil să le prezinți altora adevărul. Ai o minte cercetătoare, dar ai serioase defecte de caracter, pe care le-am menționat și care trebuie să fie biruite. Tu neglijezi multe dintre micile amabilități ale vieții, pentru că te gândești atât de mult la tine însuți, încât nu îți dai seama că aceste mici atenții sunt așteptate din partea ta. Dumnezeu nu dorește să-i împovărezi pe alții, neglijând să vezi și să faci acele lucruri pe care cineva trebuie să le facă. Nu diminuează cu nimic demnitatea unui slujitor al Evangheliei să aducă lemne și apă, atunci când este nevoie, sau să facă efort fizic îndeplinind treburile necesare în casa în care este găzduit. Prin faptul că nu vede aceste mici îndatoriri importante și nu folosește ocazia de a le îndeplini, el se privează de binecuvântări reale și îi privează și pe alții de binele pe care ar putea să-l primească din partea lui. 3M 309.2

Unii dintre pastorii noștri nu fac exercițiu fizic proporțional cu efortul mintal pe care îl depun. Drept rezultat, suferă de debilitate. Nu există niciun motiv acceptabil pentru care sănătatea pastorilor care au de purtat doar responsabilitățile obișnuite care îi revin unui pastor să aibă de suferit. Mintea lor nu este permanent împovărată cu griji și cu responsabilități grele legate de importantele instituții ale bisericii. Am văzut că nu există niciun motiv real pentru care ei să dea greș în acest important aspect al lucrării, dacă vor acorda considerația cuvenită luminii pe care Dumnezeu le-a dat-o cu privire la modul în care să lucreze și să muncească fizic și dacă vor acorda atenția potrivită alimentației lor. 3M 309.3

Unii dintre pastorii noștri mănâncă foarte mult și nu fac efort fizic suficient, pentru a elimina surplusul care se acumulează în organism. Ei mănâncă și apoi își petrec timpul stând pe scaun, citind, studiind sau scriind, când o parte din timpul lor ar trebui dedicată muncii fizice sistematice. Predicatorii noștri se vor îmbolnăvi cu siguranță, dacă nu vor fi mai atenți să nu-și împovăreze excesiv stomacul cu o cantitate prea mare de hrană, fie ea chiar sănătoasă. Am văzut că voi, frate și soră A, sunteți amândoi în pericol în această privință. Alimentația în exces afectează cursivitatea gândurilor și a cuvintelor și acel entuziasm, acea intensitate a sentimentelor care este atât de necesară pentru a întipări adevărul în inima ascultătorului. Îngăduirea apetitului întunecă și blochează mintea, tocind emoțiile sfinte ale sufletului. Puterile intelectuale și morale ale unora dintre predicatorii noștri sunt slăbite din cauza unei alimentații nepotrivite și a lipsei de exercițiu fizic. Cei care poftesc cantități mari de hrană nu trebuie să-și satisfacă apetitul, ci să practice renunțarea la sine și să păstreze binecuvântările unei musculaturi active și ale unui creier de care nu s-a abuzat. Supraalimentația năucește întreaga ființă, deturnând energia altor organe pentru a face lucrarea stomacului. 3M 310.1

Eșecul pastorilor de a pune la lucru toate organele corpului în mod proporționat face ca unele organe să fie epuizate, în timp ce altele slăbesc din cauza lipsei de activitate. Dacă se lasă ca efortul să fie susținut exclusiv de un anumit organ sau de o anumită grupă de mușchi, partea folosită în exces va obosi peste măsură și va fi extrem de slăbită. Fiecare facultate a minții și fiecare mușchi au rolul lor distinct și se cere ca toate să fie solicitate în mod egal, pentru a se dezvolta adecvat și pentru a-și păstra o vigoare sănătoasă. Fiecare organ are lucrarea lui de făcut în cadrul organismului viu. Fiecare rotiță a mecanismului trebuie să fie vie, activă, funcțională. Fiecare capacitate are o influență asupra celorlalte și toate trebuie să fie solicitate pentru a se dezvolta adecvat. 3M 310.2

Frate și soră A, niciunuia dintre voi nu-i place munca fizică, în gospodărie. Amândoi aveți nevoie să cultivați dragostea pentru responsabilitățile practice ale vieții. Această educație este necesară pentru sănătatea voastră și, în același timp, vă va face mai folositori. Vă gândiți prea mult la ce veți mânca. Nu ar trebui să vă atingeți de acele lucruri care fac sânge de o slabă calitate: amândoi aveți scrofuloză. 3M 310.3

Frate A, plăcerea ta pentru citit și aversiunea pe care o ai față de efortul fizic, în timp ce vorbești și îți folosești gâtul, te face predispus la boli ale gâtului și ale plămânilor. Ar trebui să te păzești și să nu vorbești repede, turuind tot ce ai de spus, ca și când ar fi o lecție pe care o ai de repetat. Nu trebuie să lași ca efortul să cadă pe partea superioară a organelor vocale, deoarece aceasta le va obosi și irita permanent și va pregăti terenul pentru boală. Solicitarea trebuie să cadă asupra mușchilor abdominali. Plămânii și gâtul trebuie să fie canalul, dar nu să facă toată lucrarea. 3M 310.4

Mi s-a arătat că modul în care mâncați, tu și soția ta, vă va îmbolnăvi, iar boala, odată instalată, nu va fi ușor de învins. Este posibil ca amândoi să o duceți pe picioare ani de zile și să nu arate niciun semn de declanșare, dar cauza va fi urmată de rezultate sigure. Dumnezeu nu va face o minune pentru niciunul dintre voi, ca să vă păstreze sănătatea și viața. Voi trebuie să mâncați, să studiați și să lucrați cu înțelepciune, urmând o conștiință iluminată. Predicatorii noștri trebuie să fie toți niște reformatori sinceri, autentici, în domeniul sănătății, nu doar să adopte reformele pentru că și alții le adoptă, ci din principiu, în ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne-a dat o mare lumină în ceea ce privește reforma sănătății, lumină pe care ne cere tuturor să o respectăm. El nu îngăduie ca lumina trimisă să fie respinsă sau desconsiderată de poporul Său, fără ca acesta să sufere consecințele. 3M 311.1