Te Haereraa Ia Lesu Ra

13/14

E NAHEA E ORE AI TE FEAAPSTI ?

“E teie nei taata faaroo haraini, eaha oe i mâta', u ai ?” Mataio 14 : 31. HL 89.1

ERAVE rahi te mau kerisetiano, e tei hau roa ‘tu, te feia apï 1 roto i te faaroo, tei feaapiti na roto i te mau parau a te feia faaroo ore. E rave rahi te mau mea i roto i te Bibilia o tei ore i taa ia ratou ia tatara e ia ite hoi i te auraa, o ta Satani ïa e rave nei no te faaaueueraa i to ratou tiaturi i nia i te mau Parau Mo‘a i Papaihia ra, ei parau tei heheuhia mai e te Atua “Nahea râ vau e ite ai i te e‘a mau ? o to ratou ïa reo. Mai te mea e Parau na te Atua mau te Bibilia, nahea ïa e ore ai to’u feaapiti ?” HL 89.2

Aita roa te Atua e ani mai nei ia tatou ia tiaturi ma te ore Oia e horoa mai i te mau tapa‘o ravai no te haapapuraa tei riro ei tumu no to tatou tiaturiraa. To’na vai-mau-raa, to’na maitai, e te tia o ta’na Parau, ua haamau-ana‘e hia ïa i nia i te faaiteraa tei au ia tatou ia feruri; e mea rahi roa te reira mau faaiteraa. Tera râ aita te Atua i iriti ê i te feaapiti. Ia haamauhia to tatou faaroo i nia i te mau tapa', o papu, eiaha râ i nia i te hoê faaiteraa. E iteahia iho â i te hoê i te mau mea e tia ‘i ia’na ia feaapiti, i te feia râ i hinaaro mau i te ite i te parau mau, e iteahia ia ratou te mau tapa‘o papu e rave rahi roa no te haamauraa i to ratou faaroo. HL 89.3

Eita ta te hoê mana‘o poto e nehenehe e ite maitai i te aura o te mau ohipa e te huru hoi o te Hope ore ra. E vehi noa-hia iho â te Atua Mo‘a i te parau aro i mua i te mau mana‘o oioi roa a‘e e i mua i te mau mana‘o maramarama roa a‘e tei haapiihia ra. “E itea anei te Atua ia oe ia imi? e itea-hua-hia anei te Puai-hope ia oe i ta oe imiraa? E teitei mau to te ra‘i, e nahea ta oe rave ? E hohonu rahi to hade; eaha ta oe vahi e ite ?” (Ioba 11: 7, 8.) HL 89.4

Tera to Paulo reo pii: “Aue te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o ta’na mau faaauraa, e ta’na mau haerea i te itea ore ia imi e! (Roma 11: 33.) Noa ‘tu e: “Te haaatihia ra oia i te mau ata e te poiri; o te parau tia râ e te au, o te tumu ïa o to’na terono.” (Salamo 97: 2.) E nehenehe tatou e ite hohonu i te mau haerea o te Atua no nia ia tatou nei, e te mau opuaraa e aratai ra ia’na, ei taaiteraa e te tuu nei Oia I te mana faito ore i roto i te ohipa o to’na archa pau ore ra. E nehenehe tatou e ite i ta’na mau opuaraa tei riro ei rnea faufaa no tatou. Taa ê râ i te reira, aita ‘tu ïa ta tatou o te tuu atu ïa ia tatou i roto i te rima Mana Hope, e i te aau aroha noa ra. HL 89.5

Mai te huru mau o te Fatu ra, oia atoa te Parau a te At a te tuu uai nei i te mea aro i mua ia tatou nei o te ore e taea roahia e te taata mana', o poto nei. Te ôraa mai te hara i roto i teie nei ao, te riroraa Iesu Mesia ei taata, te faaapî-faahou-raa, te tia-faahou-raa o te feia i pohe, e te tahi atu â mau mea i faaitehia i roto i te Bibilia, e mau parau aro hoho nu roa ana‘e te reira, o te ore e tia i te mana‘o taata nei ia tatara e ia ite maitai hoi i te huru. Tera râ ua horoa mai te Atua i roto i te Bibilia i te mau tapa‘o papu no to ratou mo‘araa, aita roa to tatou e tumu no te feaapitiraa i ta’na Parau na roto i to tatou oreraa e ite i te mau mea aro a te aratairaa mo‘a ra. Ua pinepine tatou i roto I teie ao ino nei i te haaatihia e te mau mea aro tae', a-ore-hia ra. HL 90.1

Te mau mea rii haihai roa o te oraraa nei, ua riro ïa ei mea fifi roa na te mau feia ite roa a‘e ia tatara i te auraa. Te tupu nei te mau mea taa ê na te mau vahi atoa, e ua mairi to tatou ite i muri i taua mau mea ra. E maere anei ïa tatou i tera mau mea aro i te pae varua, o te ore e taeahia ia imi ? Tei roto te fifi i te mau mana‘o paruoaru, e te piri pae tahi o te mana‘o taata nei. Ua horoa mai te Atua i te mau tapa‘o ravai i roto i te mau Parau i Papaihia ra, ei haapapuraa e no ô mai iho â taua mau Parau ia’na ra, aita to tatou e tia no te feaapitiraa i ta’na Parau i te mea aita e roaa ia tatou ia ite i te mau mea aro o to’na basileia. HL 90.2

Ua parau mai te aposetolo ra o Petero e te vai ra i roto i te mau Parau 1 Papaihia ra te mau parau “imi taiata hoi e tahi pae ta te feia haapii-ore hia ra e te papu ore e ruri ê . . . riro atura ei pohe no ratou iho.” (2 Petero 3 : 16.) Ua maiti te feia faaroo ore i taua mau parau imi taiata ra ei mau otoheraa no te aroraa I te Bibilia; ua riro mau râ hoi taua mau parau ra ei tapa', o paari no te mo', araa o to’na faauruaraahia. Ahiri te Bibilia i faaite noa mai ia tatou i te mau mea ohie ia feruri a tia ‘tu ai; ahiri e nehenehe i te mana‘o poto o te taata nei ia ite ohie noa i te auraa o to’na teitei e to’na rahi, aita ïa to te Bibilia e tapa‘o taea-ore-hia e te mana mo‘a ra. Te rahi hau ê, e te aro hoi o te mau parau i faaitehia i roto ia’na ra, o te mea noa iho ïa e au ai ia tatou ia tiaturi e, e Parau oia na te Atua. HL 90.3

Ua heheu mai te Bibilia i te parau mau na roto i te ru ohie e te au maitai hoi i te mau ere e te mau titauraa a u taata nei, no reira oia i riro ai ei faahiahiaraa, e ei maereraa na te taata mana‘o feruriraa maitai. E te tahi, te riro nei te feia haehaa e te ite ore i te taio ia', na ei mau taata te ite i te au raa no te e‘a o te ora. E i te mea te faahiti nei tera mau parau mau i faa-ite maramarama roahia mai, i te mau tumu parau teitei roa, e te hohonu roa, o te ore roa e taeahia e te mana taat ei, i farii ai tatou, aita ‘tu ia, maori râ no te mea na te Atua i parau mai. No reira, ua faaitehia mai te opuaraa a te Atua ia tatou i roto i te hoê huru o te taa noa ia tatou tataitahi ia hi‘o i te tereraa e au ia pee i roto i te parau no te fariuraa i te Atua ra, e te faaroo hoi i to tatou Fatu ia Iesu Mesia, ia nehenehe tatou ia ora na roto i te huru i opuahia e te Atua. Tera râ, i nia a‘e 1 te reira mau parau mau ohie roa ia ite, te vai ra te mau parau aro tei vehï i te hanahana o te Atua, parau aro tei faahaamâ i tei imi mau i te parau mau, tei horoa mai râ i te faaroo e te tura no’na, rahi atu ai te ipaheruraa i te Bibilia, rahi atoa atu to’na mana‘o i te papuraa e, e Parau teie na te Atua, tahopu atu ai te mana‘o i mua i te teiteiraa o te Heheuraa Mo‘a ra. HL 91.1

Farii tatou eita e taa afaro roa ia tatou te mau parau rarahi o te Bibilia, te farii ra ïa tatou e aita i ravai to tatou mana', o poto no te feruri i tei mure ore ra ; eita atoa hoi ta te taata nei na roto i to’na mau ite taotiahia e nehenehe e haru mai i te mau opuaraa a te Ite hau ê ra. HL 91.2

No te mea eita ta ratou e nehenehe e imi i te mau parau aro atoa ra, faarue ihora te feia faaroo ore i te Parau a te Atua. Aita atoa te feia e faaroo nei i te Bibilia i atea roa mai i te reira huru. Ua parau te aposetolo ra o Paulo e: “E ara, e au mau taeae, o te aau ino faaroo-ore atoa-hia i roto i te hoê o outou na, I te faarueraa i te Atua ora ra.” (Hebera 3: 12.) O te hoê ohipa tia roa te haapii maitai i te mau haapiiraa o te Bibilia, e te imi hoi i te mau mea “hohonu a te Atua” (1 Kori. 2 : 10,) ia au i tei heheuhia mai. Mai te mea “te parau moe ra tei to tatou Atua ïa,” “o te parau râ i faaitehia mai no tatou ïa.” (Deut. 29: 29.) Ta Satani râ ohipa o te faaino ïa i to tatcu mana‘o no te imiraa. Te anoihia nei ta tatou haapiiraa i te Bibilia i te huru teoteo tei horoa mai i te faaoroma‘i ore, aore ra i te huru faahua ia ore ia taa ia tatou i te tatara i te hoê mau tuhaa parau na roto i te hoê huru afaro. E mea haehaa roa ia parau e, aita e taa ia’na te auraa o te mau parau faauruahia ra. Eita tatou e farii i te tiai e na te Atua e hi‘o no te heheuraa mai i te parau mau ia tatou. Te mana', o nei tatou e naeahia te mau Parau i Papaihia ra e to tatou iho paari, e no te ore e taeahia, faariro atura tatou i te reira ei tumu no te mo', a ore. E mea rahi te mau ite o te haapiiraa taata nei tei parauhia e no roto mai i te Bibilia, te ore roa e iteahia i reira, te parau mau râ te faahapa nei taua mau haapiiraa ra i te mau parau o te mau âpi mo', a ra. Ua riro te reira huru ei feaapitiraa e ei taiâraa na te mau mana‘o e rave rahi e ere roa râ te hape no te Parau a te Atua, maori râ o te taata noa nei tei pari ia’na. HL 91.3

Ahiri e naeahia na i te taata nei te ite mau o ta’na atoa ra mau ravea, i te reira taime ra, aita atura ïa e parau mau no te imi faahou, e no te feruri faahou, aita atura ïa e ite api te au ia roaa mai no te faahoturaa i te mana‘o e te aau. E ere atura ïa te Atua i te hoê Atua hau ê, e ia naeahia i te taata nei te mau otia hopea o te ite e te mau imiraa, eita ïa oia e haere faahou i mua. Haamaitai tatou i te Atua i te mea aita i na reirahia. E Atua hope ore te Atua ; tei roto Ia’na te “vaiiho-atoa-raahia te tao‘a ra o te paari e te ite.” (Kolosa 2: 3), eita te taata e faaea I te imi e te haapii e tae noa ‘tu i roto i te ao mure ore, ma te ore roa e pau te tao‘a ra o to’na paari, to’na maitai e to’na mana. HL 92.1

E opuaraa na te Atua, i roto noa atoa iho i teie oraraa nei, ia tamau noa ta’na parau mau i te hohorahia i mua i te aro o to’na ra mau taata. Aita atu e ravea e noaa ‘i te reira ite maori râ tei te huru o te imiraa. HL 92.2

Aita ‘tu e mea e naeahia ‘i ia tatou te ite i te Parau a te Atua, maori râ na roto i te haamaramaramaraa a te Varua tei horoa mai i taua Parau ra. “Oia atoa te mau mea a te Atua. aore roa te hoê i ite, maori râ o te Varua o t.e Atua.” (1 Kori. 2 : 11), “e imi hoi te Varua i te mau mea atoa nei, e te mau mea hohonu atoa a te Atua ra.” (1 Kori. 2: 10.) E tae noa ‘tu i te parau fafau a Iesu: “Ia tae mai râ te Varua parau mau ra, na’na ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa ra . . . e rave hoi oia i ta’u ra a faaite atu ai ia outou.” (Ioane 16: 13,14.) HL 92.3

Te hinaaro nei te Atua ia faachipa te taata i to’na mana‘o. Ua hau a‘e ta te haapiiraa i te Bibilia i te tahi atu mau haapiiraa, e faaitoito oia, e e haamo‘a hoi i te mana‘o. E ara râ i te pae o te mana‘o, tei paruparu haere noa i raro a‘e i te huru taata nei. Ia hinaaro tatou eiaha te mau Parau Mo‘a ia hunahia ia tatou a ore roa ‘tu ai tatou e taa faahou i te mau parau mau taa maitai, e rave tatou i te aau haehaa e te faaroo mai to te hoê tamarii te huru, ineine noa i te haapii e i te ani i te tauturu a te Varua Maitai. Ia horoa mai te mana‘o tiaturi i te mana e te paari o te Atua. e te mana', o tiaturi e mea fautaa ore tatou i te feruriraa i to’na teitei hau ê, e i to tatou iho haehaa e tia ‘i, e heheu tatou i ta’na Parau ma tera atoa iho mana‘o haamori e te mâta', u Ia’na mai te mea ra te tia atu nei tatou i mua i to’na iho aro mau. Ia haafatata ana‘e i te Bibilia, e ite te mana‘o taata nei i te hoê mana hau a‘e i to’na ia tipapa te aau e te ite taata i mua i te aro rahi o te O VAU E VAI NEI e tia ‘i. HL 92.4

Ia hi‘ohia te huru e mea rahi te mau mea fifi e te pouri, e riro ei mea maramarama e te ohie i te feia i imi i roto i te reira huru aau. Ia ore te tauturu a te Varua Maitai, e mea ohie roa tatou i te ruri ê i te mau Parau i Papaihia, ma te tatara haperaa hoi. E mea rahi teie e taio nei i te Bibilia ma te faufaa ore, e tae noa atoa atu i te riro ei pohe no ratou iho. Ia heheu tatou i te Parau a te Atua ma te tura ore e te pure ore; ia ore te mana‘o e te aau e horoahia i te Atua aore ra aita i au i to’na hinaaro, e oioi noa te mana‘o i te poirihia i te feaa, e riro atura te haapiiraa i te Bibilia ei haapuai faahou i te faaroo ore. E rave te enemi i to tatou mana‘o no’na ma te horoa mai i te mau tatararaa hape. Ite rahi noa ‘tu ai to te hoê taata. a ore ai oia a hinaaro ai i te faaau ia’na i te Bibilia, na roto i ta’na mau parau, aore ra ohipa, e hahi ê oia i te pae no te Parau i Papaihia ra, e e ara tatou i ta’na mau tatararaa. Eita te aau mahorahora e horoahia mai no te feia tei taio i te Bibilia no te imiraa i te hape i roto ia’na. E ite to ratou feruriraa hape i te mea te horoa mai i te feaa e te faaroo ore, ohie noa ‘tu ai e maramarama noa ‘tu ai te parau. HL 93.1

Noa ‘tu â te mau otoheraa atoa e hinaarohia, i te rahiraa taime râ, teie te tumu no te feaapiti e te faaroo ore, maori râ o te hinaaro i te hara. E ere te mau haapiiraa e te mau opanipaniraa a te Parau a te Atua i te mea auhia e te aau teoteo e te hara, e ua oioi noa te feia au ore i ta’na mau titauraa i te feaa te mana‘o. Ia hinaaro tatou i te ite i te parau mau, ei hinaaro mau to tatou i te ite ia’na e tia ‘i, ma te aau ineine i te faaafaro ia tatou I nia i ta’na rrau haapiiraa. E iteahia e te feia i imi i te Bibilia I roto i te reira huru, te mau tapa‘o papu e rave rahi no to’na mo‘araa, e e roaa ia ratou te ite i te parau mau tei horoa mai i te paari e te ora no ratou. HL 93.2

Ua parau o Iesu e: “0 tei hinaaro i te haapao i to’na hinaaro, e ite ïa i ta’u e haapii nei e na te Atua, e na’u iho.” (Ioane 7: 17.) Eiaha e feaa i te mau mea tei ore i taa ia oe, e te nane noa i to ratou auraa, a pee i te maramarama tei anaana maoro na i nia i to oe e‘a, e roaa faahou mai â ta oe. A rave i ta oe hopoi', a na roto i te tauturu a Iesu Mesia o tei heheu maramaramahia mai ia oe, e riro oe i te ite e te haapao hoi i te mau mea tei feaapitihia e oe i teie nei. HL 93.3

Te vai ra te hoê mau tapa‘o no te tia o te Bibilia te iteahia e te feia ite ore roa a‘e mai ta te feia ite roa a‘e e ite nei. Oia hoi te mau mea e tupu nei i roto i te oraraa nei. Te ani mai nei te Atua ia tamata tatou no tatou iho i te parau mauraa o ta’na Parau, e te papuraa hoi o ta’na mau parau fafau. Te na ô maira oia: “A tamata na ia ite i te maitai o Iehova.” (Salamo 34 : 8) E tupu iho â te reira parau. Aita roa i hape a', enei e eita roa hoi e hape. Ia haafatata ana‘e tatou ia Iesu, e ia oaoa ana‘e tatou i te ï o to’na aroha, e puehu ê to tatou feaa e te poiri i mua i te maramarama o to’na aro. HL 94.1

Ua parau te aposetolo ra o Paulo e: “O tei faaora ia tatou i te varua mana o te poiri e ua tahiti ê mai ia tatou i roto i te basileia o ta’na Tamaiti here ra.” (Kolosa 1: 13.) O tei ora rr.ai mai te pohe maira, “ua parau ïa e, e parau mau ta te Atua.” (Ioane 3:33.) E nehenehe ta’na ia parau e : I imi vau i te tauturu e ua iteahia ia’u o Iesu. Ua tauturu mai oia i to’u mau ere atoa. Ua haamâhahia te poihâ o to’u varua; e teie nei ua riro te Bibilia ei heheuraa na Iesu Mesia ia’u. E ani mai oe eaha râ vau i taaroo ai ia Iesu?—No te mea o Oia to’u Faaora mo', a. E eaha ïa vau i tiaturi ai i te Bibilia ?—No te mea ua iteahia e au i roto ia’na te reo o te Atua tei paraparau i to’u varua. E nehenehe tatou e papu i roto ia tatou iho e parau mau te Bibilia, e e Tamaiti Iesu na te Atua. Ua ite tatou e aita tatou e pee nei i te fabula i hamanihia e te paari taata nei. HL 94.2

Ua a‘o te aposetolo ra o Petero i to’na mau hoa, “ia tupu i roto I te maitai e te ite i to tatou Fatu ia Iesu Mesia.” (2 Petero 3: 18.) Ia haere noa te mau tamarii a te Atua i te tupuraa i roto i te maitai, e haere noa atoa to ratou ite i te maramaramaraa i nia i ta’na Parau. E iteahia ia ratou i roto i taua mau parau mau mo‘a ra te mau maramarama e te mau parau mau api noa. O te huru tei tupu i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i te mau tau atoa ra, o te huru atoa ïa te tupu i roto ia’na e tae noa ‘tu i te hopea. “O te e‘a hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o te tupu noa te anaanaraa e tae noa ’tu i te avatea mau ra.” (Maseli4: 18.) A hi‘o to tatou rnata i te mau mea i mua na roto i te faarco, e nehenehe ïa tatcu e faaoioi i tera taime au maitai—ia au i te mau parau fafau a te Atua —e tupu tamau ai tatou i te pae no to tatou ite. E apitihia ïa te ite taata nei i te paari mo‘a ; e e farerei roa to tatou puai i te tumu no te maramarama. E oaoahia tatou ia haamana‘o e ua riro te mau mea ta tatou i ahoaho na i raro nei i roto i te mau aratairaa a te Atua ei mea maramarama i te reira taime. Ua matara i reira te mau mea fifi ia feruri, i te vahi i fifi ai to tatcu mana‘o poto i teie mahana, e ite ïa tatou i to’na auraa mau. “I teie nei hoi te ite arehurehu nei tatou mai te mea e, i na roto i te hi‘o, area i reira, e mata ïa e e mata, i teie nei, te ite pae tahi nei au, area i reira, e ite papu ïa vau, mai ia’u atoa i ite-papuhia nei.” (1 Kori. 13: 12.) HL 94.3