Mărturii pentru comunitate, vol. 6

Rugăciune

Fiecare sanatoriu înființat în mijlocul adventiștilor de ziua a șaptea ar trebui să fie făcut un Betel. Toți aceia care sunt legați de această ramură a lucrării ar trebui să fie consacrați lui Dumnezeu. Aceia care lucrează pentru bolnavi, care săvârșesc operații delicate și grave, ar trebui să-și aducă aminte că o alunecare a bisturiului, un tremur nervos ar putea face ca sufletul să fie aruncat în neființă. Lor nu ar trebui să li se îngăduie să ia asupră-le atât de multe răspunderi, încât să nu aibă timp pentru momente speciale de rugăciune. Prin rugăciunile lor călduroase, ei ar trebui să recunoască dependența lor de Dumnezeu. Numai printr-un simțământ al faptului că adevărul curat al lui Dumnezeu lucrează în minte și inimă, numai prin calmul și puterea pe care numai El le poate da, ei sunt calificați să aducă la îndeplinire operațiile acelea critice, care înseamnă viață sau moarte pentru cei suferinzi. 6M 252.3

Medicul cu adevărat convertit nu-și va lua asupră-și răspunderi care să-l împiedice de la lucrarea lui pentru suflete. Întrucât fără Hristos noi nu putem face nimic, cum poate un medic sau un misionar medical să se angajeze cu succes în importanta lui lucrare fără a-L căuta serios pe Domnul în rugăciune? Rugăciunea și studierea Cuvântului aduc viață și sănătate sufletului. 6M 253.1

Domnul așteaptă să manifeste prin poporul Său harul și puterea Sa. Dar El cere ca aceia care se angajează în slujba Sa să-și păstreze mintea totdeauna îndreptată spre El. În fiecare zi, ei trebuie să-și ia timp pentru a studia Cuvântul lui Dumnezeu și pentru rugăciune. Fiecare ofițer și fiecare soldat de sub comanda Dumnezeului lui Israel are nevoie de timp, ca să se consulte cu Dumnezeu și să caute binecuvântarea Lui. Dacă lucrătorul își îngăduie să fie abătut de la aceasta, el își va pierde puterea spirituală. Noi trebuie să umblăm și să vorbim în mod individual cu Dumnezeu; atunci influența cea sfântă a Evangheliei lui Hristos, în toată importanța ei, va fi prezentă în viața noastră. 6M 253.2

În instituțiile noastre, trebuie să aibă loc o lucrare de reformă. Medicii, lucrătorii, infirmierii, infirmierele trebuie să-și dea seama că ei sunt puși la probă, puși la încercare atât pentru viața aceasta, cât și pentru viața aceea care se măsoară cu viața lui Dumnezeu. Noi trebuie să întrebuințăm la maximum fiecare însușire, pentru a aduce adevărurile salvatoare în atenția ființelor omenești, suferinde. Lucrul acesta trebuie să fie făcut în legătură cu lucrarea de vindecare a bolnavilor. Atunci, lucrarea adevărului va sta înaintea lumii în puterea pe care Dumnezeu intenționează să o aibă. Prin influența lucrătorilor sfințiți, adevărul va fi proslăvit. El va merge înainte ca “o candelă care arde”. 6M 253.3