Te Haereraa Ia Lesu Ra

14/14

TE OAOARAA I ROTO I TE MESIA

“A oaoa hua na oe, e te tamahine o Ziona e ; a pii na, e te tamahine o Ierusalema e, inaha, te haere maira to arii ia oe ra.” Zek. 9 : 9. HL 97.1

UA PIIHIA te mau tamarii a te Atua ia riro ei mono no Iesu Mesia, ia faaite ratou i te maitai e te aroha hamani maitai o to ratou Faaora 1 to te ao nei. Mai ta Iesu i heheu mai i te huru o te Metua ia tatou nei, ia heheu atoa ïa tatou Ia’na i te feia tei ore i ite i to’na aroha here e te hamani maitai. ‘', Mai ia oe i tono mai ia’u i teie nei ao ra, ua tono atoa atu hoi au ia ratou i teie nei ao.” (Ioane 17:18.) “Ei roto vau ia ratou, e oI roto oe ia’u, . . e ia ite to te ao e na oe au i tono mai.” (Ioane 17:23.) Te na ô maira o Paulo i te mau pïpï no Iesu e: “Ua faaite papuhia hoi e o te aposetolo ïa o te Mesia, . . . ua iteabia e ua taiohia e te taata atoa.” 2 Kori. 3 : 3, 2. Te tono nei te Atua I te rata na roto i ta’na mau tamarii tataitahi i teie nei ao. Mai te mea e pïpï oe na’na, e rata ïa oe ta’na i tono i roto i te utua fare ta oe e parahi na, i roto i te oire e te i‘oa o te purumu ta oe e faaea na. Te hinaaro nei Iesu e paraparau i te aau o te feia tei ore i ite Ia’na na roto ia oe. Aita paha ratou e taio ra i te Bibilia, aita paha ratou e faaroo ra i to’na reo i roto i to’na mau âpi, e aita paha ratou e ite ra i to’na aroha i roto i ta’na mau ohipa i hamani. Mai te mea e mono mau oe no Iesu, e riro ïa ratou i te ite i te hoê vahi no to’na maitai, na roto ia oe, ua here e ua tavini ia’na. HL 97.2

Ua riro te mau kerisetiano mai te mau mori tapa‘o tei haamauhia i nia i te e‘a o te ra‘i E faaanaana ratou e tia ‘i i te maramarama ta ratou i farii no ô ia Iesu Mesia ra i nia i teie nei ao. Ia riro to ratou oraraa e to ratou huru ei horoL mai i te ite mau no ratou i te Faaora e ta’na atoa ohipa. HL 97.3

Mai te mea e haapao maitai tatou i te monoraa ia’na, e riro ta’na ohipa ia tatou ei mea poupou, o to’na ïa huru mau. Te horoa nei te feia kerisetiano mata peapea, amuamu e te mauruuru ore i te mana‘o hape i teie nei ao no nia i te Atua e te oraraa kerisetiano. Ia hi‘ohia ratou e hapehia e, e aita te Atua e hinaaro nei ia oaoa ta’na mau tamarii, e e haapiiraa hape ta ra tou e faaite no nia i to tatou Metua i te ao ra. HL 97.4

E oaoa o Satani mai te mea e nehenehe e aratai i te mau tamarii a te Atua i roto i te faaroo ore e te mana', o paruparu. E mauruuru oia mai te mea e feaapiti tatou i nia i to’na tiaraa e to’na mana no te faaora ia tatou, e mea hinaaro na’na ia faatiaturi ia tatou e e mea mo ana', e te mau horoaraa o te ra‘i. E e ohipa na Satani te haavare e te faatiaturi ia tatou e aita roa e aroha e te hamani maitai i roto i te ohipa a Iesu. E faahuru ê oia i te mau huru, e faaï oia i te mana', o taata i te mau parau hape no nia i te Atua. E o tatou nei hoi aita e imi i te parau mau no nia i to tatou Metua i te ao ra, ua pinepine tatou i te faaea i nia i te mau peniraa a Satani, e te faaino nei tatou i te Atua na roto i to tatou tiaturi ore. e to tatou hoi mau amuamuraa ia’na. E tamata noa iho â o Satani i te faaite mai i te paieti I raro a‘e i te hoê mahana poiri. Te hinaaro nei oia i te faaite mai i te haapaoraa i raro a‘e i te hoê huru teimaha e te haumani. No reira ia hohora ana', e mai te hoê keriset ano i te faaroo kerisetiano i raro i te reira huru haavare, te faatia ra ia to’na faaroo ore i te haavare a Satani. HL 98.1

E rave rahi te taata e haere nei na te e‘a ora ma te fariu to ratou mata i nia i to ratou tia ore, to ratou mau hape, e to ratou mau toaruaruraa, ua ï te aau i te peapea e te paruparu. E rave rahi matahiti i teie nei, ua papai mai te hoê tuahine i roto i te Mesia la’u, i roto i to’na ahoaho rahi, no te ani mai i te hoê mau parau faaitoito ia’u. Ua moemoeâhia vau i te pô i muri a‘e i to’u fariiraa i ta', na rata, i roto i ta’u moemoeâ. te hahaere noa ra vau na roto i te aua tiare e te hoê taata, te fatu o taua aua ra. A hahaere noa ‘i maua, ua pofai haere au i te tiare, e ua faahiahia roa atoa vau i te hau‘a no‘ano‘a o taua mau tiare ra, tei to’u aoao taua tuahine ta’u e parau nei, ua faatoro oia i to’u mana‘o i nia i te mau tumu tiare oviri e tapahi ra ‘ia’na. Ua peapea roa oia. Aita oia i pee na te e‘a a te taata aratai, ua ihu râ oia i roto i te mau tiare oviri e te raau taratara. “Aue te ati e, o to’na ïa reo, ua ino teie aua nehenehe i te mau tara roti!” Na ô maira te taata aratai ia’na. “Eiaha oe e haapao i te mau tara roti. e putaputa iho â oe i te reira. A pofai i te roti, te lili e te oeillets. HL 98.2

Aita anei oe i farerei i te tahi mau mana‘o maramarama i roto I to oe oraraa kerisetiano? Aita anei oe i ora na i te hoê mau taime haumâru, a i ai to oe aau i te oaoa i raro a‘e i te ohiparaa a te Varua Maitai? Ia fariu oe i to oe mata i muri i nia i te mau pene parau o to oe oraraa, aita anei e iteahia ra ia oe to’na mau âpi maitatai ? E au te mau parau fafau a te Atua i te mau tiare hau‘a no‘ano‘a, aita anei te reira e tupu ra na te roaraa o to oe e', a? A faatia na i to’na unauna e to’na haumâru ia faaï i to oe aau i te oaoa. HL 98.3

Aita atu ta te mau tiare oviri e te raau taratara o te haaputaputa ïa e te haapeapea ia oe, mai te mea e o te toe‘a ino ta oe e pofai no te horoa atu ia vetahi ê, taa ê i to oe patoiraa i te maitai O te Atua, aita anei ‘ia oe e tapahi ra i te feia e haaati maira ia oe eiaha ratou ia pee na te e‘a ora ? HL 99.1

E ere i te mea maitai ia haamana‘o i te mau mea teimaha i farereihia i rotc i te oraraa,—te mau taivaraa e te mau toaruaruraa,—no te faatia atu ia vetahi ê ma te haapeapea i te mana‘o e roo-noa-hia atu ai oe i te mana‘o paruparu. Ua haaatihia te hoê taata paruparu e te poiri; e patoi oia i te maramarama o te Atua. e hohora atoa oia i te poiri i nia i te e‘a o vetahi ê. HL 99.2

Haamaitai tatou i te Atua no te mau tabula oaoa Ta’na i hohora mai i mua i to tatou mata. Faaturama tatou, ia nehenehe tatou ia hi‘o â i te mau tiaturiraa faahiahia no to’na ra aroha mau: te Tamaiti a te Atua 1 te faarueraa i te terono o to’na Metua, ma te vehi i to’na Atuaraa i roto i to tatou nei huru taata. ia nehenehe Oia ia iriti ê mai 1 te taata nei i te mana o satani, to’na upootiaraa tei iriti mai i te ra‘i ia tatou, e ua heheu mai hoi I te vahi tei reira tei mo‘a ra, i te faaiteraa i to’na hanahana; te taata topa nei i te umeraahia mai roto mai i te abuso ta te hara I puto ia’na, to’na faatia-faahouraa-hia ia tahoê i te Atua Mana Hope; to te taata faaroo upootiaraa i roto i te mau tamataraa na roto i te faaroo i te Faaora, faaahuhia i te parau-tia o Iesu Mesia faateiteihia e tae noa ‘tu 1 to’na ra terono: o te reira mau tabula ta te Fatu i hinaaro ia haamau tatou i to tatou mau mata. HL 99.3

Mai te mea e feaapiti tatou i te aroha o te Atua, e te tiaturi ore i ta’na mau parau fafau, te faaino ra ïa tatou ia’na, e ua faariri i te Varua Maitai. Eaha te huru o te hoê metua vahine, mai te mea e mauruuru ore noa to ta’na mau tamarii ia’na, e te mea o te maitai noa ta’na i opua no ratou, e ta’na opuaraa tumu ra o to’na oraraa ra o te ara ïa ia maitai ratou, e ia roaa to ratou fana‘o? Mai te mea e feaa mai te mau tamarii i to’na here ia ratou, ua ravai roa ïa te reira no te haamauiui i to’na aau Eaha te mana‘o o te mau metua tei na reirahia e ta ratou mau tamarii ? Eaha ïa te huru o to tatou Metua i te ao ra ia tatou mai te mea e feaapiti tatou i te aroha no’na o tei horoa mai i ta’na Tamaiti fanau tahi ia roaa te.ora ia tatou ? Ua papai te aposetolo e: “O tei ore i faaherehere i ta’na iho Tamaiti, o tei tuu noa mai râ ia’na no tatou atoa nei, eaha hoi oia e ore e horoa atoa mai ai i te mau mea atoa no tatou?” (Roma 8: 32.) Ei te mea e mea rahi teie, ore noa ‘tu â ratou e parau roa mai, te faaite nei râ ta ratou peu e: “E ere no’u i na reira ai te Fatu. O tera paha taata e tera taata ta’na i hinaaro. eiaha râ vau !” HL 99.4

E mea ino te reira huru no to oe varua; no te mea te mau parau atoa ta oe i parau e haruhia i', a e Satani, e faaitoito te reira ia oe no te feaapitiraa, e taariri e e faaatea te reira i te mau melahi ta te Atua i faariro ei tiai ia oe. Ia faahema ana', e Satani I a oe, eiaha roa oe e faahiti i te hoê parau t at uri ore e te mana', o paruparu. Ia iriti ana‘e oe i te uputa o to oe aau i mua i ta’na mau aniraa, e oioi noa oe i te i i te feaapiti e te mana‘o patoi. Ia faaite oe i to oe huru, eita te mana‘o feaapiti tataitahi ta oe e faahiti e ohipa noa i nia ia oe e tia ‘tu ai, e ueue atoa râ te reira I te huero o te tupu i roto i te oraraa o vetahi ê, e hotu mai hoi i te huero o te ore paha e nehenehe ia oe ia faaore i to’na tupu. E ora mai paha oe na roto mai i te tamataraa e i te marei a Satani, o vetahi ê râ tei faaaueuehia e oe, eita paha ratou e ora faahou mai na roto i te faaroo ore ta oe i ueue na Ehia faufaaraa a‘e ahiri oe e frahiti i te mau parau noa ra te horoa mai i te itoito i te pae varua e te ora! HL 100.1

Te hi‘o nei te mau melahi i te huru o ta oe monoraa i te Fatu I mua i to te ao nei. Ia riro ta oe mau paraprauraa no nia I a’na o te ora nei ei tia no tatou i mua i to tatou Metua ra. Ia aroha to oe rima i te hoê hoa, o te arue i te Atua te au i roto i to aau e to vaha; ia na reira oe, e faatorohia ia te manao o te reira hoa i nia ia Iesu. HL 100.2

Te tamataraa ta tatou tataitahi e farerei, e te mau peapea teimaha hoi, e te mau faahemaraa fifi ia haavî. Eiaha e paraparau I to oe mau fifi i te taata pohe noa nei, e i to mau taata-tupu, e haere râ oe. e tuu atu i mua i te aro o te Atua na roto i te pure. Faariro ei ture na oe i te oreraa oe e faahiti i te hoê noa ‘e mana‘o feaaoiti e te paruparu. E nehenehe ta oe, na roto i te mau parau o faaroo mau ra e na roto hoi i te tiaturiraa mo‘a ra, ia faaunauna i i te oraraa o to mau taata-tupu ra,e ia turu hoi i ta ratou mau tutavaraa atoa ra. HL 100.3

Mea rahi te feia itoito, tei teimaha i te mau tamataraa, tei fatata i te roohia i roto i ta ratou aroraa i tera mana', o “o vau” e i te mana atoa hoi o te poiri. Eiaha e haaparuparu ia ratou i roto I ta ratou aroraa puai. Paraparau ia ratcu i te mau parau faaitoito. O te mea ïa e nehenehe ai te maramarama o Iesu Mesia e anaana ai na roto ia oe. “Aore roa hoi te hoê o tatou e ora nei ei faatupu i ta’na iho.” (Roma 14: 7.) E nehenehe ta te hoê, na roto i to tatou huru mana', o-ore hia, ia tia mai e e itoito hoi, aore ra hoi ia paruparu e atea roa ‘tu ai i te Faaora e ta’na ra parau mau. HL 100.4

E mea rahi te taata mana', o hape no nia i te oraraa e te huru o Iesu. Mana‘o ratou e aita to', na e here mau, mana', o ratou e mea mârû ore oia e te etaeta. e te aroha ore. E mea rahi to te reira mau huru mana‘o hape haamârau-roa-raa i te oraraa kerisetiano taatoa. HL 101.1

E faaroo tatou ia parauhia i te tahi mau taime : Ua tai pinepine Iesu. aita râ e ïteahia nei e ua ataala atoa Oia. E taata mataro mau â to tatou Faaora i te mauiui e te ati; no te mea ua haamaheu Oia i to', na aau i te mau ati atoa o te taata nei. Noa ‘tu â râ e oraraa faaere to’na, te ati e te peapea, aita râ to na mana‘o i ru. Aita roa e hiro‘a peapea i nia i to’na mata, maori râ o te hau ana e ra. To’na aau te tumu no te ora, e i te mau vahi atoa Ta’na i haere, ua hopoi atoa Oia i te peapea ore, te hau, te poupou e te oaoa. HL 101.2

E mana‘o paari mau to to tatou Faaora, e te tamau noa i te ohipa, aita roa râ Oia i mamû noa a‘e e te huru ê. E hi‘oraa papu maitai to te feia i hinaaro i te pee ia’na ; e ite hohonu ratou i ta iatou iho hopoi‘a e vai nei. Ia faaorehia te mana‘o vare haere noa, te arearea turituri e te aata rii iino ra ia iriti-ê hia ïa. E horoa mai te haapaoraa a Iesu i te hoê hau o te tahe mai mai te hoê pape rahi ra. Aita Oia i tinai i te oaoa, e te faaore i te mata maitai, aita Oia e haapoiri i te mata anaanatae e te ataata. Ua haere mai Iesu Mesia eiaha ia tavinihia Oia, ei tavini râ, e pee te taata i parahihia to’na aau e te aroha no’na, i to’na huru. HL 101.3

Mai te mea e horoa tatou i te parahiraa matamua o to tatou mau mana‘o i te parau-tia ore, e i te mau ohipa rii tia ore ta tatou i ue i to tatou mau taata tupu, eita roa ta tatou e nehenehe e here ia ratou mai ta Iesu i here ia tatou. Ia haamau râ tatou i to tatou nana‘o i nia i te aroha hau ê. e te hamani maitai o Iesu I a tatou, e operehia ia e tatou te reira mana‘o. E here tatou, e e faatura hoi tatou te tahi i te tahi, noa ‘tu â te mau hape e te mau ino rii o te iteahia mai E faatupu i te haehaa, eiaha e tia- turi ia oe iho. Na te reira e iriti ê i te miimii, e e faaitoito ia tatou, e te horoa mai i te aau horoa noa. HL 101.4

Te na ô maira te Papai Salamo : “E tiaturi ia Iehova, a rave ai i te parau maitai; e psrahi oe i te fenua i reira.” (Salamo 37: 3.) “E tiaturi ia Iehova.” Te hopoi mai nei te mau mahana tataitahi i to’na tamataraa, to', na mau peapea. e to’na mau feaaraa. E mea ohie roa tatou i te faaite i to tatou mau fifi i te mau hoa ta tatou e farerei, e to tatou hoi mau tamataraahia! Te putô nei tatou i te mau ati e to tatou aitarahuraa na muri ia tatou, te faaite nei tatou i te mau tumu no te mâta', uraa, te amo nei tatou i te hoê huru peapea e te feaapiti, teimaha roa, e hape te feia e haaati mai nei ia tatou e; e ere to tatou i te hoê Faaora here e te hamani maitai, e Faaora ineine ore i te faarco i ta tatou pure, e i te tauturu ia tatou i te taime e au ai ra. HL 102.1

Te vai nei te mau taata e ora nei i roto i te mâta', u e te taiâ. Ua haaatihia ratou i te mau mahana atoa i te mau tapa‘o no te aroha o te Atua ; e te farii nei ratou i te mau mahana atoa i te mau horoa o ta’na mau aratairaa, aita râ ratou e ite nei i te reira mau haamaitairaa. Ua pinepine to ratou mana‘o i te faatoro i nia i te fifi ta ratou i mâta', u o te tupu araua', e iho, aore ra i nia i te mau hepoheporaa ta te mana‘o e faarahi noa nei a ore atu ai ratou a ite i te mau maitai e tupu ai te mauruuru. Aita ‘tura te mau fifi ta ratou i farerei i turai ia ratou i te Atua ra, i te Mato hoê roa no te tauturu ia ratou, ua faataa ê mai râ ia ratou Ia’na, no te mea o te papu ore e te amuamu ta te reira i faatupu i roto ia ratou. HL 102.2

Ua tano anei tatou i riro ei feia faaroo ore? Eaha tatou i riro ai ei farii mauruuru ore e te tiaturi ore? O Iesu to tatou hoa, ua anaanatae te ra‘i taatoa i te parau no to tatou maitai. Eiaha e faatia i ta tatou mau raveraa i te ohipa, e i te mau aehuehuraa o te oraraa i te mau mahana atoa ia faairiâ e ia haapoiri i to tatou mau rae. Ia na reira ana', e tatou, e ohipa iho â te haapeapea i roto i to tatou mana‘o. Eiaha e tuu ia tatou i roto i te peapea faufaa ore tei faarohirohi noa ia tatou i te faufaa ore. HL 102.3

E nehenehe iho â outou e hepohepo i roto i ta outou mau ohipa; e nehenehe to tatou mau feruriraa e poiri, e tianiani mai hoi te pau rahi ia outou. Eiaha râ e paruparu to outou mana‘o. E tuu pau roa to outou mau ahoaho i nia i te Atua, a faaea hau noa e te oaoa. A ani i to te Ra’i i te paari e au no te faatere maitajraa i ta oe ohipa, ei parururaa i te mau pau. O oe i to oe pae, e rave oe i ta oe atoa e nehenehe no te faatere maitairaa i ta oe imiraa. Ua fafau mai Iesu i ta', na tauturu, eiaha râ mai te mea e faaea noa tatou. Ia rave oe i ta oe atoa tuhaa ma te tiaturi Ia’na o te tauturu ia oe. e farii pai ia i te mau mea atoa e roohia mai ai ra. HL 102.4

E ere i te opuaraa na te Atua ia farerei ta’na mau tamarii i te hepohepo na roto i te mau peapea. Tera râ eita atoa to tatou Atua e haavare mai ia tatou. Aita Oia e na ô maira ia tatou : “Eiaha e mâta‘u aita e ino i nia i to oe e‘a.” Ua ite oia e farerei tatou i te tamataraa e te mau ati, e aita oia i huna ia tatou Aita e faaau nei no te iriti ê i to', na taata i teie nei ao hara, e te viivii, te faaite mai nei râ Oia i te hoê haapuraa papu. Teie te pure a te Faaora no ta’na mau pipi: “Aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tiai mai râ oe ia ratou eiaha ei ino.” (Ioane 17: 15 ) “E pohe to outou i teie nei ao, o to’na ïa reo; e faaitoito râ, ua riro te rê o teie nei ao ia’u.” (Ioane 16: 33.) HL 103.1

I roto i ta’na a‘oraa i nia i te mou', a, ua haapii mai te Fatu i te mau parau faufaa rahi i ta’na mau pïpï, no nia i to ratou tiaturiraa i nia iho i te Atua. Ua riro te reira mau haapiiraa ei faaitoito i te mau tamarii a te Atua i te mau tau atoa, e ua taataehia te reira ia tatou, ei haapiiraa mai, e ei haamahanahana ia tatou. Te faahaamana‘o nei te Faaora i te parau no te mau manu o te reva ï ta’na mau pïpï, o tei himene haere i ta ratou mau himene arueraa, ma te haaptapea ore ia ratou no te mau mea e au no ratou. “Aita ta ratou e ueueraa, aita hoi e ootiraa,” o To’na ïa reo, e te haapao mai nei to ratou Metua ia ratou. Te ani nei te Faaora : “E ere anei e maitai rahi to outou i to ratou?” Te hohora mai nei te tiai rahi o te taata nei e to te mau ammala i to’na rima e ua horoa i te au no ratou atoa ra. Aita roa te manu o te reva e ere i ta’na faatereraa. Aita oia e taora nei i te maa i roto i to ratou vaha, te horoa mai nei râ Oia i te huero maa na ratou iho e ohiti. Tei ia ratou te haaputu i te mau mea no te hamani i to ratou ofaaraa. e faaamu i to ratou fanau', a. Te rave nei ratou i te ohipa ma te himer.e i ta ratou mau himene no te mea, na “to outou Metua i te ao ra e faaamu ra ia ratou!” E tera râ taata haamori Atua faaroo e te maramarama, aita anei oe i hau a‘e i te manu o te reva? Mai te mea ua tiaturi tatou Ia’na, te Tumu no to tatou tino, te Paruru no to tat u ora. Oia o tei tuu mai i to’na hoho', a mo', a i roto ia tatou, eita anei ïa Oia e haapao mai i to tatou ere? HL 103.2

Ua tâkhaamana', o atoa Iesu i ta’na mau pïpï i te parau no te mau tiare i roto i te aua o tei tupu rahi roa ma to ratou unauna ta to tatou Metua 1 te ao ra i faaahu ia ratou ei tapa‘o no to’na aroha i te taa', a nei. Ua parau mai Oia e: “A hi‘o na i te lili o te mau aua.” Ua rahi a‘e te nehenehe e te unauna natura o teie mau tiare i te unauna o Solomona. Aita te mau unauna i hamanihia e te ite taata nei i hau noa a‘e ia faaauhia i te mana mo', a e te unauna o te mau tiare ta te Atua i poiete. Ua parau maira ia ratou i muri iho: “I na reira hoi te Atua i te faaunauna I te raau rii o te fenua nei, auanei te vai ra i roto i te aua, e ananahi ra ua hurihia i roto i te auahi, a tae ai hoi ia outou, o outou I te faaroo tapetepete e!” (Mataio 6 : 30 ) Mai te mea e ua horoa mai te Atua te Tamuta rahi no te ohipa unauna, i te mau faito huru rau i roto i te mau tiare o te ore noa to’na unauna i te mahana hoê nei, eaha ‘tu ia te rahi o to’na atuatu i te taata nei ta’na i hamani i to’na iho hoho‘a! Ua riro teie haapiiraa i ta Iesu ei a‘oraa i te feia tei feaapiti to ratou mana‘o i te mau peapea o teie nei ao, e te papu ore hoi o te oraraa. HL 104.1

To te Fatu hinaaro mau ra, ia oaoa pauroa ta’na mau tamarii tamaroa e tamahine, e ia roaa te hau e te auraro ia ratou. Ua parau Iesu e: “E hau ta’u e vaiiho ia outou nei, o to’u nei hau ta’u e ho-atu no outou ; e ere mai ta to te ao nei horoa ta’u horoa ia outou. E’aha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e mâta‘u.” (Ioane 14:27.) “I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia vai â to’u oaoa ia outou, e ia tia atoa hoi to outou oaoaraa.” (Ioane 15: 11.) HL 104.2

Te oaoa e imihia na roto i te aau miimii, na rapae i te e‘a mau o te ohipa, e aueue noa ïa, e tauiui noa, e no vaivai a‘e ; e ore te reira, e vai mai te reira ei varua maa ore e te tatarahapa. E roaa râ te hau e te oaoa i roto i te taviniraa i te Atua. Aita te feia kerisetiano ï faarue-noa hia i nia i te e‘a papu ore, aita ratou I faarue-noa-hia i roto i te tatarahapa faufaa ore e te toaruaru. Mai te mea e aita tatou e arearea nei i teie oraraa, e oaoa noa iho â tatou i te hi', oraa i teie oraraa i mua. HL 104.3

Noa ‘tu â i raro atoa nei, e noaa i te taata faaroo te hoê tahoêraa haumâru e te Mesia, e te mahanahana hopea ore i te fariiraa Ia’na. E haafaiata to tatou taahiraa avae tataitahi ia tatou Ia’na ra, e horoa mai hoi i te ite hohonu a‘e â i to’na aroha, e hoê faahou te reira taahiraa avae fatata faahou â i pihaiiho i te oraraa fana‘o o te hau. No reira eiaha e faarue i to tatou tiaturiraa ia riro râ te reira ei mea aueue ore e a muri noa ‘tu. “Ua tauturu mai Iehova ia tatou e tae roa a', enei i teie nei.” (1 Samu. 7:12.) E tauturu mai â Oia ia tatou e tae noa ‘tu i te hepea. A fariu na i to tatou mau mata i ma i te mau teiteiraa mana', ona', o ta te Fatu i ohipa ao te haamahanahana e no te faaora ia tatou i te rima o to tatou enemi pohe Haamana‘o i te mau hamani maitairaa atoa a te Atua ia tatou; te mau roimata Ta’na i horoi. te mau mauiui Ta’na i haamârû, te mau ahoaho Ta’na i faaore, e te mau mea e mâta‘uhia tei cre na roto i Ta’na mau faaueraa, te mau ere Ta’na i faaravai, e te mau haamaitai Ta’na i ninii i nia I to tatou mau upoo. E itoitohia tatou i te na reiraraa, e itoitohia no te mau mea atoa e tiai mai nei ia tatou i roto i te toea o to tatou nei pererinaraa. HL 104.4

E nehenehe paha tatou e farerei i te mau ahoaho api e tiai mai nei i roto i te tama', i e faaineine nei, na te mau mea i tupu i muri e horoa mai i te tiaturiraa no te mau mea e vai i mua ia tatou, e parau tatou e: “Ua tauturu mai Iehova ia tatou e tae roa a‘enei i teie nei.’’ “E faaauhia to oe puai, ia au i to oe ra pue mahana.” (Deuteronomi 33 : 25.) Eita te mau tamataraa e hau atu i te itoito e horcahia mai no tatou no te patoiraa i te reira. No reira a rave ana', e i te ohipa i te vahi ta te Fatu i faaau no tatou, e a faaitoito ana‘e : noa ‘tu â te roohia mai ia tatou, ua faatanohia te mau tamataraa ia au i to tatou puai. HL 105.1

E ua fatata te mau uputa o te ra‘i i te iriti-roa-hia mai i mua i te mau tamarii a te Atua, a farii mai ai te Arii hanahana ia ratou ma te parau mai i te parau o tei taanavenave i te tari', a mai te hoê upaupa ora te huru i te na ô raa e: “A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.” (Mataio 25: 34.) HL 105.2

Ei reira te feia maitihia e fariihia ‘i i roto i te parahiraa ta Iesu i haere e faaineine no ratou. E ere to ratou mau hoa i te feia hara faahou, oia hoi te haavare, te haamori idolo, te viivii e te feia faaroo ore; e amui râ ratou i te feia tei vi Satani ia ra-tou e tei roaa mai te aau maitai hau ê na roto i te taun a te Atua, e horoi roahia te mau putôraa i roto i te hara e tea no tei haapeapea ia ratou i raro nei na roto i te toto o Iesu Mesia, e riro te hanahana hau ê no’na ei tuhaa na ratou, hau ê roa ‘tu i to te mahana nei. E anaana mai te unauna morale e toî atoa no ratou na roto i taua taime nei iho â, i roto i te hoê huru anapanapa tei tahoê i te unauna rapae au. E riro ratou ei feia pora‘o ore i mua i te terono o te Atua; e apiti ratou i te tura e te mau fana ', oraa o te mau melahi ra. HL 105.3

I a au i te tuhaa hanahana i horoahia mai no tatou “Eaha ta te taata e ore e horoa ei hoo i to’na ora ?” (Mataio 16 : 26.) E nehenehe te reira taata e veve, tera râ tei ia’na te mau tao‘a, e te tura hau ê roa ‘tu i ta to te ao e nehenehe e horoa mai. E tamâhia te varua. faaorahia i te mau hara atoa. ua riro te varua tei faataa roa i to’na mau mea atoa no te ohipa a te Atua ei mea fautaa o te ore e tia ia parau ra. No reira e faatupu te mau varuai tataitahi atoa i te fenua nei tei noaa ia’na te ora, i te oaoa mo‘a i nia i te ra ', i i mua i te aro o te Atua e to te mau melahi, oaoa’hanahana atoa tei riro ei reo himene no te otiaraa. HL 106.1