Mărturii pentru comunitate, vol. 5

Înclinația lumească, o cursă

Stimate frate și iubită soră P,

Sufletul meu este nespus de întristat văzând cazul vostru. Noaptea trecută mintea mea a fost foarte apăsată. Am visat că stăteam de vorbă împreună. Frate P., despărțirea ta de Dumnezeu a fost așa de clară și ai fost așa de orb cu privire la adevărata ta ambiție, încât părea ca și când ai spune unui orb “vezi”, să cauți să-ți cunoști adevărata ta stare. 5M 430.1

N-am putut să dorm de la orele trei din noapte și am cerut lui Dumnezeu o măsură mai mare din Duhul Său. M-am întrebat mereu și mereu: Cine este vrednic de aceste lucruri? Nu pot să am pace când Dumnezeu mi-a dat lumină. Eu trebuie să vorbesc; și totuși fac lucrul acesta tremurând, temându-mă ca nu cumva solia să fie respinsă și sufletele cărora le este adresată să fie cuprinse de întuneric mai des decât mai înainte ca lumina să le fie adusă. A trebuit să vin mai aproape de Domnul Isus. Mi-am pus mâna în mâna Sa cu cea mai fierbinte rugăciune: “Condu-mă, călăuzește-mă; nu am înțelepciunea de a merge singur”. Domnul Isus îmi părea foarte aproape; și sunt profund impresionată, că El este gata să facă o asemenea lucrare deosebită pentru poporul Său, în mod special pentru cei care lucrează în Cuvânt și învățătură. El este binevoitor să vă ajute pe amândoi, dacă veți primi ajutor pe calea stabilită de El, dar nu vă pot adresa nici un cuvânt de încurajare atâta vreme cât rămâneți în poziția actuală. Cuvintele Domnului Hristos adresate fariseilor: “Și nu vreți să veniți la Mine, ca să aveți viață”, sunt valabile și pentru voi. 5M 430.2

Aș dori să pot face ceva ca să vă ajut; dar cât timp rămâneți pe făgașul acesta lumesc pe care v-ați situat, ce pot să fac pentru voi? Voi iubiți lumea și lumea vă iubește, pentru că, în ceea ce privește evlavia practică, nu există nici o deosebire între voi și cele lumești. În ochii lumii voi sunteți agreabili, pricepuți, eleganți și buni, găsind în voi amândoi ceea ce place. Oamenii v-au lăudat și v-au spus lucruri plăcute și în felul acesta au avut o influență asupra voastră care să vă liniștească și să vă mângâie; și voi, la rândul vostru, i-ați liniștit și i-ați mângâiat în indiferența lor nepăsătoare față de cerințele lui Dumnezeu. I-ați încurajat în mândria și iubirea lor de plăceri; căci acțiunile voastre au spus păcătosului: “Mă voi simți bine cu tine”. Prin amestecarea cu cele lumești, judecata voastră s-a pervertit; și păcatele pe care Dumnezeu le privește cu scârbă sunt fără putere și nevătămătoare în ochii lor. 5M 430.3

Mă tem foarte mult de faptul că, datorită propriei voastre neprihăniri, ridicați în jurul sufletelor voastre bariere pe care nimeni nu le mai poate doborî. Voi n-ați fost mai aproape de Dumnezeu, n-ați mai săvârșit lucrările Lui, n-ați fost mai plini de Duhul Său decât adepții celorlalte biserici cu numele. Voi nu ați avut un real simțământ al sfințeniei Sabatului și Dumnezeu n-a primit păzirea de către voi a zilei Sale sfinte. Nu aveți o adevărată consacrare, n-aveți o evlavie sinceră. Dumnezeu n-a fost onorat de nici unul dintre voi; nu L-ați cunoscut în mod practic. Ați umblat singuri, separați de El, atâta vreme cât El este aproape un străin pentru voi. Lucrurile spirituale sunt înțelese spiritual; dar voi ați cultivat atât de mult gusturile și obiceiurile lumești, încât nu va fi ușor să vă îndreptați mintea într-o direcție opusă. 5M 431.1

Veți considera că “Vorbirea aceasta este prea de tot; cine poate s-o sufere?” Dar lumea nu-l poate înțelege pe poporul lui Dumnezeu. Nu există nici o armonie între copiii luminii și copiii întunericului. Pavel întreabă: “Ce înțelegere poate fi între Hristos și Belial? Sau ce legătură are cel credincios cu cel necredincios? Cum se împacă Templul lui Dumnezeu cu idolii? Căci noi suntem Templul Dumnezeului celui viu, cum a zis Dumnezeu: Eu voi locui și voi umbla în mijlocul lor; Eu voi fi Dumnezeul lor și ei vor fi poporul Meu! De aceea: Ieșiți din mijlocul lor și despărțiți-vă de ei, zice Domnul; nu vă atingeți de ce este necurat și vă voi primi. Eu vă voi fi tată și voi Îmi veți fi fii și fiice, zice Domnul Cel Atotputernic”. Ioan mărturisește: “Prea iubiților, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Și ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar știm că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea așa cum este. Oricine are nădejdea aceasta în El, se curățește după cum El este curat.” “Nu știți că prietenia lumii este vrăjmășie cu Dumnezeu?” întreabă Iacov. “Așa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaș cu Dumnezeu.” 5M 431.2

Domnul Isus le-a spus ucenicilor Săi: “Dacă Mă iubiți, veți păzi poruncile Mele. Și Eu voi ruga pe Tatăl, și El vă va da un alt Mângâietor, care să rămână cu voi în veac; și anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru că nu-L vede și nu-L cunoaște; dar voi Îl cunoașteți, căci rămâne cu voi, și va fi în voi”. “Cine are poruncile Mele și le păzește, acela Mă iubește; și cine Mă iubește, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, și Mă voi arăta lui”. Iuda, nu Iscarioteanul, I-a zis: “Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă și nu lumii?” Drept răspuns, Isus i-a zis: “Dacă Mă iubește cineva, va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, și vom locui împreună cu el. Cine nu Mă iubește, nu păzește cuvintele Mele”. 5M 432.1

Cuvintele Domnului Hristos n-au găsit nici un răspuns în inimile voastre, căci sunteți orbi și v-ați împietrit inimile. În cărțile din ceruri sunteți amândoi criticați ca fiind din lume. Uneori, inimile voastre sunt tulburate, dar nu destul de mult pentru a vă duce la pocăință și la schimbarea cursului acțiunilor vieții. Lumea stăpânește afecțiunile voastre și obiceiurile ei vă sunt mai plăcute decât ascultarea de Învățătorul Ceresc. 5M 432.2

Exemplul pe care îl dați copiilor voștri nu este deloc în armonie cu adevărul pe care mărturisiți că-l iubiți. Adevărul nu vă sfințește nici pe voi și nici pe ei. Voi iubiți plăcerile egoiste; și lecțiile pe care le dați copiilor voștri, atât prin învățătură, cât și prin exemplu, n-au promovat umilința, blândețea și o dispoziție asemenea Domnului Hristos. Voi îi modelați după felul lumii. Când Domnul Isus va deschide înaintea voastră rapoartele cerului, acolo unde cuvintele și acțiunile voastre de zi cu zi au fost înregistrate cu credincioșie, veți vedea că pentru voi amândoi viața a fost un teribil eșec. 5M 432.3

Ce consecințe au avut asupra voastră recentele voastre suferințe, nu pot să spun; dar dacă au avut puterea să vă facă să deschideți ochii și să convingă de vinovăție sufletele voastre, atunci cu siguranță veți lua o atitudine care să facă vizibil lucrul acesta. Fără o convertire deplină, nu veți primi niciodată coroana vieții veșnice, iar copiii voștri nu vor avea niciodată parte cu mulțimea celor ce au fost spălați în sângele Domnului, dacă nu ajung mai întâi să uite lecția pe care i-ați învățat și care a devenit o parte a vieții și caracterului lor. Exemplul vostru i-a făcut să creadă că religia este asemenea unei haine care poate fi îmbrăcată și dezbrăcată după cum cer ocaziile sau interesele; și dacă nu va avea loc o schimbare categorică în influența manifestată asupra lor, aceste idei delăsătoare cu privire la cerințele lui Dumnezeu se vor prinde de ei. Ei nu știu ce înseamnă o viețuire creștină; n-au învățat ce înseamnă să trăiești adevărul și să porți crucea. 5M 432.4

“Dacă vă urăște lumea”, spunea Domnul Hristos, “știți că pe Mine M-a urât înaintea voastră.” Voi ați întreținut ideea că lumea este împotriva noastră ca popor, pentru că nu suntem sociabili, suntem prea simpli în îmbrăcăminte și prea stricți în ceea ce privește distracțiile, retrăgându-ne prea mult față de ei atât în ceea ce privește practica, cât și în ceea ce privește doctrina. Voi ați crezut că, dacă am fi mai puțin exclusiviști și dacă ne-am amesteca mai mult cu lumea, opiniile și impresiile lor despre noi ar fi în mare măsură modificate. Dar nici o greșeală mai mare nu poate afecta gândirea omenească. Domnul Hristos a spus: “Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteți din lume și pentru că v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăște lumea. Aduceți-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: ‘Robul nu este mai mare decât stăpânul Său! Dacă M-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit Cuvântul Meu, și pe al vostru îl vor păzi. Dar vă vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru că ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis’”. 5M 433.1

Acestea sunt cuvintele Aceluia despre care până și vrăjmașii Lui au fost nevoiți să admită: “Niciodată n-a vorbit vreun om ca omul acesta”. Cuvintele oamenilor exprimă gândurile lor omenești; dar acelea ale Domnului Hristos sunt duh și viață. “Dacă rămâneți în Cuvântul Meu”, a spus El, “sunteți în adevăr ucenicii Mei”. “Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu”, dar aceste cuvinte divine nu găsesc nici un loc în inima aceluia care este din lume și iubește plăcerile ei. 5M 433.2

Dumnezeu ne-a dat direcții precise, astfel încât nimeni să nu greșească. “Omul nu trăiește numai cu pâine”, spune El, “ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu”. Adevărul dat prin inspirație este “de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire”. Nu printr-un singur cuvânt, nu prin multe cuvinte, ci prin orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu vor trăi oamenii. Voi nu puteți nesocoti nici chiar un singur cuvânt, o singură poruncă sau dispoziție pe care El a dat-o, oricât de neînsemnată, de neglijabilă vi s-ar părea, și totuși să fiți în siguranță. “Așa că, oricine va strica una din cele mai mici din aceste porunci și va învăța pe oameni așa, va fi chemat cel mai mic în Împărăția cerurilor, dar oricine le va păzi și va învăța și pe alții să le păzească, va fi chemat mare în Împărăția cerurilor.” Deci, oricine va călca cu bună știință o poruncă nu va putea să țină vreuna din ele în spirit și adevăr. Poate pretinde că, cu excepția a ceea ce el consideră a fi o mică deviere, le păstrează pe toate; și totuși, dacă el calcă una singură de bunăvoie, se face vinovat de toate. 5M 434.1

Frate și soră P., în timp ce mărturisiți că sunteți creștini, rețineți o parte din preț. Voi ați jefuit pe Dumnezeu în gândire și evlavie. L-ați jefuit de talentele și influența voastră. Înclinațiile voastre au fost o cursă pentru voi. N-ați umblat în lumina pe care Dumnezeu v-a dat-o în mod milostiv în mărturii; și ați făcut lucruri care, fără pocăință și reformă din partea voastră, vă vor exclude din ceruri. Dacă ați fi ascultat mustrările care v-au fost adresate prin Duhul Sfânt, ați fi acum puternici în Dumnezeu și mult mai avansați în experiența creștină și ați fi avut un cu totul alt raport în cărțile din ceruri. 5M 434.2

“Pe cine Mă nesocotește”, spune Domnul Hristos, “și nu primește cuvintele Mele, are cine-l osândi: Cuvântul, pe care l-am vestit Eu, acela îl va osândi în ziua de apoi.” În ziua aceea, ce rușine și ce confuzie vor fi pe fața acelora care au avut o astfel de lumină și astfel de privilegii, care au avut mântuirea adusă la îndemâna lor prin infinita jertfă a Fiului lui Dumnezeu, și totuși nu s-au folosit de aceste daruri prețioase. 5M 434.3

Prin Cuvântul Său, Dumnezeu ne arată mereu calea cea dreaptă, chiar calea cea înaltă și glorioasă a celor drepți. Cei care călătoresc pe această cale nu merg în întuneric, căci ea este luminată de Soarele Neprihănirii; dar voi ați respins-o pentru că era prea departe de lume. Iubirea de sine și ambiția egoistă nu pot să treacă pe poarta cea strâmtă și să meargă pe drumul cel îngust ce duce în sus. 5M 435.1

Se va afla, în ziua răsplătirii finale, că Dumnezeu cunoaște pe fiecare pe nume. Există un martor nevăzut al fiecărei acțiuni din viață. “știu faptele tale”, spune Acela care umblă “în mijlocul celor șapte sfeșnice de aur”. Se știe ce ocazii au fost desconsiderate, cât de neobosite au fost eforturile Bunului Păstor de a-i căuta pe aceia care rătăceau pe căi strâmbe, pentru a-i aduce înapoi pe calea siguranței și a păcii. Din nou și din nou, El a făcut ca lumina adevărului Său să strălucească pe calea lor pentru ca ei să poată vedea primejdia și să scape. Dar ei merg înainte și tot înainte, pe calea cea largă, glumind și bătându-și joc, până când, în cele din urmă, timpul lor de probă se va încheia. Căile lui Dumnezeu sunt drepte și egale; și atunci când se pronunță sentința împotriva acelora care sunt găsiți în lipsă, fiecare gură va amuți. 5M 435.2

Cât de diferit ar fi acum pentru voi amândoi dacă ați aprecia corect laudele și onoarea ce vin de la oameni! Voi amândoi însetați mai mult după laudele lumii decât după apa vieții. Ideea de a fi considerat important printre oamenii acestei lumi v-a îmbătat; cuvintele lor de apreciere v-au înșelat. Când acordați adevărata valoare lucrurilor veșnice, atunci prietenia și respectul celor bogați și învățați nu au nici o influență asupra voastră. Mândria, sub orice formă s-ar manifesta, nu se va mai afla în inima voastră. Dar v-ați adăpat atât de mult din izvoarele tulburi ale lumii, încât nu vedeți o cale mai bună de a trăi. 5M 435.3

Din nou și din nou El și-a întins mâna pentru a vă salva, arătându-vă datoriile și obligațiile. Aceste datorii se schimbă o dată cu creșterea luminii. Când lumina strălucește, manifestându-se și mustrând ereziile ce nu erau descoperite, trebuie să existe o schimbare corespunzătoare în viață și caracter. Greșelile care sunt rezultatul natural al orbirii minții, atunci când sunt scoase în evidență, nu mai sunt deloc păcate ale ignoranței sau greșeli de judecată; dar dacă nu există reforme hotărâte în armonie cu lumina dată, atunci devin păcate nerușinate. Întunericul moral ce vă înconjoară va deveni mult mai des; inima voastră va deveni mai împietrită și tot mai împietrită și voi veți fi atunci mai neplăcuți înaintea lui Dumnezeu. Nu vă dați seama de marele pericol în care vă aflați, de primejdia ca, în cazul vostru, lumina să fie acoperită complet de întuneric. Când lumina este primită și se acționează în armonie cu ea, atunci veți fi crucificați față de păcat, fiind într-adevăr morți față de lume, și exemplul vostru va fi mai degrabă de partea lepădării de sine decât de aceea de satisfacere egoistă de sine. 5M 435.4

Frate și soră P.: Dacă ați fi ascultat Mărturiile Duhului lui Dumnezeu, acum ați fi umblat în lumină, în armonie cu poporul lui Dumnezeu; dar necredința voastră v-a îndepărtat de ceea ce este bine. Sora P. nu s-a împotrivit Mărturiilor, dar nici n-a manifestat încredere în ele, ca fiind din partea Domnului, nici nu a ascultat de ele. Îi place ca soțul ei să fie lăudat și onorat; aceasta îi satisface mândria, care nu este nicidecum mică. Fiecare dintre voi vă puteți întreba pe bună dreptate: “De ce sunt așa de zăbavnic să ies din lume și să primesc pe Hristos ca parte a mea? De ce să iubesc și să onorez pe aceia pe care îi știu că nu Îl iubesc pe Dumnezeu și nici nu respectă cerințele Lui? De ce aș dori să păstrez prietenia cu vrăjmașii Domnului meu? De ce să le urmez obiceiurile sau să fiu influențat de părerile lor?” Scumpii mei prieteni, voi nu puteți să slujiți și lui Dumnezeu, și lui Mamona. Trebuie să faceți o predare fără rezervă sau, de nu, în viitorul nu prea îndepărtat, lumina ce strălucește asupra căii voastre se va stinge în întunericul disperării. Voi vă aflați pe terenul vrăjmașului. V-ați așezat de bunăvoie acolo și Domnul nu vă va ocroti împotriva asalturilor lui. 5M 436.1

În starea voastră prezentă, faceți mai mult rău decât bine; pentru că aveți o formă de evlavie și mărturisiți a crede adevărul, în timp ce cuvintele și faptele voastre spun: “Căci largă este poarta, lată este calea ce duce la viață și mulți sunt cei ce intră pe ea”. Dacă viața voastră este o mărturisire a Domnului Hristos, atunci pe bună dreptate putem spune că lumea a mers după El. Mărturisirea ta de credință poate să fie dreaptă, dar dai tu pe față umilință și iubire, blândețe și evlavie? “Pe orișicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor”, printr-o viață sfântă și evlavioasă, “îl va mărturisi și Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu.” Nimeni nu poate mărturisi pe Hristos, dacă nu are gândul și spiritul lui Hristos; el nu poate să transmită ceea ce nu are. Viața zilnică trebuie să fie o expresie a puterii sfințitoare a adevărului și dovada faptului că Hristos locuiește în suflet prin credință. Tot ceea ce este opus roadelor Duhului Sfânt sau lucrării lui Dumnezeu de a separa pe poporul Său de lume este o lepădare a Domnului Hristos. Iar cuvintele Sale sunt categorice: “Dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat și el înaintea îngerilor lui Dumnezeu”. 5M 436.2

Noi putem să tăgăduim pe Domnul Hristos prin purtarea noastră și prin mândria înfățișării noastre. Voi aveți un cerc de prieteni care sunt o cursă atât pentru voi, cât și pentru copiii voștri. Voi iubiți compania lor. Prin asocierea cu ei, sunteți influențați să vă îmbrăcați, voi și copiii voștri, după moda acelora care nu se tem deloc de Dumnezeu. În felul acesta, arătați că sunteți prieteni cu lumea. “Cine vorbește mult nu se poate să nu păcătuiască.” Aceste legături ale tale cu acești prieteni te fac să mergi în cămăruța ta și să ceri iubire și har divin sau îți îndepărtează mintea de Dumnezeu? Și scumpii tăi copii — cum îi influențează faptul că voi neglijați interesele lor veșnice? Exemplul vostru i-a încurajat să se grăbească în călăuzirea pe drumul vieții cu o nechibzuită înfumurare sau cu o oarbă încredere în sine, neavând nici un principiu religios fix care să-i călăuzească. Ei nu au nici o considerație conștientă față de Sabat sau pentru cerințele lui Dumnezeu în orice lucru; nu iubesc îndatoririle creștine și se îndepărtează mai mult și tot mai mult de Izvorul luminii, al păcii și al bucuriei. 5M 437.1

Fără credință este cu neputință să fim plăcuți lui Dumnezeu; “tot ce nu vine din încredințare este păcat”. Credința care se cere nu este numai o simplă primire a doctrinei, ci este credința care lucrează prin dragoste și curățește sufletul. Umilința, blândețea și ascultarea nu înseamnă credință, ci ele sunt roadele credinței. Aceste daruri trebuie însă să le obții învățând în școala lui Hristos. Voi nu cunoașteți sentimentele și principiile cerului; limbajul lui este aproape o limbă ciudată pentru voi amândoi. Duhul lui Dumnezeu mijlocește încă în favoarea voastră; dar eu am îndoieli serioase, dureroase chiar, cu privire la faptul că veți da ascultare vocii care apelează la voi de ani de zile. Sper că veți asculta și vă veți întoarce și veți trăi. 5M 437.2

Aveți oare simțământul că este un sacrificiu prea mare acela de a da săraca și nevrednica voastră persoană lui Isus? Veți alege robia fără speranță a păcatului și a morții, mai degrabă decât să aveți viața despărțită de lume și unită cu Hristos prin legăturile iubirii? Isus trăiește încă pentru a mijloci pentru noi. Pentru aceasta ar trebui să-I aducem recunoștința inimilor noastre zilnic. Cel care își dă seama de vinovăția și neputința sa poate să vină așa cum este și să primească binecuvântarea lui Dumnezeu. Făgăduința îi aparține, dacă o va prinde prin credință. Dar acela care în ochii lui este bogat, onorabil și neprihănit, care vede așa cum vede lumea și numește răul bine și binele rău, nu poate cere și primi, pentru că el nu simte nevoia. El are simțământul că este plin; de aceea va fi gol. 5M 438.1

Dacă v-ați alarma pentru sufletele voastre, dacă ați căuta pe Dumnezeu în mod stăruitor, El S-ar lăsa găsit de voi; dar El nu va accepta o pocăință cu jumătate de inimă. Dacă vei renunța la păcatele tale, El este totdeauna gata să ierte. Vrei să te predai chiar acum Lui? Vrei să privești la Calvar și să te întrebi: “A făcut Domnul Isus Hristos acest sacrificiu pentru mine? A îndurat El umilința, rușinea și batjocura, a suferit El moartea cea crudă pe cruce pentru că a dorit să mă salveze de suferințele vinovăției și de groaza disperării și să mă facă nespus de fericit în Împărăția Sa?” Privește la El, care a fost străpuns de păcatele tale, și hotărăște: “Domnul va avea slujirea vieții mele. Nu mă voi mai uni deloc cu vrăjmașii Săi; nu-mi voi mai întrebuința influența pentru o răzvrătire împotriva guvernării Sale. Tot ce am și tot ce sunt este prea puțin pentru a-I consacra Lui, care m-a iubit atât de mult, încât și-a dat viața pentru mine — întreaga Sa persoană divină pentru un așa păcătos, un așa rătăcit.” Desparte-te de lume, fii cu totul de partea Domnului, du lupta până la porți și vei obține biruințe glorioase. 5M 438.2

Binecuvântat este acela care ascultă cuvintele vieții veșnice. Călăuzit de “Duhul Adevărului”, el va fi condus în tot adevărul. Nu va fi atunci iubit, onorat și lăudat de lume, dar va fi prețios înaintea cerului. “Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl; să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Și suntem. Lumea nu ne cunoaște, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El.” 5M 439.1