Mărturii II

49 — Remediul pentru sentimentalism

Dragă soră B, 2M 323.1

în ultima viziune care mi-a fost dată, pe 12 iunie, mi-a fost arătat cazul tău. Te afli într-o situație tristă, nu atât de mult din cauza bolii, deși ai o sănătate precară, cât din cauza imaginarei tale incapacități de a munci. Mi-a fost arătat că, în urmă cu câțiva ani, tu ai îngăduit ca mintea să-ți fie prea preocupată de băieți. Deseori, aceștia erau tema ta de conversație, iar gândurile tale erau orientate într-o direcție care nu-ți favoriza creșterea spirituală. Ai căzut într-un făgaș de gândire care a condus la rezultate rele. Ai abuzat de trupul tău și i-ai adus prejudicii, aducându-te într-o stare de debilitate mintală. Ți-ai îngăduit gânduri și sentimente de dragoste bolnăvicioasă, până când aproape că ți-ai ruinat și sufletul, și trupul. Indispoziția ta de a face mișcare îți dăunează foarte mult. Îndeplinirea unor treburi gospodărești și angajarea într-o muncă folositoare te-ar ajuta mai mult decât oricare alte mijloace să învingi starea aceasta bolnăvicioasă, sentimentală. 2M 323.2

Ți s-a arătat prea multă simpatie. A fost o mare greșeală să fii scutită de orice responsabilitate. Acum, aproape toate gândurile tale sunt cu privire la propria persoană. Ești irascibilă și mintea ta insistă asupra lucrurilor triste; îți imaginezi că starea ta este foarte gravă și chiar îți imprimi în minte gândul că nu te vei putea face bine decât dacă te vei căsători. În starea de spirit în care te afli, nu ești potrivită pentru căsătorie. Nimeni nu te-ar vrea, așa neajutorată și nefolositoare cum ești. Dacă și-ar imagina cineva că te iubește, acela ar fi un om de nimic, pentru că niciun bărbat chibzuit nu s-ar putea gândi vreo clipă să-și îndrepte afecțiunea către o persoană atât de nefolositoare. 2M 323.3

Dispoziția ta tristă și întunecată, care te face să plângi și să simți că viața nu este ceva de dorit, este rezultatul faptului că le-ai permis gândurilor să alunece pe un făgaș imoral, să se oprească asupra unor subiecte interzise, și ți-ai îngăduit obiceiuri care îți distrug în mod constant și sigur organismul, pregătindu-te pentru o degradare prematură. Ar fi fost cu mult mai bine să nu fi mers niciodată la ___________. Șederea ta acolo ți-a făcut rău. Ai fost foarte preocupată de infirmitățile tale și te-ai amestecat într-o societate cu o influență corupătoare. Domnișoara C este o femeie coruptă, rău-intenționată. Asocierea ta cu ea a făcut să crească răul care era deja în tine. „Tovărășiile rele strică obiceiurile bune.” Dumnezeu nu aprobă starea ta actuală; îți imaginezi că nu ai nicio dorință să trăiești. Dar, dacă ți s-ar împlini dorința și ai muri, cazul tău ar fi într-adevăr fără speranță. Tu nu ești pregătită nici pentru lumea aceasta, nici pentru cea viitoare. 2M 323.4

Îți închipui că nu poți să mergi, să călărești sau chiar să faci mișcare și te complaci într-o apatie rece, moartă. Ești un motiv de durere și de frământare pentru părinții tăi îngăduitori și nici tu nu ai nicio mângâiere. Poți să te vindeci, poți să lucrezi, să scapi de această pasivitate teribilă. Mama ta are nevoie de ajutor, tatăl tău are nevoie de mângâierea pe care i-o poți da tu, frații tăi au nevoie de o îngrijire afectuoasă din partea surorii lor mai mari, surorile tale au nevoie de îndrumări din partea ta. Dar tu stai nepăsătoare, pe scaunul indolenței, visând la o dragoste neîmpărtășită. De dragul sufletului tău, pune capăt acestei nebunii! Citește Biblia așa cum nu ai citit-o până acum. Angajează-te în îndatoririle casei și ușurează poverile părinților tăi, care sunt peste măsură de împovărați și de obosiți. Poate că la început nu vei fi în stare să muncești prea mult, dar în fiecare zi trebuie să mărești responsabilitatea luată asupra ta. Acesta este cel mai sigur remediu pentru o minte bolnavă și un organism de care s-a abuzat. 2M 324.1

Dacă ești serioasă și perseverentă în a-ți urma planurile, mintea ta își va reveni într-o anumită măsură și va fi preocupată de subiecte mai sănătoase și mai curate. Îngăduința de sine a degenerat treptat într-o voință atât de degradată, încât nu mai știe cum să-și placă sieși. În loc să-ți conduci acțiunile pe baza rațiunii și a principiilor, tu te lași condusă de orice impuls superficial și de moment. Aceasta te face să pari schimbătoare și nestatornică. În zadar caută ceilalți să te mulțumească, pentru că tu însăți nu te-ai putea mulțumi, chiar dacă toate dorințele ți-ar fi satisfăcute. Ești un copil capricios și te-ai îmbolnăvit singură de egoism. 2M 324.2

Această stare nenorocită este rezultatul unei simpatii și al unei măguliri neînțelepte. Ai avut o minte foarte bună, dar aceasta s-a dezechilibrat, deoarece a fost canalizată într-o direcție greșită. Acum nu mai valorezi prea mult în societate. Nu ar trebui să fie așa. Tu poți să faci pentru tine ceea ce nu poate face nimeni altcineva. Ai datorii de îndeplinit, dar te-ai complăcut atât de mult într-o stare de neajutorare, încât îți imaginezi că nu le poți îndeplini. De vină este voința; ai putere, dar nu ai voință. 2M 325.1

Tânjești după dragoste. Isus îți cere sentimentele; dacă I le dedici Lui, El te va elibera de dragostea aceasta bolnăvicioasă, sentimentală, necurată, pe care o găsești pe paginile romanelor. În Isus poți să iubești cu înflăcărare și cu seriozitate. Dragostea aceasta poate să crească fără limite în adâncime și în lărgime și nu îți va pune în pericol sănătatea corpului sau puterile minții. Tu ai nevoie de dragoste față de Dumnezeu și de dragoste față de semeni. Trebuie să te trezești, să te scuturi de această amăgire în care te afli și să cauți iubirea curată. 2M 325.2

Singura ta speranță, atât pentru viața aceasta, cât și pentru cea viitoare, este să cauți cu seriozitate adevărata religie a lui Isus. Tu nu ai o experiență religioasă. Trebuie să te convertești. Atunci, tristețea ta apatică, indolentă și egoistă va lăsa loc bucuriei, care va fi benefică atât pentru corp, cât și pentru minte. Iubirea pentru Dumnezeu va atrage după sine iubirea pentru semeni și te vei angaja în datoriile vieții cu un interes profund și neegoist. La baza acțiunilor tale trebuie să stea principii curate. Pacea lăuntrică îți va aduce și gândurile pe un făgaș sănătos. Consacră-te lui Dumnezeu, altfel nu vei primi niciodată viața veșnică. 2M 325.3

Tu ai datorii de îndeplinit față de părinții tăi. Nu trebuie să te descurajezi, dacă la început obosești. Aceasta nu se va dovedi o vătămare de durată. Părinții tăi sunt adesea obosiți, chiar istoviți. Oboseala cauzată de o muncă folositoare nu îți va dăuna nici pe jumătate cât faptul de a-ți lăsa mintea să stăruie asupra propriei persoane, gândindu-te la boală și cedând descurajării. Împlinirea cu credincioșie a datoriilor casei, ocupând poziția în care poți fi cea mai eficientă, oricât de simplă și de umilă ar fi aceasta, este o lucrare cu adevărat înălțătoare. Această influență divină este necesară. În ea găsești pace și bucurie sfântă. Are o putere vindecătoare. Ea alină tainic și pe neobservate rănile sufletului și chiar suferințele trupului. Pacea minții, care vine din a avea motive și acțiuni curate și sfinte, va da un imbold liber și viguros tuturor organelor corpului. 2M 325.4

Pacea lăuntrică și o conștiință nevinovată înaintea lui Dumnezeu vor trezi și înviora intelectul ca roua picurată pe plantele delicate. Atunci, voința este corect orientată și controlată, este mai hotărâtă, și totuși liberă de orice perversitate. Gândurile sunt plăcute, deoarece sunt sfințite. Liniștea sufletească, pe care o poți avea, va fi o binecuvântare pentru toți aceia cu care te vei asocia. Această pace, această liniște, în timp va deveni naturală și își va reflecta razele prețioase pretutindeni în jurul tău, ca apoi să se reflecte din nou asupra ta. Cu cât guști mai mult din această pace cerească, din această liniște a sufletului, cu atât ea va crește mai mult. Este o plăcere vie, însuflețită, care nu aruncă în amorțeală toate energiile morale, ci le trezește la o activitate sporită. Pacea desăvârșită este un atribut al cerului pe care îl posedă îngerii. Fie ca Dumnezeu să te ajute să intri și tu în posesia acestei păci. 2M 326.1