Secretele Fericirii Şi Ale Sănătăţii

Prepararea Hranei

Este greşit să mănânci doar pentru satisfacerea apetitului, însă nu trebuie ignorată calitatea hranei sau modul în care este gătită. Dacă hrana nu este servită cu plăcere, corpul nu va fi atât de bine hrănit. Hrana trebuie aleasă cu grijă şi preparată cu inteligenţă şi îndemânare. SFS 122.4

Făina albă extrafină nu este cea mai bună pentru prepararea pâinii. Utilizarea ei nu este nici sănătoasă şi nici economicoasă. Pâinea din această faină este lipsită de elementele nutritive care se găsesc în pâinea făcută din grâu integral. Ea este o cauză frecventă a constipaţiei şi a altor afecţiuni. SFS 122.5

Folosirea bicarbonatului de sodiu sau a prafului de copt la prepararea pâinii este dăunătoare şi inutilă. Bicarbonatul de sodiu cauzează inflamarea stomacului şi este o otravă pentru întregul organism. Multe gospodine cred că nu pot face o pâine bună fără bicarbonat, dar aceasta este o idee greşită. Dacă s-ar strădui să înveţe metode mai bune, pâinea făcută de ele ar fi, pentru cei cu gustul nepervertit, mai sănătoasă şi mai gustoasă. SFS 122.6

La pregătirea pâinii crescute, sau cu drojdie, apa nu trebuie înlocuită cu lapte. Utilizarea laptelui presupune o cheltuială în plus şi pâinea nu mai e la fel de sănătoasă. După coacere, pâinea preparată cu lapte nu rămâne la fel de dulce ca aceea pregătită cu apă şi fermentează în stomac mai repede. SFS 123.1

Pâinea trebuie să fie uşoară şi dulce. Nu ar trebui tolerat deloc gustul acru. Ea trebuie să fie de mici dimensiuni şi bine coaptă, pentru ca, atât cât e posibil, bacteriile din drojdie să fie distruse. Atunci când este fierbinte sau proaspătă, pâinea crescută de orice fel este dificil de digerat. Nu ar trebui pusă pe masă niciodată. Dar această regulă nu e valabilă în cazul pâinii nedospite. Chiflele proaspete făcute din faină integrală, fără drojdie şi coapte în cuptorul încins sunt şi sănătoase, şi gustoase. SFS 123.2

Preparatele din cereale trebuie gătite mai multe ore. Dar alimentele moi sau lichide sunt mai puţin sănătoase decât alimentele uscate, care necesită o mestecare îndelungată. Pâinea uscată sau prăjită este unul dintre cele mai uşor digerabile şi mai gustoase alimente. Pâinea obişnuită, făcută cu drojdie, să se taie felii, care să fie uscate în cuptorul încălzit până nu mai prezintă nicio urmă de umezeală. Să se lase în cuptor până se rumenesc puţin. Această pâine poate fi păstrată la loc uscat mai mult timp decât pâinea obişnuită şi, dacă este reîncălzită înainte de a fi servită, e la fel de proaspătă ca la început. SFS 123.3

De obicei se foloseşte prea mult zahăr în prepararea hranei. Prăjiturile, budincile dulci, produsele de patiserie, jeleurile şi gemurile reprezintă cauzele indigestiei. Deosebit de dăunătoare sunt cremele şi budincile ale căror principale ingrediente sunt laptele, ouăle şi zahărul. Combinarea laptelui cu zahărul trebuie evitată. SFS 123.4

Când este folosit, laptele trebuie sterilizat bine; prin această măsură de precauţie, se diminuează riscul contractării bolilor. Untul este mai puţin dăunător atunci când e consumat cu pâine rece, decât dacă e folosit la gătit; dar, ca o regulă, este mai bine să ne descurcăm şi fără el. Brânza este şi mai inacceptabilă; este cu totul nepotrivită pentru alimentaţie. SFS 123.5

Hrana sărăcăcioasă şi gătită necorespunzător viciază sângele şi slăbeşte organele producătoare de sânge. Ea dereglează organismul şi favorizează apariţia bolii, pe lângă faptul că irită nervii şi generează o stare de indispoziţie. Cei care suferă de pe urma alimentaţiei necorespunzătoare se numără cu miile şi zecile de mii. Pe mormântul multora s-ar putea scrie: „Decedat din cauza hranei necorespunzătoare.” sau „Decedat din cauza abuzului de mâncare.” SFS 123.6

Cele care gătesc au datoria sfântă de a învăţa cum să prepare o hrană sănătoasă. Multe suflete se pierd din pricina hranei gătite nepotrivit. Pentru a pregăti o pâine bună e nevoie de preocupare şi grijă, căci există mai multă religie într-o pâine decât îşi dau unii seama. Există prea puţine bucătărese cu adevărat bune. Tinerele consideră că este un lucru înjositor să găteşti şi să faci alte treburi ce ţin de gospodărie. Din acest motiv, multe fete care se căsătoresc şi au grijă de familie nu cunosc nici măcar o parte dintre datoriile ce îi revin soţiei sau mamei. SFS 124.1

Gătitul nu este o preocupare înjositoare, ci este esenţială pentru viaţa obişnuită. Este o artă pe care ar trebui să o deprindă toate femeile şi ar trebui ca cei din clasele mai sărace să obţină şi ei cunoştinţe folositoare. Pentru a găti o mâncare apetisantă şi în acelaşi timp simplă şi hrănitoare, e nevoie de îndemânare; dar nu e imposibil de realizat. Bucătăresele ar trebui să ştie cum să pregătească hrana în mod simplu şi sănătos, astfel încât să fie şi gustoasă, şi hrănitoare, în duda simplităţii ei. SFS 124.2

Orice femeie care îngrijeşte de hrana familiei şi care totuşi nu cunoaşte arta de a găti sănătos ar trebuie să se hotărască să înveţe ceea ce este atât de important pentru bunăstarea membrilor familiei ei. În multe locuri, există şcoli de gătit, care oferă cursuri în acest sens. Cea care nu are în apropiere astfel de centre ar trebui să stea prin preajma unei bucătărese bune şi să depună eforturi stăruitoare de a se dezvolta până când stăpâneşte pe deplin arta culinară. SFS 124.3

Frecvenţa meselor este de o importanţă virală. Trebuie să se stabilească un timp pentru fiecare masă. Atunci este momentul când fiecare să servească ceea ce îi cere corpul, iar apoi să nu mai guste nimic până la următoarea masă. Mulţi mănâncă atunci când organismul nu are nevoie de hrană, la intervale neregulate şi între mese, fiindcă nu au o voinţă suficient de puternică ca să reziste tentaţiei. Unii mestecă continuu când călătoresc, dacă au la îndemână ceva de mâncat. Acest obicei este foarte dăunător. Cei care călătoresc, dacă ar servi regulat hrană simplă şi hrănitoare, nu ar resimţi atât de mult oboseala şi starea de rău. SFS 124.4

Un alt obicei primejdios este cel de a mânca târziu, chiar înainte de culcare. Deşi au servit mese regulat, unii simt o stare de slăbiciune şi mănâncă mai mult. Îngăduirea acestei practici greşite devine o obişnuinţă atât de bine înrădăcinată încât ei cred că le e imposibil să doarmă dacă nu mănâncă. Din cauza meselor târzii, procesul digestiv continuă şi în timpul orelor de somn. Deşi stomacul este în continuă activitate, el nu-şi poate îndeplini funcţia corespunzător. Somnul este adesea tulburat de vise neplăcute, iar dimineaţa, ei se trezesc neodihniţi şi nu au poftă să ia micul dejun. Când ne întindem în pat ca să ne odihnim, activitatea stomacului trebuie să fie încheiată, pentru ca acesta să se poată odihni împreună cu celelalte organe ale corpului. Pentru cei care au activităţi sedentare, mesele târzii sunt deosebit de dăunătoare. Tulburările produse de acestea sunt adesea începutul îmbolnăvirilor care duc la moarte. SFS 124.5