Slujitorii Evangheliei

181/222

Lucrarea pentru evrei

După ce Ierusalimul a fost distrus și templul a rămas în ruine, multe mii de iudei au fost vânduți ca sclavi în țările păgâne. Ei au fost împrăștiați printre popoare asemenea rămășițelor unei corăbii pe o plajă pustie. Timp de o mie opt sute de ani, evreii au rătăcit din țară în țară, pretutindeni în lume, și în nici un loc nu li s-a acordat privilegiul de a-și redobândi vechiul prestigiu ca națiune. Tratați rău, urâți și persecutați, de-a lungul secolelor, suferința a fost moștenirea lor. SEv 397.1

În ciuda blestemului îngrozitor rostit împotriva iudeilor ca națiune, când L-au respins pe Isus din Nazaret, de-a lungul generațiilor, au existat mulți evrei nobili și temători de Dumnezeu, care au suferit în tăcere. Dumnezeu i-a mângâiat în suferința lor și a privit cu milă situația lor îngrozitoare. El a ascultat rugăciunile disperate ale celor care au căutat cu toată inima o înțelegere corectă a Cuvântului Său. Unii au reușit să-L vadă pe adevăratul Mesia al lui Israel în umilul Nazarinean pe care străbunii lor L-au respins și L-au crucificat. Pe măsură ce înțelegeau semnificația profețiilor bine cunoscute, care fuseseră așa de multă vreme întunecate de tradiție și de interpretări greșite, inima lor se umplea de recunoștință față de Dumnezeu pentru darul de nedescris oferit fiecărei ființe omenești care alege să-L primească pe Domnul Hristos ca Mântuitor personal. SEv 397.2

Aceasta este categoria la care se referea Isaia în profeția care spunea că “o rămășiță va fi salvată”. (Vezi Isaia 10, 20-22.) Din zilele apostolului Pavel până în prezent, Dumnezeu i-a chemat prin Duhul Său Sfânt atât pe evrei, cât și pe cei dintre neamuri. “Căci înaintea lui Dumnezeu nu se are în vedere fața omului” (Romani 2, 11), declara Pavel. Apostolul se considera “dator și grecilor, și barbarilor, și celor învățați, și celor neînvățați” (Romani 1, 14), dar el nu a pierdut niciodată din vedere avantajele categorice deținute de iudei, mai presus de alții, “mai întâi de toate, prin faptul că lor le-au fost încredințate cuvintele lui Dumnezeu”. (Romani 3, 2.) Evanghelia, declara el, “este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului; deoarece în ea este descoperită o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, prin credință și care duce la credință, după cum este scris: ‘Cel neprihănit va trăi prin credință’.” (Romani 1, 16.17.) Aceasta era Evanghelia lui Hristos, la fel de eficientă atât pentru iudei, cât și pentru neamuri, de care Pavel, în Epistola sa către Romani, spunea că nu-i este rușine. SEv 397.3

Când această Evanghelie le va fi prezentată pe deplin iudeilor, mulți Îl vor accepta pe Domnul Hristos ca Mesia. Printre pastorii creștini sunt doar puțini care se simt chemați să lucreze pentru poporul iudeu, dar solia milei și a speranței în Hristos trebuie să le fie vestită și celor pe lângă care s-a trecut adesea, așa cum le este vestită tuturor celorlalți. SEv 398.1

La încheierea vestirii Evangheliei, când va trebui să fie făcută o lucrare specială pentru categoriile de oameni care au fost neglijate până acum, Dumnezeu așteaptă ca solii Săi să manifeste un interes deosebit față de evreii pe care îi întâlnesc în diferitele zone ale lumii. Deoarece, în explicarea scopului veșnic al lui Iehova, Scripturile Vechiului Testament sunt unite cu cele ale Noului Testament, când vor răsări zorile noii creațiuni, mulți evrei vor fi înviați. Când vor vedea că Domnul Hristos din era evanghelică este descris în paginile Vechiului Testament și vor înțelege cât de clar explică Noul Testament scrierile Vechiului Testament, facultățile lor intelectuale adormite vor fi aduse la viață și mulți Îl vor recunoaște pe Domnul Hristos ca Mântuitor al lumii. Mulți Îl vor primi prin credință ca Răscumpărător al lor. Ei sunt cei pentru care se vor împlini cuvintele: “dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu”. (Ioan 1, 12.) SEv 398.2

Printre iudei sunt unii care cunosc bine Sfintele Scripturi, asemenea lui Saul din Tars, iar ei vor propovădui cu o putere minunată despre caracterul neschimbător al Legii lui Dumnezeu. Dumnezeul lui Israel va face ca aceste lucruri să aibă loc în zilele noastre. Brațul Său nu s-a scurtat într-atât, încât să nu mai poată mântui. Dacă slujitorii Săi lucrează cu credință pentru cei care au fost multă vreme neglijați și disprețuiți, mântuirea Sa va fi descoperită. SEv 399.1

“De aceea așa vorbește Domnul către casa lui Iacov, El, care a răscumpărat pe Avraam: ‘Acum Iacov nu va mai roși de rușine, și nu i se va mai îngălbeni fața acum. Căci când vor vedea ei, când vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea mâinilor Mele, Îmi vor sfinți Numele, vor sfinți pe Sfântul lui Iacov, și se vor teme de Dumnezeul lui Israel. Cei rătăciți cu duhul vor căpăta pricepere, și cei ce cârteau vor lua învățătură’.” (Isaia 29, 22-24.) — The Acts of the Apostles, 379-382. SEv 399.2