Solii alese 1

Pocăința și iertarea

Când vă apropiați de crucea de pe Golgota, vedeți acolo o dragoste fără egal. Când înțelegeți, prin credință, semnificația jertfei, vă vedeți pe voi înșivă ca fiind niște păcătoși condamnați de Legea care a fost călcată. Aceasta este pocăința. Când veniți cu o inimă umilită, găsiți iertarea, pentru că Isus Hristos este reprezentat stând fără încetare la altar, înfățișând clipă de clipă jertfa adusă pentru păcatele lumii. El este un slujitor al adevăratului cort, care a fost ridicat nu de om, ci de Domnul. [344] Umbrele ceremoniale ale tabernaculului iudaic nu mai au nicio valoare. Nu mai trebuie să fie făcută o ispășire zilnică și anuală, dar jertfa ispășitoare adusă printr-un mijlocitor este esențială din cauza săvârșirii neîncetate a păcatului. Domnul Isus slujește ca preot în prezența lui Dumnezeu, prezentându-Și sângele vărsat, așa cum era prezentat în trecut sângele mielului înjunghiat. Domnul Isus înfățișează jertfa adusă pentru fiecare păcat și pentru fiecare defect al celor păcătoși. SAa 169.7

Domnul Hristos, Mijlocitorul nostru, și Duhul Sfânt mijlocesc fără încetare pentru om, dar Duhul nu pledează pentru noi ca Domnul Hristos, care prezintă sângele Său, hotărât încă de la întemeierea lumii să fie vărsat, ci Duhul lucrează asupra inimii noastre, scoțând din ea rugăciuni, pocăință, laude și mulțumiri. Recunoștința care se revarsă de pe buzele noastre este urmarea faptului că Duhul Sfânt atinge corzile sufletului, aducând amintiri sfinte și înviorând muzica inimii. SAa 169.8

Serviciile religioase, rugăciunile, laudele și mărturisirea plină de pocăință a păcatului se înalță spre Sanctuarul ceresc din inima credincioșilor adevărați asemenea fumului de tămâie, dar, pentru că vin pe calea degradată a naturii omenești, ele sunt atât de întinate încât, dacă nu ar fi curățite de sângele lui Hristos, nu ar putea să aibă niciodată vreo valoare înaintea lui Dumnezeu. Ele nu se înalță în curăție și, dacă Mijlocitorul care Se află la dreapta lui Dumnezeu nu ar curăți și nu ar prezenta totul prin neprihănirea Sa, ele nu ar fi vrednice să fie primite de Dumnezeu. Toate jertfele de tămâie care se înalță din sanctuarele pământești trebuie să fie îmbibate de stropii sângelui lui Hristos, care aduce curățire. El ține înaintea Tatălui cădelnița meritelor Sale, în care nu este nicio urmă de decădere pământească. El adună în cădelnița aceasta rugăciunile, laudele și mărturisirile poporului Său și pune lângă acestea neprihănirea Sa desăvârșită. Astfel, înmiresmată cu meritele jertfei de ispășire a lui Hristos, jertfa de tămâie se înalță înaintea lui Dumnezeu, fiind întru totul vrednică de primit. Apoi sunt date răspunsuri pline de har. SAa 170.1

Oh, dacă toți ar putea să vadă că tot ce este făcut în ascultare, pocăință, laude și mulțumiri trebuie să fie pus pe focul aprins al neprihănirii lui Hristos! Mireasma plăcută a acestei neprihăniri se înalță ca un nor în jurul tronului harului. SAa 170.2