Mărturii II
37 — Asprimea în conducerea familiei
Frate L, 2M 252.1
în iunie trecut, mi s-a arătat că în fața ta stă o lucrare — aceea de a-ți corecta căile. Tu nu te vezi așa cum ești în realitate. Nu dai dovadă de înțelepciune și de milă în relația cu familia ta. Ești exigent. Dacă vei continua să urmezi calea pe care ai urmat-o până acum față de soție și față de copii, zilele soției tale vor fi scurtate și copiii tăi se vor teme de tine, dar nu te vor iubi. Tu crezi că purtarea ta se încadrează în înțelepciunea creștină, dar te înșeli. 2M 252.2
Ai concepții ciudate cu privire la modul de a-ți conduce familia. Exerciți o putere independentă, arbitrară, care nu permite niciun fel de libertate de voință în preajma ta. Te consideri capabil să fii capul familiei și ai impresia că judecata ta este suficientă pentru a pune în mișcare fiecare membru al familiei, așa cum o mașină este pusă în mișcare de mâinile muncitorului. Ești dictatorial și îți asumi autoritatea. Lucrul acesta nu place cerului și îi întristează pe îngerii cei plini de milă. Te porți în familia ta ca și când tu ai fi singurul capabil de conducere independentă. Te deranjează că soția ta a îndrăznit să se opună părerilor tale sau să-ți pună la îndoială deciziile. 2M 252.3
După ce a îndurat atât de mult și ți-a suportat capriciile, ea s-a răzvrătit împotriva autorității nedrepte și a devenit nervoasă și irascibilă, arătându-și disprețul față de purtarea ta. Tu ai profitat de aceste manifestări ale ei și ai acuzat-o că păcătuiește și că este condusă de duhul diavolului, când, de fapt, tu erai cel greșit. Aproape ai adus-o la disperare și după aceea i-ai reproșat ei acest lucru. Cât de ușor ți-ar fi fost să-i faci viața veselă și plăcută! Dar ai făcut exact contrariul. 2M 252.4
Ai fost delăsător. Nu ai avut ambiția să pui la lucru puterea pe care ți-a dat-o Domnul. Acesta este capitalul tău. O folosire judicioasă a acestei puteri și obiceiul de a fi harnic și stăruitor te-ar fi făcut în stare să asiguri confortul vieții. Ai greșit și ai crezut că mândria a fost cea care a condus-o pe soția ta să dorească să aibă în jur lucruri mai confortabile. I-ai impus restricții și o economie strictă. Ea are nevoie de o dietă mai bogată, de o hrană mai consistentă, iar în casă are nevoie, pe cât poți să-i asiguri, de lucruri cât mai confortabile și mai convenabile, care să-i facă munca mai ușoară. Dar tu ai privit aceste chestiuni dintr-o perspectivă greșită. Ai crezut că aproape orice poate fi mâncat este suficient de bun, dacă poți să supraviețuiești și să-ți păstrezi puterile. Ai insistat ca soția ta, așa slăbită cum este, să aibă o dietă sărăcăcioasă. Dar ea nu poate să aibă un sânge sănătos și un organism sănătos cu dieta pe care i-o impui tu. Unele persoane nu pot să se întrețină cu aceleași alimente cu care alții se descurcă foarte bine, chiar dacă hrana este pregătită în același fel. 2M 253.1
Tu te afli în pericolul de a deveni extremist. Organismul tău este capabil să transforme chiar și niște alimente sărăcăcioase și de calitate inferioară într-un sânge bun. Organele tale producătoare de sânge se află într-o stare bună, dar soția ta are nevoie de o alimentație mai aleasă. Las-o să consume aceeași hrană cu cea pe care organismul tău poate să o convertească în sânge bun, și organismul ei nu va putea face față. Ei îi lipsește vitalitatea și are nevoie de o alimentație îmbelșugată, care să o întărească. Trebuie să aibă la dispoziție fructe și să nu fie nevoită să se limiteze la aceleași alimente în fiecare zi. Ea nu are suficiente resurse de viață. Este bolnavă și nevoile organismului ei sunt mult diferite de cele ale unei persoane sănătoase. 2M 253.2
Frate L, tu te bucuri de un bun prestigiu, dar ți l-ai câștigat pe drept? O, nu! Ți l-ai atribuit singur. Ți-a plăcut comoditatea. Nu prea ți-a plăcut să muncești din greu. Dacă nu ai fi fost indolent în afaceri, ai fi putut să-ți asiguri multe dintre condițiile confortabile de viață de care acum nu poți dispune. Ai greșit față de soție și față de copiii tăi prin obiceiul tău de a lenevi. Timpul pe care ar fi trebuit să-l petreci muncind serios l-ai irosit vorbind și citind, simțindu-te comod. 2M 254.1
Ești tot atât de răspunzător pentru capitalul tău de putere, pe cât este cel bogat pentru bogățiile lui. Amândoi sunteți ispravnici. Fiecăruia îi este încredințată o lucrare. Nu trebuie să abuzezi de puterea ta, ci să o folosești pentru a obține ceea ce este necesar ca să asiguri nevoile familiei și să Îi și restitui lui Dumnezeu ceea ce este al Lui, contribuind la înaintarea cauzei adevărului prezent. Tu ești conștient că în __________ există mândrie, dorință de etalare și vanitate și știi că exemplul tău nu ar trebui să aprobe și să încurajeze această mândrie și extravaganță. În efortul tău de a face acest lucru, păcatul tău este la fel de mare în direcția opusă. 2M 254.2
Ai greșit mult, în ceea ce privește experiența ta religioasă. Ai stat deoparte ca un observator, ca un spectator, urmărind deficiențele și greșelile altora și îngâmfându-te, pentru că ai văzut greșeli la ei. Tu ai fost atent și corect în afaceri și, când ai văzut delăsare și indolență în această privință la cei care fac înalte declarații de credință, ai pus în contrast purtarea lor greșită cu principiile tale și ți-ai spus în inima ta: „Eu sunt mai bun decât ei”, în timp ce ai stat departe de biserică, urmărind și căutând greșeli, dar nefăcând nimic, nevenind în ajutorul Domnului, pentru a îndrepta răul. Ai avut un standard după care i-ai măsurat pe alții. Dacă aceștia nu corespundeau ideilor tale, nu aveai nicio înțelegere față de ei, ci aveai cu privire la tine un simțământ de mulțumire. 2M 254.3
Ai fost foarte exigent în experiența ta religioasă. Dacă Dumnezeu S-ar purta cu tine așa cum te-ai purtat tu cu cei pe care îi consideri greșiți din biserică și cu membrii familiei tale, starea ta ar fi foarte rea. Dar un Dumnezeu milostiv, îndurător, a cărui bunătate plină de iubire nu se schimbă, te iartă și nu te îndepărtează, nici nu te părăsește din cauza nelegiuirii tale, a numeroaselor greșeli și căderi. O, nu! El încă te iubește. 2M 255.1
Te-ai gândit că, într-adevăr, „cu ce măsură măsurați, cu aceea vi se va măsura”? La unii dintre cei care mărturisesc a fi creștini din _________, ai văzut mândrie, vanitate și un spirit lumesc. Acesta este un mare rău și, pentru că acest spirit este tolerat, îngerii sunt mâhniți. Cei care urmează exemplul celor neconsacrați exercită o influență care îndepărtează de la Hristos și își pătează hainele cu sângele sfinților. Dacă vor continua să meargă pe această cale, își vor pierde propriul suflet și vor afla într-o zi cum este să simtă teribila greutate a acelor suflete care au fost duse în rătăcire de neconsacrarea lor, în timp ce susțineau că sunt călăuziți de principii religioase. 2M 255.2
Ai motive întemeiate să fii întristat de mândria și de lipsa de simplitate a celor care mărturisesc lucruri mai bune. Dar tu ai privit la alții, ai vorbit despre greșelile lor și ți-ai neglijat propriul suflet. Ție nu ți se va cere socoteală pentru niciunul dintre păcatele fraților tăi, decât dacă exemplul tău a fost cel care i-a făcut să se poticnească și le-a abătut picioarele de pe calea cea îngustă. În fața ta stă o lucrare mare și solemnă — aceea de a te stăpâni și înfrâna, de a deveni supus, blând și smerit cu inima, de a te educa să fii milos și delicat cu familia ta, de a dobândi acea noblețe a spiritului și adevărata generozitate a sufletului, care disprețuiește orice urmă de zgârcenie. 2M 255.3
Tu ai considerat că s-a lucrat prea mult la casa de rugăciune și că s-au făcut cheltuieli inutile. Nu este nevoie să ai tu astfel de mustrări de conștiință. Nimic din casa aceasta nu este pregătit cu prea multă grijă, ordine și pricepere. Lucrarea de acolo nu este nicidecum prea elegantă. Aranjamentele nu sunt extravagante. Se gândesc cei care sunt gata să se plângă de această casă de închinare pentru cine a fost ea construită? Că a fost ridicată special pentru a fi casa lui Dumnezeu, pentru a-I fi consacrată Lui, pentru a fi un loc unde oamenii să se adune spre a se întâlni cu Dumnezeu? Mulți se poartă ca și când Creatorul cerului și al pământului, Cel care a făcut tot ce este minunat și frumos în lumea noastră, ar fi mulțumit să vadă o casă înălțată pentru El care să fie lipsită de ordine și de frumusețe. Unii construiesc pentru ei înșiși case mari, confortabile, dar nu-și pot permite să cheltuiască prea mult pentru o casă pe care I-o dedică lui Dumnezeu. Orice ban din mâna lor este al Domnului. El li l-a dat cu împrumut pentru puțin timp, ca să-l folosească spre slava Lui; cu toate acestea, ei dau aceste mijloace materiale pentru înaintarea cauzei lui Dumnezeu ca și când fiecare ban ar fi cheltuit în pierdere. 2M 256.1
Dumnezeu nu vrea ca poporul Său să cheltuiască banii în mod extravagant, pentru etalare și împodobire, dar dorește să se manifeste grijă, ordine, bun-gust și frumusețe simplă în a I se pregăti o casă, unde poporul Său să vină pentru a se întâlni cu El. Cei care zidesc o casă pentru Dumnezeu trebuie să manifeste în aranjarea ei un interes, o grijă și un bun-gust cu atât mai mari, cu cât scopul pentru care aceasta este pregătită este mai înalt și mai sfânt decât cel pentru care sunt pregătite casele obișnuite, de locuit. 2M 256.2
Domnul citește intențiile și scopurile oamenilor. Cei care au concepții înalte cu privire la caracterul Său vor considera că cea mai mare plăcere a lor este ca tot ceea ce are vreo legătură cu El să fie de cea mai bună calitate și să dovedească gustul cel mai bun. Dar cei care sunt gata să construiască în silă și cu zgârcenie, pentru a-I dedica lui Dumnezeu o casă mai sărăcăcioasă decât ar fi dispuși să accepte pentru a locui ei în ea, dovedesc prin aceasta lipsă de respect pentru Dumnezeu și pentru lucrurile sfinte. Lucrarea lor arată că preocupările lor vremelnice sunt de mai mare valoare în ochii lor decât lucrurile spirituale. Lucrurile veșnice devin secundare. Nu consideră că este esențial să aibă lucruri bune și adecvate pentru a le folosi în slujba lui Dumnezeu, dar le consideră de mare importanță pentru viața aceasta. Oamenii vor da pe față adevărata valoare morală a principiilor din inima lor. 2M 256.3
Mulți dintre membrii bisericii au vederi înguste. Ordinea, bunul gust și confortul sunt considerate mândrie și iubire de lume. Aici se face o greșeală. Lui Dumnezeu nu-I place mândria deșartă, manifestată prin podoabe ostentative și prin ornamente inutile. Dar Cel care a creat pentru om o lume frumoasă și a plantat în Eden o grădină minunată, cu tot felul de pomi, atât pentru roade, cât și pentru frumusețe, și care a împodobit pământul cu cele mai frumoase flori, de toate formele și nuanțele, a dat dovezi clare că Îi place frumosul. Cu toate acestea, El va accepta și darul, oricât de umil, venit din partea celui mai sărac și mai slab copil al Său, dacă acesta nu are nimic mai bun de oferit. Ceea ce apreciază Domnul este sinceritatea inimii. Omul care-L păstrează cu evlavie pe Dumnezeu în inima lui și Îl înalță mai presus decât orice își va supune complet voința față de Dumnezeu și se va preda cu totul sub stăpânirea și domnia Sa. 2M 257.1
Oamenii, care au vederea limitată, nu înțeleg căile și lucrările lui Dumnezeu. Ochii lor nu sunt îndreptați în sus, spre El, așa cum ar trebui. Ei nu au o perspectivă înaltă a lucrurilor veșnice, ci le privesc cu o vedere încețoșată. Nu găsesc nicio bucurie deosebită în a contempla dragostea lui Dumnezeu, slava și splendoarea cerului, caracterul nobil al îngerilor sfinți, maiestatea și nespusa frumusețe a lui Isus, Mântuitorul nostru. Ei au păstrat atât de mult lucrurile pământești înaintea ochilor lor, încât scenele veșnice li se par vagi și neclare. Au o concepție limitată despre Dumnezeu, cer și veșnicie. 2M 257.2
Lucrurile sfinte sunt coborâte la același nivel cu cele obișnuite; de aceea, în atitudinea lor față de Dumnezeu, ei manifestă același spirit zgârcit, meschin, pe care îl manifestă față de semenii lor. Darurile pe care I le aduc Domnului sunt schilodite, bolnave sau cu alte defecte. Îl jefuiesc și pe El așa cum îi jefuiesc pe semenii lor. Caracterul lor nu atinge un standard moral înalt, ci rămâne la nivelul de jos; ei respiră permanent emanațiile rău mirositoare ale locurilor joase ale pământului. 2M 257.3
Frate L, tu îți stăpânești familia cu un toiag de fier. Ești sever în modul în care îți conduci copiii. Prin această purtare, nu le vei câștiga dragostea. Nu ești delicat, iubitor, plin de afecțiune și amabil cu soția ta, ci ești aspru, o umilești, o acuzi și o critici. O familie ordonată, bine condusă, este plăcută în ochii lui Dumnezeu și ai îngerilor slujitori. Tu trebuie să înveți cum să-ți faci căminul ordonat, confortabil și plăcut. Apoi, împodobește-l cu demnitatea potrivită, iar acest spirit le va fi transmis copiilor și amândoi veți reuși să asigurați mai ușor ordinea, disciplina și ascultarea. 2M 258.1
Frate L, ai ținut seama de ceea ce este un copil și încotro merge el? Copiii tăi sunt membrii mai tineri ai familiei lui Dumnezeu — frați și surori pe care Tatăl tău ceresc ți i-a dat în grijă, ca să îi crești și să îi educi pentru cer. Atunci când te porți cu ei atât de aspru cum te-ai purtat adesea, te gândești la faptul că Dumnezeu îți va cere socoteală pentru lucrul acesta? Nu ar trebui să fii atât de aspru cu copiii tăi. Un copil nu este un cal sau un câine, ca să îi poruncești conform dorinței tale dictatoriale sau să îl stăpânești în toate situațiile cu bățul, cu biciul sau lovindu-l cu palma. Unii copii au firi atât de rele, încât este necesară aplicarea unei pedepse dureroase; dar, în foarte multe cazuri, o astfel de disciplină nu face altceva decât să înrăutățească lucrurile. 2M 258.2
Ar trebui să te controlezi. Nu-ți corecta niciodată copiii când ești nervos, agitat sau stăpânit de patimă. Pedepsește-i cu dragoste, arătându-le cât de neplăcut îți este să le provoci durere. Nu ridica niciodată mâna ca să-i lovești, dacă nu poți să îngenunchezi cu o conștiință curată înaintea lui Dumnezeu și să ceri binecuvântarea Lui asupra pedepsei pe care ești gata să o aplici. Încurajează dragostea în inimile copiilor tăi. Prezintă-le motive înalte și justificate pentru stăpânire de sine. Nu le da impresia că trebuie să se supună controlului, pentru că aceasta este voința ta arbitrară, pentru că ei sunt slabi, iar tu ești puternic, pentru că tu ești tatăl, iar ei sunt copiii. Dacă vrei să-ți ruinezi familia, continuă să o conduci prin forță, și vei reuși cu siguranță. 2M 258.3
Soția ta este sensibilă și se tulbură cu ușurință. Ea simte asprimea disciplinei tale și lucrul acesta o face să se situeze în extrema cealaltă. Caută să contracareze severitatea ta și tu socotești aceasta ca fiind o mare lipsă a ei în a-și împlini datoria și a-i stăpâni pe copii. O consideri indulgentă, prea afectuoasă și prea tandră. Nu o poți opri în această privință, până când nu te vei corecta tu însuți și nu vei manifesta acea tandrețe părintească pe care ar trebui să o arăți familiei tale. Purtarea ta greșită este cea care o conduce pe soția ta să fie delăsătoare în disciplinarea copiilor. Tu trebuie să-ți îmblânzești firea. Trebuie să fii cizelat de influențele Duhului lui Dumnezeu. Ai nevoie de o convertire totală; de-abia apoi vei putea să lucrezi dintr-o perspectivă corectă. Trebuie să lași ca dragostea să pătrundă în sufletul tău și să ocupe locul orgoliului; eul trebuie să moară. 2M 259.1
Soția ta are nevoie de tandrețe și de dragoste. Domnul o iubește. Ea este mult mai aproape de Împărăția cerurilor decât ești tu. Dar ea moare încetul cu încetul și tu ești cel care îi ia lent viața. Tu poți să-i faci viața fericită, dacă vrei. Poți s-o încurajezi să se sprijine pe afecțiunea ta, să aibă încredere în tine și să te iubească. Tu îi îndepărtezi inima de tine. Ea se abține să-și deschidă față de tine toate trăirile sufletului, deoarece tu i-ai tratat sentimentele cu dispreț, i-ai ridiculizat temerile și ți-ai exprimat cu îngâmfare opinia, fără să-i lași niciun drept de apel. Respectul ei pentru tine va muri cu siguranță, dacă vei continua să urmezi calea pe care ai început-o; iar când respectul dispare, nici dragostea nu mai rămâne mult. 2M 259.2
Te implor să îți schimbi imediat atitudinea și să te smerești, mărturisind că ai greșit față de soția ta. Ea nu este perfectă. Are greșelile ei, dar dorește în mod sincer să-I slujească lui Dumnezeu și să suporte cu răbdare modul în care te porți cu ea și cu copiii voștri. Tu ești mereu gata să cauți greșeli la soția ta, iar dacă poți găsi una, nu pierzi ocazia de a o scoate în evidență. Ea este slabă, dar, așa slabă cum este, Îl slăvește mai bine pe Dumnezeu decât o faci tu, care ești puternic. 2M 260.1
Battle Creek, 17 ianuarie 1869 2M 260.2