Divina vindecare

92/187

Îmbrăcămintea

“Tot ce vă va spune El, faceți.”

Biblia ne învață să fim modești în îmbrăcăminte. “Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage îmbrăcate cuviincios.” (1 Timotei 2, 9.) Aceasta interzice etalarea ostentativă a îmbrăcămintei, culorile bătătoare la ochi, împodobirea excesivă. Orice obiect destinat să atragă atenția asupra purtătorului sau să stârnească admirația este exclus din vestimentația modestă pe care o prescrie Cuvântul lui Dumnezeu. DV 287.1

Îmbrăcămintea noastră trebuie să fie necostisitoare — “nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe.” (1 Timotei 2, 9.) DV 287.2

Banii reprezintă o valoare pe care ne-a încredințat-o Dumnezeu. Nu sunt ai noștri, ca să-i risipim pentru satisfacerea mândriei sau ambiției. În mâinile copiilor lui Dumnezeu, ei sunt hrană pentru cei flămânzi și îmbrăcăminte pentru cei goi. Sunt o apărare pentru cei oprimați, mijloace de dobândire a sănătății pentru cei bolnavi, mijloace de predicare a Evangheliei către cei săraci. Ați putea aduce fericirea în multe inimi, folosind cu înțelepciune mijloacele materiale care sunt acum risipite pentru paradă. Luați în considerație viața lui Hristos. Studiați-I caracterul și fiți părtași cu El la tăgăduirea Sa de sine. DV 287.3

În lumea care-și zice creștină, se cheltuiește pe bijuterii și pe îmbrăcăminte inutil de costisitoare suficient de mult, încât cu acești bani să poată fi săturați toți cei flămânzi și îmbrăcați cei goi. Moda și expunerea ostentativă absorb mijloacele care ar putea să aducă mângâiere celor săraci și celor suferinzi. Ele răpesc lumii Evanghelia iubirii Mântuitorului. Acțiunile misionare lâncezesc. Mulțimi pier din lipsă de învățătură creștină. Chiar lângă ușile noastre și în alte țări, păgânii nu sunt învățați și nici mântuiți. Câtă vreme Dumnezeu a încărcat pământul cu bogățiile Sale și i-a umplut cămările cu binecuvântări ale vieții, câtă vreme ne-a dat cu atâta mărinimie o cunoaștere mântuitoare a adevărului Său, ce scuză am putea aduce pentru faptul că îngăduim strigătele văduvei și ale orfanului, ale celor bolnavi și ale celor suferinzi, ale celor neînvățați și ale celor nemântuiți să se înalțe la cer? În ziua lui Dumnezeu, când vor fi aduși să stea față în față cu Acela care și-a dat viața pentru acești nevoiași, ce scuze vor aduce aceia care își cheltuiesc timpul și banii pentru niște capricii pe care Dumnezeu le-a interzis? Unor astfel de oameni nu le va spune oare Hristos: “Am fost flămând și nu Mi-ați dat să mănânc; Mi-a fost sete și nu Mi-ați dat să beau; ... am fost gol și nu M-ați îmbrăcat; am fost bolnav și în temniță și n-ați venit pe la Mine”? (Matei 25, 42-43.) DV 287.4

Dar hainele noastre, deși modeste și simple, ar trebui să fie de bună calitate, de culoare potrivită și perfecte pentru slujire. Ele ar trebui alese mai degrabă după criteriul rezistenței decât după acela al etalării ostentative. Ar trebui să ofere căldură și o bună protecție. Femeia înțeleaptă, descrisă în Proverbe, “nu se teme de zăpadă pentru casa ei; căci toți cei din casa ei sunt îmbrăcați cu veșminte1 căptușite.” (Proverbe 31, 21.) DV 288.1

Îmbrăcămintea noastră ar trebui să fie curată. Veșmintele murdare sunt nesănătoase și, de aceea, nocive pentru trup și suflet. “Voi sunteți templul lui Dumnezeu.... Dacă nimicește2 cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu.” (1 Corinteni 3, 16.17.) DV 288.2

În toate privințele, îmbrăcămintea trebuie să fie sănătoasă. “Mai presus de toate lucrurile”, Dumnezeu dorește ca noi “să fim sănătoși” — sănătate trupească și sufletească. Și trebuie să fim împreună lucrători cu El, pentru sănătatea sufletului și trupului deopotrivă. Ambele sunt susținute printr-o îmbrăcăminte sănătoasă. DV 288.3

Aceasta ar trebui să aibă farmecul, frumusețea și caracterul adecvat al simplității neafectate. Hristos ne-a avertizat asupra mândriei vieții, nu însă asupra farmecului și frumuseții ei naturale. El a îndreptat atenția asupra florilor câmpului, asupra crinului ce se desfăcea în puritatea lui, și a spus: “Nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul din ei.” (Matei 6, 29.) Astfel, prin lucrurile din natură, Hristos ilustrează frumusețea pe care o prețuiește cerul, farmecul modest, simplitatea, puritatea, armonia — care fac ca îmbrăcămintea noastră să-I fie plăcută. DV 289.1

El ne îndeamnă ca veșmântul cel mai frumos să fie cel al sufletului. Nici o podoabă exterioară nu se poate compara ca valoare sau frumusețe cu acel “duh blând și liniștit”, care înaintea Sa “este de mare preț.” (1 Petru 3, 4.) DV 289.2

Celor care fac din principiile Mântuitorului călăuza lor le sunt atât de prețioase făgăduințele Sale: DV 289.3

“De ce vă îngrijorați de îmbrăcăminte?” “Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi?... Nu vă îngrijorați dar, zicând: ... Cu ce ne vom îmbrăca?... Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți trebuință de ele. Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6, 28.30-33.) DV 289.4

“Celui cu inima tare, Tu-i chezășluiești pacea; da, pacea, căci se încrede în Tine.” (Isaia 26, 3.) DV 289.5

În ce contrast se află aceasta cu oboseala, neliniștea, boala și nefericirea care rezultă în urma domniei modei! Cât de opuse sunt principiilor date în Scripturi multe din tipurile de îmbrăcăminte pe care le prescrie moda! Gândiți-vă la stilurile care s-au impus în ultimele câteva sute de ani sau chiar numai în ultimele câteva zeci de ani. Cât de multe dintre ele erau declarate nerușinate — când n-au mai fost la modă; cât de multe erau declarate ca nepotrivite pentru o femeie distinsă, demnă și cu frică de Dumnezeu! DV 289.6

“Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Matei 6, 33.)

Efectuarea unor schimbări vestimentare doar de dragul modei nu este aprobată de Cuvântul lui Dumnezeu. Schimbarea stilurilor și înfrumusețarea căutată, costisitoare, spulberă timpul și mijloacele celor bogați și risipește energia minții și a sufletului. Ele impun o grea povară asupra claselor sociale mijlocii și sărace. Mulți care abia își pot câștiga traiul și care și-ar putea face singuri haine după modele simple sunt nevoiți să recurgă la croitor, ca să fie la modă. Multe fete sărace, de dragul unor rochii “șic”, s-au lipsit de îmbrăcămintea de corp călduroasă și au plătit cu viețile lor pentru aceasta. Multe altele, râvnind la pompa și eleganța celor bogați, au fost ademenite pe cărările necinstei și rușinii. Multe familii sunt private de confort, mulți bărbați sunt împinși să facă delapidări sau ajung la faliment pentru a satisface cererile extravagante ale soției sau copiilor. DV 290.1

Multe femei, silite să pregătească, pentru ele însele sau pentru copiii lor, costumele elegante cerute de modă, sunt condamnate la o corvoadă neîncetată. Multe mame, cu nervii încordați la refuz și degete tremurătoare, trudesc târziu în noapte pentru a adăuga la îmbrăcămintea copiilor lor podoabe care nu contribuie cu nimic la sănătatea, confortul sau adevărata frumusețe a acestora. De dragul modei, ele sacrifică sănătatea și acel spirit liniștit atât de important pentru călăuzirea corectă a copiilor lor. Cultivarea minții și a inimii este neglijată. Sufletul rămâne nedezvoltat. DV 290.2

Mama nu are timp să studieze principiile dezvoltării fizice, ca să poată ști cum să îngrijească de sănătatea copiilor ei. Ea nu are timp să slujească nevoilor lor mintale sau spirituale, nici să le arate compasiune în micile lor dezamăgiri și încercări sau să fie părtașă la interesele și țintele pe care și le pun ei. DV 291.1

Aproape de îndată ce vin pe lume, copiii sunt supuși influenței modei. Ei aud mai multe despre îmbrăcăminte decât despre Mântuitorul lor. Ei văd pe mamele lor studiind schițele de mode cu mai multă seriozitate decât Biblia. Etalarea îmbrăcămintei este tratată ca fiind de o importanță mai mare decât dezvoltarea caracterului. Părinți și copii deopotrivă sunt jefuiți de ceea ce este cel mai bun, cel mai scump și cel mai adevărat în viață. De dragul modei, ei sunt deturnați prin înșelătorie de la o pregătire pentru viața viitoare. DV 291.2

Vrăjmașul a tot ce este bun a fost acela care a inspirat invenția modei mereu schimbătoare. El nu dorește nimic în așa măsură ca faptul de a-I provoca durere lui Dumnezeu și a-I aduce dezonoare, lucrând pentru a ruina și nenoroci ființele omenești. Unul din mijloacele prin care reușește acest lucru în modul cel mai eficient este moda, care slăbește corpul și totodată mintea și pipernicește sufletul. DV 291.3

Din pricina modului lor de a se îmbrăca, femeile sunt predispuse la boli serioase, iar suferințele lor sunt mult sporite. În loc să-și păzească sănătatea pentru situațiile grele de urgență, care vor veni cu siguranță, ele, prin obiceiurile lor greșite, își sacrifică prea adesea nu numai sănătatea, ci chiar viața, lăsându-le copiilor lor o moștenire a nenorocirii — o constituție fizică ruinată, obiceiuri stricate și idei greșite despre viață. DV 291.4

Una din născocirile risipitoare și dăunătoare ale modei este fusta care mătură pământul. Neigienică, incomodă, nelalocul ei, nesănătoasă — toate acestea și multe altele sunt adevărate despre fusta cu trenă. Este extravagantă atât din pricina volumului inutil de material necesar, cât și din cauza uzurii de asemenea inutile — gândindu-ne la lungimea ei. Și oricine a văzut o femeie cu o fustă care mătură pe jos, având mâinile încărcate cu pachete și încercând să urce sau să coboare scări, să intre într-un vagon de tramvai, să umble prin mulțime, prin ploaie sau pe un drum noroios, nu mai are nevoie de nici o altă dovadă despre cât este de nepotrivită și incomodă. DV 291.5

Un alt rău serios este purtarea unor fuste în așa fel, încât greutatea lor trebuie să fie suportată de către șolduri. Această mare greutate, apăsând asupra organelor interne, le trage în jos și produce o slăbiciune a stomacului și un simțământ de slăbiciune, făcând-o pe purtătoarea fustei să se înconvoaie, lucru care reduce capacitatea plămânilor, nepermițând să respire corect. DV 292.1

În ultimii ani, pericolele care rezultă din încorsetarea taliei au fost discutate atât de amănunțit, încât sunt puțini cei care nu le cunosc; cu toate acestea, puterea modei este atât de mare, încât răul continuă. Prin practică, femei și fete își fac nespus de mult rău. Este esențial pentru sănătate ca pieptul să aibă loc să se umfle cât poate de mult, pentru a li se permite plămânilor să inspire la întreaga capacitate. Când plămânii sunt jenați, cantitatea de oxigen primită în ei este diminuată. Sângele nu este revitalizat cum se cuvine și materia toxică, de ardere, care ar trebui să fie evacuată din plămâni, este reținută. În plus, circulația este îngreunată, iar organele interne sunt atât de congestionate și împinse unde nu le este locul, încât nu-și pot face bine lucrarea. DV 292.2

Încorsetarea nu îmbunătățește forma corpului. Unul din elementele principale ale frumuseții fizice este simetria, raportul armonios dintre părți. Iar modelul corect pentru dezvoltarea fizică trebuie căutat nu în manechinele expuse de modistele franțuzoaice, ci în forma corpului uman dezvoltat în mod natural, după legile lui Dumnezeu. Dumnezeu este autorul a tot ce este frumos și numai în măsura în care ne conformăm idealului Său ne vom apropia de standardul adevăratei frumuseți. DV 292.3

Un alt rău întreținut de obiceiuri este distribuirea inegală a îmbrăcămintei, astfel încât, în timp ce unele părți ale corpului au mai mult decât este necesar, altele sunt prea puțin acoperite. Mâinile și picioarele, aflându-se mai departe de organele vitale, ar trebui să fie în mod deosebit ferite de frig prin îmbrăcăminte groasă. Este imposibil să te bucuri de sănătate când extremitățile sunt de obicei reci; căci, dacă este prea puțin sânge în acestea, în celelalte părți ale corpului va fi prea mult. Sănătatea perfectă reclamă o circulația perfectă. Însă nu se poate obține acest lucru dacă unele părți ale corpului sunt acoperite de trei sau patru ori cu mai multă îmbrăcăminte (acolo unde sunt situate organele vitale) decât mâinile și picioarele. DV 293.1

O mulțime de femei sunt agitate și roase de griji, pentru că se privează de aerul curat, care ar face ca și sângele lor să fie curat, și de libertatea mișcării, care ar trimite sângele cu putere prin vene, dând viață, sănătate și energie. Multe femei au devenit invalide de-a binelea, deși s-ar fi putut bucura de sănătate, și multe au murit de tuberculoză pulmonară și de alte boli, deși ele și-ar fi putut trăi toată viața hărăzită lor dacă s-ar fi îmbrăcat conform principiilor sănătății și ar fi făcut suficiente exerciții fizice în aer liber. DV 293.2

Pentru a asigura cea mai bună îmbrăcăminte, trebuie studiate cu grijă nevoile fiecărei părți a corpului. Natura climatului, împrejurimile, starea sănătății, vârsta și ocupația, toate trebuie luate în considerație. Orice articol de îmbrăcăminte ar trebui să se potrivească fără nici un efort, fără să stânjenească nici circulația sângelui, nici respirația deplină, naturală. Tot ce se poartă ar trebui să fie atât de lejer, încât, în momentul ridicării brațelor, îmbrăcămintea să fie și ea ridicată cu ușurință. DV 293.3

Femeile cărora le lipsește sănătatea pot face mult pentru ele însele, îmbrăcându-se în mod rațional și făcând exercițiu fizic. Când sunt îmbrăcate în mod corespunzător pentru recreație în aer liber, să facă mișcare fizică sub cerul liber, cu grijă la început, exersând însă din ce în ce mai mult, cât le țin puterile. Făcând astfel, multe își vor recăpăta sănătatea și vor trăi pentru a-și face partea în lucrarea din această lume. DV 293.4