Mărturii III

Lăcomia în rândurile poporului lui Dumnezeu

Am văzut că mulți dintre cei care susțin că păzesc poruncile lui Dumnezeu își însușesc pentru propriul folos mijloacele pe care Domnul li le-a încredințat și care ar trebui să intre în vistieria Sa. Ei Îl jefuiesc pe Dumnezeu în zecimi și în daruri. Ascund și rețin din ceea ce-I aparține Lui, și aceasta spre răul lor. Ei aduc slăbiciune și sărăcie asupra lor înșiși și întuneric asupra bisericii, din cauza lăcomiei lor, a prefăcătoriei și a faptului că Îl jefuiesc pe Dumnezeu în zecimi și în daruri. 3M 269.1

Am văzut că multe suflete se vor cufunda în întuneric din cauza lăcomiei lor. Mărturia clară și directă trebuie să fie vie în biserică; altfel, blestemul lui Dumnezeu va rămâne asupra poporului Său tot atât de sigur cum a rămas asupra Israelului din vechime, din cauza păcatelor lui. Dumnezeu socotește poporul Său, ca întreg, responsabil pentru păcatele care există în viața indivizilor care fac parte din el. Dacă cei care conduc biserica neglijează să cerceteze cu stăruință, pentru a descoperi păcatele care atrag dezaprobarea lui Dumnezeu asupra trupului bisericii, ei devin răspunzători pentru aceste păcate. Dar a lucra cu mintea oamenilor reprezintă cea mai frumoasă lucrare în care s-a angajat vreodată cineva. Nu toți sunt potriviți să mustre greșelile. Nu toți au înțelepciunea de a-i trata cu dreptate [pe cei greșiți] și, în același timp, cu milă și cu dragoste. Nu toți sunt înclinați să vadă că este nevoie să îmbine mustrările rostite cu credincioșie cu iubirea și cu compasiunea delicată. Unii sunt întotdeauna severi în mod inutil și nu simt nevoia de a aplica îndemnul apostolului: „Căutați să mântuiți pe unii, smulgându-i din foc; de alții, iarăși, fie-vă milă cu frică”. 3M 269.2

Sunt mulți care nu au tactul lui Iosua și cărora nu le revine în mod special datoria de a căuta greșelile și de a trata cu promptitudine păcatele care există în mijlocul poporului. Fie ca aceștia să nu-i împiedice pe cei care au asupra lor povara acestei lucrări; să nu stea în calea celor care au de îndeplinit această datorie. Unii au găsit un motiv de îndoială și de acuzare în faptul că alții fac această lucrare, pe care Dumnezeu nu le-a încredințat-o lor. Aceștia stau direct în calea celor asupra cărora Dumnezeu a așezat povara mustrării și a corectării păcatelor care domină, pentru ca dezaprobarea Lui să poată fi îndepărtată de la poporul Său. Dacă în mijlocul nostru ar fi un caz ca al lui Acan, sunt mulți care i-ar acuza pe cei care poate ar avea rolul lui Iosua, de a-l descoperi pe cel greșit, că sunt conduși de un spirit răutăcios și acuzator. Dumnezeu nu Se lasă batjocorit și nu îngăduie ca avertizările Sale să fie nesocotite fără nicio teamă, de un popor corupt și îndărătnic. 3M 270.1

Mi s-a arătat că modul în care Acan și-a făcut mărturisirea seamănă cu mărturisirile pe care le fac și le vor face unii dintre noi. Ei își ascund greșelile și refuză să facă o mărturisire de bunăvoie, până când Dumnezeu îi dă pe față, și de-abia atunci își recunosc păcatele. Sunt mulți care merg pe o cale greșită până când devin împietriți. Poate chiar știu că biserica este împovărată, din cauza vinei lor, așa cum știa și Acan că Israel era slab și fără putere în fața vrăjmașilor lui. Cu toate acestea, conștiința lor nu îi condamnă. Ei nu sunt dispuși să elibereze biserica de povară, smerindu-și înaintea lui Dumnezeu inimile mândre și răzvrătite și părăsindu-și nelegiuirile. Dezaprobarea lui Dumnezeu este asupra poporului Său și El nu-Și va manifesta puterea în mijlocul lor, cât timp între ei există păcate cultivate și apărate de cei care se află în poziții de răspundere. 3M 270.2

Cei care lucrează în temere de Dumnezeu, ca să elibereze biserica de piedici și să corecteze greșelile grave și dureroase, astfel încât poporul lui Dumnezeu să-și poată da seama că este necesar să manifeste oroare față de păcat și să poată prospera în curăție, iar Numele lui Dumnezeu să poată fi slăvit, vor avea mereu de întâmpinat influențe împotrivitoare din partea celor neconsacrați. Țefania descrie astfel adevărata stare a acestei categorii de oameni și judecățile teribile care vor veni asupra lor: 3M 270.3

„În vremea aceea, voi scormoni Ierusalimul cu felinare și voi pedepsi pe toți oamenii care se bizuiesc pe drojdiile lor, și zic în inima lor: «Domnul nu va face nici bine, nici rău!»” „Ziua cea mare a Domnului este aproape, este aproape și vine în graba mare! Da, este aproape ziua cea amarnică a Domnului, și viteazul țipă cu amar. Ziua aceea este o zi de mânie, o zi de necaz și de groază, o zi de pustiire și nimicire, o zi de întuneric și negură, o zi de nori și de întunecime, o zi în care va răsuna trâmbița și strigătele de război împotriva cetăților întărite și turnurilor înalte. Atunci voi pune pe oameni la strâmtoare și vor bâjbâi ca niște orbi, pentru că au păcătuit împotriva Domnului; de aceea le voi vărsa sângele ca praful, și carnea ca gunoiul! Nici argintul, nici aurul lor nu vor putea să-i izbăvească, în ziua mâniei Domnului, ci toată țara va fi mistuită de focul geloziei Lui, căci va nimici deodată pe toți locuitorii țării.” 3M 271.1