Dietă şi hrană

Capitolul 1 — Motive pentru reformă

Pentru slava lui Dumnezeu

1. Numai o singură viață ne este îngăduită; și întrebarea fiecăruia ar trebui să fie: Cum să-mi pun la lucru puterile, astfel încât să poată aduce cel mai mare folos? Cum pot face cât mai mult pentru slava lui Dumnezeu și binele semenilor mei? Căci viața este valoroasă numai în măsura în care este folosită pentru atingerea acestor scopuri. DH 15.1

Prima noastră datorie pe care o avem față de Dumnezeu și semenii noștri este aceea a dezvoltării proprii. Fiecare facultate cu care ne-a înzestrat Creatorul nostru ar trebui cultivată până la cel mai înalt grad de perfecțiune, pentru a putea face binele cel mai mare de care suntem în stare. De aici, acest timp este petrecut în mod util, lucru care folosește întăririi și păstrării sănătății fizice și mintale. Nu ne putem permite ca vreo funcție a trupului sau a minții să se pipernicească sau să fie vătămată. Tot așa de sigur cum facem aceste lucruri, trebuie să suportăm consecințele. DH 15.2

Alegerea vieții sau morții

Într-o mare măsură, fiecare om are posibilitatea de a se face pe sine însuși ceea ce alege să fie. Binecuvântările acestei vieți și, de asemenea, cele ale stării de nemurire sunt la îndemâna sa. Își poate zidi un caracter de o valoare certă, căpătând noi puteri la fiecare pas. Poate înainta zilnic în cunoaștere și înțelepciune, conștient de noi fericiri pe măsură ce avansează, adăugând virtute după virtute, har după har. Calitățile sale se vor îmbunătăți prin exercițiu; cu cât câștigă mai multă înțelepciune, cu atât va fi mai mare capacitatea sa de a acumula. Inteligența, cunoștințele și virtutea lui se vor dezvolta astfel în noi grade de putere și simetrie. DH 15.3

Pe de altă parte, poate lăsa ca puterile lui să ruginească din lipsă de folosire sau să fie pervertite prin obiceiuri rele, lipsă de stăpânire de sine sau de rezistență morală și religioasă. Calea lui se îndreaptă atunci în jos; este neascultător de Legea lui Dumnezeu și de legile sănătății. Pofta pune stăpânire pe el; înclinațiile îl poartă ca un curent. Îi este mai ușor să îngăduie ca puterile răului, care sunt mereu active, să-l tragă înapoi decât să se lupte împotriva lor și să meargă înainte. Urmează o viață de plăceri, boala și moartea. Aceasta este povestea multor vieți care ar fi putut fi utile în cauza lui Dumnezeu și a omenirii. — [Christian Temperance and Bible Hygiene, 41, 42] Counsels on Health, 107, 108 (1890). DH 15.4

Căutați perfecțiunea

2. Dumnezeu dorește ca noi să atingem standardul perfecțiunii, care a devenit posibil pentru noi prin darul lui Hristos. El ne cheamă să alegem să ne așezăm de partea cea corectă, să ne unim cu uneltele cerești, să adoptăm principiile care vor reface în noi chipul divin. În Cuvântul Său scris și în marea carte a naturii, El a descoperit principiile vieții. Este lucrarea noastră aceea de a obține o cunoaștere a acestor principii și, prin ascultare, să cooperăm cu El pentru refacerea sănătății, atât a corpului, cât și a sufletului. — The Ministry of Healing, 114, 115 (1905). DH 16.1

3. Organismul viu este proprietatea lui Dumnezeu. Îi aparține prin creație și răscumpărare; iar printr-o folosire greșită a oricăreia dintre puterile noastre, Îl jefuim pe Dumnezeu de cinstea ce I se cuvine. — Letter 73a, 1896. DH 16.2

O chestiune de ascultare

4. Obligațiile pe care le avem față de Dumnezeu, de a-I înfățișa trupuri curate, neprihănite, sănătoase, nu sunt înțelese. — Manuscript 49, 1897. DH 16.3

5. Un eșec de a îngriji de mecanismul viu este o insultă la adresa Creatorului. Există reguli rânduite în mod divin, care, dacă ar fi respectate, ar păzi ființele omenești de boli și moarte prematură. — Letter 120, 1901. DH 16.4

6. Un motiv pentru care nu ne bucurăm mai mult de binecuvântarea Domnului este că nu luăm aminte la lumina pe care a avut plăcerea să ne-o ofere în privința legilor vieții și sănătății. — The Review and Herald, 8 mai, 1883. DH 16.5

7. Tot atât de sigur pe cât este Autor al legilor fizice, Dumnezeu este Autor al Legii Morale. Legea Sa este scrisă cu propriu-I deget pe fiecare nerv, fiecare mușchi, fiecare facultate ce i-a fost încredințată omului. — Christ's Object Lessons, 347, 348 (1900). DH 17.1

8. Creatorul omului a rânduit mecanismul viu al trupurilor noastre. Fiecare funcție este stabilită într-un mod minunat și înțelept. Iar Dumnezeu S-a legat să păstreze acest mecanism uman într-o sănătoasă stare de funcționare dacă persoana umană va asculta de legile Sale și va coopera cu Dumnezeu. Fiecare lege care guvernează mașinăria umană trebuie să fie considerată în aceeași măsură divină în origine, caracter și importanță pe cât este Cuvântul lui Dumnezeu. Fiecare act nepăsător, neatent, orice abuz adus asupra minunatului mecanism al lui Dumnezeu prin nesocotirea legilor Sale enunțate despre locuința umană este o încălcare a Legii lui Dumnezeu. Putem contempla și admira lucrarea lui Dumnezeu în lumea naturală, dar locuința umană este cea mai minunată. — Manuscript 3, 1897. DH 17.2

[Este păcat să urmezi o cale care risipește în mod inutil forța vitală sau întunecă judecata — 194.]

9. Este în aceeași măsură un păcat să violăm legile ființei noastre pe cât este să încălcăm Cele Zece Porunci. Înfăptuirea oricăreia dintre acestea înseamnă călcarea Legii lui Dumnezeu. Cei care încalcă legea lui Dumnezeu din organismul lor vor fi înclinați să violeze Legea lui Dumnezeu rostită pe Sinai. DH 17.3

[Vezi de asemenea 63.]

Mântuitorul nostru și-a avertizat ucenicii că, exact înaintea celei de-a doua Sa veniri, va exista o stare de lucruri foarte asemănătoare cu aceea dinaintea potopului. Mâncatul și băutul vor fi duse la exces și lumea va fi dedată plăcerilor. Această stare de lucruri există în timpul prezent. Lumea este în mare parte robită îngăduirii poftei; iar dispoziția de a urma tradițiilor lumești ne va aduce în robia obiceiurilor pervertite — obiceiuri care ne vor face să ne asemănăm din ce în ce mai mult cu locuitorii pierduți ai Sodomei. M-am mirat că locuitorii pământului nu au fost nimiciți, asemenea oamenilor din Sodoma și Gomora. Văd destule motive pentru starea de degenerare și mortalitate din lume. Pasiunea oarbă stăpânește rațiunea și, în cazul multora, fiecare considerent înalt este sacrificat pentru pofta carnală. DH 17.4

Păstrarea corpului într-o stare sănătoasă, pentru ca toate părțile mecanismului viu să poată acționa în mod armonios, ar trebui să constituie studiul vieții noastre. Copiii lui Dumnezeu nu pot să-I dea slavă cu corpuri bolnave sau minți pipernicite. Cei ce-și îngăduie orice formă de necumpătare, fie în mâncare, fie în băutură, își irosesc energiile fizice și își slăbesc puterile morale. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 53 (1890). DH 18.1

10. Întrucât legile naturii sunt legile lui Dumnezeu, este în mod lămurit datoria noastră de a studia cu atenție legile acestea. Noi trebuie să studiem cerințele lor cu privire la corpurile noastre și să ne conformăm lor. Neștiința cu privire la aceste lucruri este un păcat. DH 18.2

[Neștiința de bunăvoie sporește păcatul — 53.]

“Nu știți că trupurile voastre sunt mădulare ale lui Hristos?... Nu știți că trupul vostru este Templul Duhului Sfânt, care locuiește în voi și pe care L-ați primit de la Dumnezeu? Și că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți deci pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (1 Corinteni 6, 15.19.20.) Trupurile noastre sunt proprietatea cumpărată a lui Hristos și noi nu avem libertatea de a face cu ele ce ne place. Omul a făcut lucrul acesta. El și-a tratat corpul ca și cum legile lui nu ar prevedea nici o pedeapsă. Datorită apetitului pervertit, organele și puterile lui s-au slăbit, s-au îmbolnăvit și s-au schilodit. Iar rezultatele acestea, pe care Satana le-a obținut în urma ispitelor lui cu înfățișare plăcută, sunt folosite pentru a-L insulta pe Dumnezeu. El prezintă înaintea lui Dumnezeu corpul omenesc pe care Hristos l-a cumpărat ca proprietate a Sa, și ce reprezentare neplăcută a Creatorului său este omul! Din pricină că omul a păcătuit împotriva corpului său și și-a stricat căile, Dumnezeu este dezonorat. DH 18.3

Când sunt cu adevărat convertiți, bărbații și femeile vor privi în chip conștiincios legile vieții, pe care Dumnezeu le-a așezat în ființa lor, căutând în felul acesta să evite slăbiciunea fizică, mintală și morală. Ascultarea de legile acestea trebuie să fie o problemă de datorie personală. Noi înșine trebuie să suferim relele datorate călcării legii. Urmează să răspundem înaintea lui Dumnezeu pentru obiceiurile și deprinderile noastre. De aceea, pentru noi problema nu este “ce va zice lumea”, ci “cum voi trata eu, care pretind că sunt creștin, locuința pe care mi-a dat-o Dumnezeu. Voi lucra eu pentru cel mai mare bine al meu, vremelnic și spiritual, păstrându-mi corpul ca un templu în care să locuiască Duhul Sfânt, sau am să mă sacrific ideilor și practicilor lumii?” — Testimonies for the Church 6:369, 370 (1900). DH 18.4

Pedeapsă pentru neștiință

11. Dumnezeu a alcătuit legi care ne guvernează organismele, iar aceste legi pe care El le-a pus în făpturile noastre sunt divine, și pentru fiecare încălcare este stabilită o penalitate, ce trebuie suportată mai devreme sau mai târziu. Majoritatea bolilor, sub apăsarea cărora familia omenească a suferit și încă suferă, au fost create de oameni prin necunoașterea propriilor legi organice. Ei par indiferenți cu privire la problema sănătății și lucrează cu perseverență pentru a se sfâșia în bucăți, iar când sunt zdrobiți și slăbiți trupește și mintal, trimit după doctor și iau medicamente până mor. — The Health Reformer, octombrie, 1896. DH 19.1

Nu întotdeauna neștiutori

12. Când li se vorbește oamenilor despre problema sănătății, ei spun adesea: “Știm multe lucruri mai bine de cum le facem”. Ei nu-și dau seama că sunt răspunzători pentru fiecare rază de lumină legată de bunăstarea lor fizică și că fiecare deprindere este descoperită înaintea ochiului cercetător al lui Dumnezeu. Viața fizică nu trebuie să fie tratată la întâmplare. Fiecare organ, fiecare fibră a ființei trebuie să fie păzită cu sfințenie de obiceiuri vătămătoare. — Testimonies for the Church 6:372 (1900). DH 19.2

Răspundere pentru lumină

13. Din momentul în care lumina reformei sanitare a răsărit asupra noastră, de atunci și până acum, au venit în fiecare zi întrebările: “Practic eu o cumpătare adevărată în toate lucrurile?” “Este alimentația mea de așa natură, încât să mă aducă în situația în care pot face binele în cea mai mare măsură?” Dacă nu putem răspunde afirmativ acestor întrebări, stăm condamnați înaintea lui Dumnezeu, căci El ne va considera răspunzători pentru lumina care a strălucit pe cărarea noastră. Dumnezeu nu ține seama de vremurile de neștiință, dar, de îndată ce lumina strălucește asupră-ne, El ne cere să ne schimbăm obiceiurile care ne distrug sănătatea și să ne punem într-un raport corect cu legile fizice. — Good Health, November, 1880. DH 19.3

14. Sănătatea este o comoară. Din toate averile vremelnice, este cea mai prețioasă. Bogăția, învățătura și cinstea sunt cumpărate scump cu prețul vigorii sănătății. Nici una dintre acestea nu pot asigura fericirea, dacă lipsește sănătatea. Este un păcat îngrozitor să abuzăm de sănătatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu; asemenea abuzuri ne debilitează pe viață și ne fac niște ratați, chiar dacă, prin aceste mijloace, dobândim educație în oricât de mare măsură. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 150 (1890). DH 20.1

[Exemple de sănătății datorată nesocotirii luminii — 119, 204.]

15. Dumnezeu a asigurat cu mărinimie traiul și fericirea tuturor făpturilor Sale; dacă legile Lui nu ar fi niciodată violate, dacă toți ar acționa în armonie cu voința divină, rezultatul ar fi sănătatea, pacea și fericirea în locul nenorocirii și răului necurmat. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 151 (1890). DH 20.2

16. Conformarea atentă la legile pe care Dumnezeu le-a sădit în ființa noastră va asigura sănătatea — și nu va exista o prăbușire a constituției fizice. — The Health Reformer, august, 1866. DH 20.3

[Reforma sanitară este mijloc de la Dumnezeu pentru împuținarea suferințelor — 788.]

O jertfă fără cusur

17. În vechea slujbă iudaică, se cerea ca fiecare jertfă să fie fără cusur. În textul biblic ni se spune să aducem trupurile noastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu, lucru care reprezintă slujirea noastră dreaptă. Suntem lucrarea mâinilor lui Dumnezeu. Psalmistul, meditând asupra minunatei lucrări a lui Dumnezeu în alcătuirea umană, a exclamat: “M-ai făcut într-un mod înfricoșător și admirabil”. Există mulți dintre cei ce sunt pregătiți în științe și cunosc teoria adevărului, dar care nu înțeleg legile care le guvernează propria făptură. Dumnezeu ne-a dat calități și talente; și este datoria noastră, ca fii și fiice ale Sale, de a face uz de ele în modul cel mai folositor. Dacă slăbim aceste puteri ale minții sau trupului prin obiceiuri greșite și îngăduirea apetitului stricat, ne va fi cu neputință să-L cinstim pe Dumnezeu așa cum ar trebui. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 15 (1890). DH 20.4

18. Dumnezeu pretinde ca trupul să-I fie adus ca o jertfă vie, nu ca o jertfă moartă sau pe moarte. Dacă jertfele iudeilor din vechime trebuia să fie fără cusur, să aibă Dumnezeu plăcerea de a accepta o jertfă omenească plină de boală și stricăciune? El ne spune că trupul nostru este templul Duhului Sfânt; și ne cere să avem grijă de acest templu, pentru a putea fi o locuință potrivită pentru Duhul Său. Apostolul Pavel ne dă această povață: “Nu știți că voi nu sunteți ai voștri? Căci ați fost cumpărați cu un preț. Proslăviți deci pe Dumnezeu în trupul și în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu”. Toți ar trebui să fie foarte prevăzători să-și păstreze trupul în cea mai bună stare de sănătate, pentru a putea aduce lui Dumnezeu o slujire desăvârșită și să-și facă datoria în familie și în societate. — [Christian Temperance and Bible Hygiene, 52, 53 (1890)] Counsels on Health, 121. DH 21.1

O jertfă jalnică

19. Trebuie dobândite cunoștințe în ce privește modul în care să mâncăm, să bem și să ne îmbrăcăm în așa fel, încât să ne păstrăm sănătatea. Boala este cauzată de încălcarea legilor sănătății; ea este rezultatul violării legilor care guvernează organismul omenesc. Prima noastră datorie pe care o avem față de Dumnezeu, față de noi înșine și față de semenii noștri, este de a respecta legile lui Dumnezeu, care includ și legile sănătății. Dacă suntem bolnavi, așezăm o povară obositoare asupra prietenilor noștri și devenim incapabili de a ne împlini datoriile față de familiile și semenii noștri. Iar când moartea prematură este rezultatul încălcării legilor firii, aducem celorlalți întristare și suferință; îl privăm pe aproapele nostru de ajutorul pe care ar trebui să i-l acordăm cât încă avem viață; ne jefuim familiile de confortul și ajutorul pe care l-am putea acorda și Îl jefuim pe Dumnezeu de slujirea pe care o pretinde de la noi în scopul de a înălța slava Sa. Și atunci nu suntem noi, în cel mai adevărat sens al cuvântului, călcători ai Legii lui Dumnezeu? DH 21.2

Însă Dumnezeu este atotîndurător, plin de har și de iubire, iar când lumina vine la aceia care și-au vătămat sănătatea, îngăduindu-și lucruri păcătoase, și ei se lasă convinși de păcat, se pocăiesc și cer iertare, El acceptă jertfa săracă ce I se aduce și îi primește. Ah, ce milă plină de iubire — să nu refuze rămășița de viață nimicită a păcătosului suferind și pocăit! În mila Sa neîntrecută, El salvează aceste suflete ca și cum le-ar scoate din foc. Dar ce jertfă slabă, jalnică în cel mai bun caz, oferim unui Dumnezeu curat, sfânt! Facultățile nobile au fost paralizate de către obiceiurile greșite ale îngăduinței păcătoase. Aspirațiile sunt pervertite, iar sufletul și trupul — desfigurate. — Testimonies for the Church 3:164, 165 (1872). DH 22.1

De ce atâta lumină asupra reformei sanitare

20. Domnul a lăsat ca lumina Sa să strălucească asupra noastră în aceste ultime zile pentru ca negura și întunecimea care s-au adunat în generațiile trecute din cauza îngăduinței păcătoase să poată fi risipite într-o oarecare măsură și cortegiul de rele care au rezultat în urma faptului de a mânca și a bea necumpătat să poată fi redus. DH 22.2

Cu înțelepciune, Domnul a intenționat să-și aducă poporul într-o poziție în care vor fi despărțiți de lume în spirit și practică, așa încât copiii lor să nu fie conduși atât de ușor la idolatrie și să ajungă mânjiți de stricăciunile cele mai răspândite ale acestui veac. Este planul lui Dumnezeu ca părinții credincioși și copiii lor să ia poziție ca reprezentanți vii ai lui Hristos, candidați la viața veșnică. Toți cei ce sunt părtași ai naturii divine vor scăpa de stricăciunea care este în lume prin poftă. Celor care își îngăduie pofta le este imposibil să atingă desăvârșirea creștină. — Testimonies for the Church 2:399, 400 (1870). DH 22.3

21. Dumnezeu a îngăduit ca lumina reformei sănătății să strălucească asupra noastră în aceste ultime zile pentru ca, umblând în lumină, să putem scăpa de multele primejdii la care vom fi expuși. Satana lucrează cu mare putere ca să-i facă pe oameni să-și îngăduie apetitul, să-și satisfacă înclinațiile și să-și petreacă zilele într-o nebunie oarbă. El prezintă atracțiile într-o viață de bucurie egoistă și de îngăduință senzuală. Necumpătarea macină atât energia minții, cât și a trupului. Cel care este biruit în felul acesta s-a așezat pe teritoriul lui Satana, unde va fi ispitit, tulburat și în cele din urmă controlat după plac de vrăjmașul dreptății. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 75 (1890). DH 22.4

22. Pentru păstrarea sănătății este necesară cumpătarea în toate lucrurile — cumpătarea în muncă, cumpătarea în mâncare și băutură. Tatăl nostru ceresc a trimis lumina reformei sănătății pentru a ne păzi de relele care vin dintr-un apetit pervertit, pentru ca aceia care iubesc puritatea și sfințenia să poată ști cum să folosească în mod înțelept lucrurile bune pe care le-a pregătit El pentru ei și, practicând cumpătarea în viața de zi cu zi, să poată fi sfințiți prin adevăr. — [Christian Temperance and Bible Hygiene, 52] Counsels on Health, 120, 121 (1890). DH 23.1

23. Să fie ținut necurmat înaintea minții faptul că marele obiectiv al reformei în igienă este de a asigura cea mai înaltă dezvoltare posibilă a minții, sufletului și trupului. Toate legile firii — care sunt legile lui Dumnezeu — sunt concepute pentru binele nostru. Ascultarea de ele ne asigură fericirea în această viață și ne va ajuta în pregătirea pentru viața viitoare. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 120 (1890). DH 23.2

Importanța principiilor sănătății

24. Mi-a fost arătat că principiile ce ne-au fost date în zilele de început ale soliei sunt la fel de importante și ar trebui privite cu tot atâta seriozitate astăzi, pe cât au fost privite atunci. Există unii care nu au urmat niciodată lumina ce a fost dată în privința alimentației. Acum este timpul să luăm lumina de sub obroc și s-o lăsăm să-și răspândească razele puternice, strălucitoare. DH 23.3

Principiile viețuirii sănătoase înseamnă mult pentru noi, în mod individual și ca popor.... DH 23.4

Toți sunt testați acum și dovediți. Am fost botezați în Hristos și, dacă ne vom face partea, despărțindu-ne de tot ce ne-ar trage în jos și ne-ar transforma în ce nu ar trebui să fim, ni se va da tărie să creștem în Hristos, care este Capul nostru viu, și vom vedea mântuirea lui Dumnezeu. DH 23.5

Numai când suntem în cunoștință de cauză în privința principiilor vieții sănătoase putem fi pe deplin treji pentru a vedea relele care rezultă dintr-o alimentație necorespunzătoare. Cei care, după ce-și văd greșelile, au curajul să-și schimbe obiceiurile vor vedea că procesul de schimbare reclamă luptă și multă perseverență; dar o dată formate gusturile corecte, își vor da seama că folosirea alimentelor pe care înainte le priveau ca inofensive așezau încet, dar sigur, temelia pentru dispepsie și alte boli. — Testimonies for the Church 9:158-160 (1909). DH 24.1

În rândurile de frunte ale reformatorilor

25. Adventiștii de ziua a șaptea sunt în posesia unor adevăruri extrem de importante. Cu mai bine de patruzeci de ani în urmă, Domnul ne-a dat o lumină deosebită în privința reformei sănătății, dar cum umblăm în acea lumină? Cât de mulți au refuzat să trăiască în armonie cu sfaturile lui Dumnezeu! Ca popor, ar trebui să înaintăm proporțional cu lumina primită. Este de datoria noastră să înțelegem și să respectăm principiile reformei sănătății. În privința cumpătării, ar trebui să fim mai avansați decât toți ceilalți oameni; și totuși sunt printre noi membri ai bisericii bine instruiți, chiar slujitori ai Evangheliei, care au prea puțin respect pentru lumina pe care a dat-o Dumnezeu asupra acestui subiect. Ei mănâncă așa cum poftesc și muncesc așa cum vor. DH 24.2

Cei care sunt învățători și conducători în lucrarea noastră să ia poziție fermă pe tărâm biblic în ce privește reforma sănătății și să dea o mărturie directă celor care cred că trăim în ultimele zile ale istoriei acestui pământ. Trebuie trasă o linie de demarcație între cei ce slujesc lui Dumnezeu și cei ce slujesc propriilor persoane. — Testimonies for the Church 9:158 (1909). DH 24.3

26. Vor fi aceia care așteaptă “fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și Mântuitor Isus Hristos”, care, “S-a dat pe Sine Însuși pentru noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege și să-și curățe un popor care să fie al Lui, plin de râvnă pentru fapte bune”, în urma habotnicilor zilei, care nu au deloc credință în apropiata apariție a Mântuitorului nostru? Poporul Său deosebit pe care și-l curățește ca să fie al Lui, pentru a fi înălțat la cer fără să vadă moartea, nu ar trebui să fie în urma altora în fapte bune. În eforturile lor de a se curăți de orice întinare a trupului și sufletului, desăvârșindu-și sfințenia în frica de Dumnezeu, ei ar trebui să fie tot atât de avansați față de oricare altă categorie de oameni de pe pământ, pe cât este mărturisirea lor mai înaltă față de a altora. — Testimonies for the Church 1:487 (1867). DH 24.4

Reforma sănătății și rugăciunea pentru cei bolnavi

27. Pentru a fi curățiți și a rămâne curați, adventiștii de ziua a șaptea trebuie să aibă Duhul Sfânt în inimile și în căminele lor. Dumnezeu mi-a dat lumina că, atunci când Israelul de astăzi se va smeri înaintea Lui și își va curăți templul sufletului de orice întinare, El îi va auzi rugăciunile făcute pentru bolnavi și va da binecuvântare în folosirea remediilor Sale pentru boală. Când agentul uman face tot ce poate, în credință, pentru a lupta împotriva bolii, folosind metodele simple de tratament pe care le-a prevăzut Dumnezeu, eforturile lui vor fi binecuvântate de Dumnezeu. DH 25.1

Dacă, după ce a fost dată atât de multă lumină, cei din poporul lui Dumnezeu vor îndrăgi obiceiuri greșite, îngăduindu-și eul și refuzând să facă o reformă, vor suporta consecința sigură a încălcării poruncii. Dacă sunt hotărâți, cu orice preț, să-și satisfacă apetitul pervertit, Dumnezeu nu-i va salva în mod miraculos de consecințele îngăduinței lor. Ei vor “zăcea în dureri”. Isaia 50, 11. DH 25.2

Cei care aleg să se încumete, spunând: “Domnul m-a vindecat și nu am nevoie să-mi limitez dieta; pot să mănânc și să beau după bunul plac”, vor avea nevoie, nu după mult timp, de puterea vindecătoare a lui Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu te-a vindecat, în îndurarea Sa, nu trebuie să gândești că poți îmbrățișa practicile îngăduinței de sine ale lumii. Fă așa cum a poruncit Hristos după lucrarea Sa de vindecare — “du-te și nu mai păcătui”. Ioan 8:11. Apetitul nu trebuie să fie Dumnezeul tău. — Testimonies for the Church 9:164, 165 (1909). DH 25.3

28. Reforma sănătății este o ramură a lucrării speciale a lui Dumnezeu pentru binele poporului Său.... DH 25.4

Am văzut că motivul pentru care Dumnezeu nu ascultă mai îndeaproape rugăciunile slujitorilor Săi pentru cei bolnavi din mijlocul nostru este acela că nu ar fi putut fi slăvit făcând acest lucru, în timp ce ei încălcau legile sănătății. Și am văzut, de asemenea, că a intenționat ca reforma sănătății și Institutul Sanitar să pregătească drumul pentru ca El să răspundă pe deplin rugăciunii credinței. Credința și faptele bune ar trebui să meargă mână în mână în ușurarea celor năpăstuiți dintre noi și în pregătirea lor să-L slăvească pe Dumnezeu aici și să fie mântuiți la venirea lui Hristos. — Testimonies for the Church 1:560, 561 (1867). DH 25.5

29. Mulți s-au așteptat ca Dumnezeu să-i păzească de boală numai pentru că L-au rugat să facă aceasta. Dar Dumnezeu nu le-a luat în seamă rugăciunile pentru că ei nu și-au desăvârșit credința prin fapte. Dumnezeu nu va face o minune pentru a-i feri de boală pe aceia care nu se îngrijesc de ei înșiși, ci încalcă neîncetat legile sănătății și nu fac nici un efort pentru a preveni boala. Când facem tot ceea ce ține de noi pentru a avea sănătate, atunci putem aștepta să urmeze rezultate binecuvântate și Îl putem ruga în credință pe Dumnezeu să binecuvânteze eforturile noastre de a ne păstra sănătatea. Atunci ne va răspunde la rugăciune, dacă Numele Său poate fi proslăvit prin aceasta. Dar toți să înțeleagă faptul că au de făcut o lucrare. Dumnezeu nu va lucra într-un mod miraculos pentru a păstra sănătatea persoanelor care urmează o cale sigură către îmbolnăvire, prin neglijarea legilor sănătății. DH 26.1

Cei care își vor îngădui apetitul și vor suferi apoi din cauza necumpătării lor, luând medicamente pentru a fi ușurați, pot fi siguri că Dumnezeu nu va interveni pentru a salva sănătatea și viața puse în primejdie cu atâta nesăbuință. Cauza a produs efectul. Mulți, ca ultimă încercare, urmează îndrumările date în Cuvântul lui Dumnezeu și cer rugăciunile prezbiterilor bisericii pentru restabilirea sănătății. Dumnezeu nu crede că este potrivit să răspundă la rugăciuni înălțate în favoarea unor asemenea persoane, pentru că El știe că, dacă aceștia și-ar redobândi sănătatea, și-ar sacrifica-o din nou pe altarul apetitului nesănătos. — Spiritual Gifts 4a:144, 145 (1864). DH 26.2

[Vezi de asemenea 713.]