Dietă şi hrană

Partea a 2-a — Ceaiul și cafeaua

Efectele stimulative ale ceaiului și ale cafelei

732. Dieta stimulativă și băuturile din zilele noastre nu promovează cea mai bună stare a sănătății. Ceaiul, cafeaua și tutunul sunt toate stimulente și conțin otrăvuri. Nu numai că nu ne sunt de folos, dar sunt vătămătoare și ar trebui să renunțăm la ele dacă vrem să adăugăm cunoașterii cumpătarea. — The Review and Herald, 21 februarie, 1888. DH 420.2

733. Ceaiul este o otravă pentru organism. Creștinii ar trebui să-l lase în pace. Influența cafelei este oarecum aceeași cu a ceaiului, dar efectul pe care-l are asupra organismului este și mai rău. Influența ei este excitantă și exact în măsura în care stimulează peste starea normală va epuiza și va aduce prăbușirea sub nivelul normalului. Băutorii de ceai și de cafea poartă semnele pe fețele lor. Pielea devine palidă și capătă o înfățișare lipsită de viață. Pe față nu se vede strălucirea sănătății. — Testimonies for the Church 2:64, 65 (1868). DH 421.1

734. Boli de orice fel au fost aduse asupra ființelor omenești prin folosirea ceaiului, a cafelei și a narcoticelor — opiul și tutunul. La aceste îngăduințe vătămătoare trebuie să se renunțe, și nu numai la una, ci la toate; căci sunt nocive, provocând ruina puterilor fizice, mintale și morale și, din punct de vedere al sănătății, nu ar mai trebui folosite. — Manuscript 22, 1887. DH 421.2

[Semănând semințele morții — 655.]

735. Nu beți niciodată ceai, cafea, bere, vin sau orice băuturi tari. Apa este cel mai bun lichid cu putință pentru curățarea țesuturilor. — The Review and Herald, 29 iulie, 1884. DH 421.3

736. Ceaiul, cafeaua și tutunul, ca și băuturile alcoolice, reprezintă gradații diferite pe scara stimulentelor artificiale. DH 421.4

Efectul ceaiului și cafelei, după cum s-a arătat înainte, are tendința de a acționa în aceeași direcție ca vinul și cidrul, alcoolul și tutunul.... DH 421.5

Cafeaua este o îngăduință vătămătoare. Ea excită mintea temporar pentru o activitate neobișnuită, însă efectul care este simțit după aceasta este epuizarea, deprimarea, paralizia puterilor mintale, morale și fizice. Mintea este vlăguită și, dacă obiceiul nu este biruit printr-un efort hotărât, activitatea cerebrală este diminuată permanent. Toate aceste substanțe care irită nervii epuizează forțele vitale, iar starea de neliniște provocată de nervii zdruncinați, nerăbdarea și slăbiciunea intelectului devin un element perturbator, opunându-se progresului spiritual. Atunci, cei care susțin temperanța și reforma să nu fie treji pentru a contracara relele provocate de aceste băuturi vătămătoare? În unele cazuri, a renunța la obiceiul de a consuma ceai și cafea este tot atât de greu pe cât îi este alcoolicului să înceteze folosirea băuturii. Banii cheltuiți pe ceai și cafea sunt mai rău decât irosiți. Ele nu-i fac decât rău celui ce le folosește, și aceasta în mod continuu. Cei care consumă ceai, cafea, opiu și alcool pot trăi uneori până la bătrânețe, dar acest lucru nu este un argument în favoarea folosirii acestor stimulente. Ce ar fi putut realiza aceste persoane, dar nu au reușit din pricina obiceiurilor lor necumpătate, numai ziua cea mare a lui Dumnezeu va dezvălui. DH 421.6

Cei care recurg la ceai și cafea pentru a se stimula în lucru vor simți efectele rele ale acestei căi prin tremurături ale nervilor și lipsa de autocontrol. Nervii obosiți au nevoie de odihnă și liniște. Organismul are nevoie de timp pentru a-și reface energia epuizată. Dacă însă forțele sale sunt rechemate prin folosirea stimulentelor, ori de câte ori este repetat acest proces, se produce o scădere a forței reale. Un timp, se poate realiza mult sub influența stimulentelor nefirești, însă devine treptat mai greu să aducem energia în punctul dorit, iar în cele din urmă organismul secătuit nu mai poate răspunde. DH 422.1

Efectele dăunătoare sunt atribuite altor cauze

Obiceiul de a bea ceai și cafea reprezintă un rău mai mare decât se crede adesea. Mulți care s-au deprins cu folosirea băuturilor stimulative suferă de dureri de cap și epuizare nervoasă și pierd mult timp din cauza stării de boală. Își închipuie că nu pot trăi fără un stimulent și nu cunosc efectul acestuia asupra sănătății. Ceea ce-l face și mai primejdios este faptul că efectele rele ale acestuia sunt adesea atribuite altor cauze. DH 422.2

Efecte asupra minții și moralității

Întregul organism suferă prin folosirea stimulentelor. Nervii sunt dezechilibrați, ficatul este deranjat în lucrarea sa, calitatea și circulația sângelui sunt afectate, iar pielea devine leneșă și decolorată. Mintea este de asemenea vătămată. Efectul imediat al acestor stimulente este acela de a excita creierul la o activitate anormală, pentru ca după aceea să-l lase mai slab și mai puțin în stare să depună efort. Efectul final este deprimarea, nu numai mintală și fizică, dar și morală. Ca rezultat, vedem femei și bărbați nervoși, cu o judecată nesănătoasă și o minte dezechilibrată. Aceștia dau adesea pe față un spirit acuzator, pripit, nerăbdător, privind greșelile altora ca printr-o lupă și fiind total incapabili să-și vadă propriile defecte. DH 422.3

Când acești consumatori de ceai și cafea se strâng laolaltă pentru discuții de societate, se manifestă efectele obiceiului lor vătămător. Toți iau fără reținere din băuturile preferate și, pe măsură ce influența stimulativă se face simțită, li se dezleagă limbile și își încep lucrarea păcătoasă de a vorbi împotriva altora. Cuvintele lor nu sunt nici puține, nici bine alese. Deliciile bârfei sunt răspândite din gură în gură și prea adesea și otrava scandalului. Acești bârfitori nesocotiți uită că de față este un martor. Un Privitor nevăzut scrie cuvintele lor în cărțile cerului. Toate aceste critici răutăcioase, aceste știri exagerate, sentimente pline de invidie exprimate sub influența excitantă a ceștii de ceai sunt notate de către Isus ca fiind împotriva Sa. “Ori de câte ori ați făcut aceste lucruri unuia dintre acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut.” DH 423.1

Noi suferim deja din pricina obiceiurilor greșite ale părinților noștri; însă, cu toate acestea, cât de mulți apucă pe o cale sub toate aspectele mai rea decât a lor! Opiul, ceaiul, cafeaua, tutunul și băuturile alcoolice sting cu rapiditate scânteia forței vitale ce mai există încă în neamul omenesc. În fiecare an, se beau milioane de galoane de băuturi îmbătătoare și se cheltuiesc pe tutun milioane de dolari. Și robii apetitului, în timp ce își cheltuiesc agoniseala pe îngăduințe senzuale, le răpesc copiilor lor mâncarea, îmbrăcămintea și avantajele educației. Nu poate exista niciodată o stare bună a societății în timp ce există aceste rele. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 34-36 (1890). DH 423.2

Provoacă o excitare nervoasă, nu dă putere

737. Ești foarte agitat și ușor de stârnit. Ceaiul are efectul de a excita nervii, iar cafeaua provoacă amorțirea creierului; amândouă sunt foarte nocive. Ar trebui să fii precaut cu dieta ta. Folosește numai cea mai sănătoasă și hrănitoare mâncare și păstrează o stare calmă a minții, grație căreia să nu ajungi atât de agitat și să faci o criză de nervi. — Testimonies for the Church 4:365 (1879). DH 423.3

738. Ceaiul acționează ca un stimulent și, într-o anume măsură, produce intoxicație. Acțiunea cafelei și a multor altor băuturi obișnuite este similară. Primul efect este acela de bună dispoziție. Nervii stomacului sunt excitați; ei transmit creierului iritația, și acesta, la rândul său, este stimulat să mărească activitatea cardiacă și să dea o energie de scurtă durată întregului organism. Oboseala este uitată; tăria pare să crească. Intelectul este și el stimulat, iar imaginația este mai vie. DH 424.1

Din pricina acestor rezultate, mulți presupun că ceaiul sau cafeaua pe care o beau le face un mare bine. Însă aceasta este o greșeală. Ceaiul și cafeaua nu hrănesc organismul. Efectul lor se produce înainte ca digestia și asimilarea să poată avea loc, iar ceea ce pare a fi energie este doar excitare nervoasă. Când influența stimulentului a trecut, forța indusă în mod nefiresc dispare, iar rezultatul constă într-un grad de moleșeală și slăbiciune corespunzător. DH 424.2

Folosirea în continuare a acestor excitanți ai nervilor este urmată de dureri de cap, insomnie, palpitații cardiace, indigestie, tremurături și multe alte rele; căci ei epuizează forțele vitale. Nervii obosiți au nevoie mai degrabă de odihnă și liniște decât de stimulare și suprasolicitare. Organismul are nevoie de timp pentru a-și recupera energia epuizată. Când forțele sale sunt silite să se mobilizeze prin folosirea stimulentelor, pentru un timp scurt se va realiza mai mult; dar, pe măsură ce organismul este slăbit prin folosirea lor constantă, devine din ce în ce mai dificilă mobilizarea puterilor sale în măsura dorită. Pornirea de a folosi stimulente devine mai greu de controlat, până când voința este copleșită și pare că nu mai există nici o putere care să se opună acestei dorințe nefirești. Sunt cerute stimulente din ce în ce mai puternice, până când organismul nu mai poate reacționa deloc. — The Ministry of Healing, 326, 327 (1905). DH 424.3

[Ceaiul și cafeaua ruinează stomacul — 722.]

Hrană fără valoare

739. Sănătatea nu se ameliorează în nici un fel prin folosirea acelor lucruri care stimulează pentru un timp, dar provoacă după aceea o reacție ce lasă organismul la un nivel mai scăzut ca înainte. Ceaiul și cafeaua biciuiesc pentru moment energiile secătuite, însă, după ce trece efectul lor imediat, rezultatul este un sentiment de deprimare. Aceste băuturi nu au în ele absolut nimic hrănitor. Laptele și zahărul constituie tot aportul nutritiv pe care-l oferă o ceașcă de ceai sau de cafea. — Letter 69, 1896. DH 425.1

Percepția spirituală este tocită

740. Ceaiul și cafeaua produc o stimulare. Efectele lor sunt similare cu acelea ale tutunului; însă ele afectează într-o măsură mai mică. Cei care folosesc aceste otrăvuri lente gândesc, asemenea celui ce folosește tutunul, că nu pot trăi fără ele, pentru că se simt atât de groaznic când nu sunt în posesia acestor idoli.... Cei care își îngăduie un apetit stricat o fac cu prețul vătămării sănătății și intelectului. Ei nu pot să aprecieze valoarea lucrurilor spirituale. Simțurile lor sunt tocite și păcatul nu le pare peste măsură de păcătos, iar adevărul nu este privit ca fiind de o valoare mai mare decât orice comoară pământească. — Spiritual Gifts 4a:128, 129 (1864). DH 425.2

741. A bea ceai sau cafea este un păcat, o îngăduință vătămătoare care, asemenea altor rele, strică sufletul. Acești idoli îndrăgiți provoacă o stare de emoție, o activitate morbidă a sistemului nervos; iar după ce efectul imediat al stimulentelor a trecut, ele produc o coborâre cu aceeași valoare sub nivelul normal cu cât proprietățile lor stimulative l-au ridicat peste normal. — Letter 44, 1896. DH 425.3

742. Cei care folosesc tutun, ceai și cafea ar trebui să lase deoparte acești idoli, iar valoarea lor să o depună în vistieria Domnului. Unii nu au făcut niciodată sacrificii pentru cauza lui Dumnezeu și sunt adormiți cu privire la ceea ce cere Domnul de la ei. Unii, dintre cei mai săraci, vor avea de dus o luptă foarte grea pentru a-și refuza aceste excitante. Acest sacrificiu individual însă nu este cerut pentru că lucrarea lui Dumnezeu suferă datorită lipsei mijloacelor. Dar fiecare inimă va fi pusă la încercare, fiecare caracter se va dezvolta. Cei din poporul lui Dumnezeu trebuie să acționeze din principiu. Principiul viu trebuie pus în aplicare în viață. — Testimonies for the Church 1:222 (1861). DH 425.4

Dorința după stimulente împiedică închinarea spirituală

743. Ceaiul și cafeaua, la fel ca tutunul, au un efect vătămător asupra organismului. Ceaiul este îmbătător; deși într-un grad mai redus, efectul său este asemănător cu acela al băuturilor alcoolice. Cafeaua are o tendință mai mare de a întuneca intelectul și de a slei puterile. Nu este tot atât de puternică pe cât este tutunul, dar are efecte similare. Argumentele care sunt aduse împotriva tutunului pot fi aduse de asemenea împotriva ceaiului și a cafelei. DH 426.1

Cei care au obiceiul de a folosi ceaiul, cafeaua, tutunul, opiul sau băuturile spirtoase nu se pot închina lui Dumnezeu când sunt privați de viciul cu care sunt deprinși. Dacă se angajează în actul de închinare față de Dumnezeu în timp ce sunt lipsiți de aceste stimulente, harul divin nu are nici o putere de a le anima, înviora sau spiritualiza rugăciunile sau mărturiile. Acești creștini cu numele ar trebui să ia seama la obiectul care le aduce încântare. Este de sus sau de jos? — The Review and Herald, 25 ianuarie, 1881. DH 426.2

Păcătosul abrutizat nu este lipsit de vină

744. Satana vede că nu poate avea o putere tot atât de mare asupra minții când apetitul este păstrat sub control ca atunci când acesta este îngăduit și lucrează neîncetat pentru a-i conduce pe oameni la satisfacerea plăcerilor. Sub influența hranei nesănătoase, conștiința adoarme, mintea este întunecată, iar capacitatea acesteia de a fi impresionată este prejudiciată. Însă vina păcătosului nu este micșorată pentru motivul violării conștiinței până când aceasta devine insensibilă. DH 426.3

Din moment ce starea sănătății minții depinde de starea normală a forțelor vitale, ce grijă ar trebui să fie manifestată pentru a nu fi folosite nici stimulente, nici narcotice! Cu toate acestea, vedem că un număr mare din cei care mărturisesc că sunt creștini folosesc tutunul. Ei deplâng relele consumului de alcool; totuși, în timp ce vorbesc despre folosirea băuturilor alcoolice, scuipă sucul de tutun. Înainte ca rădăcina răului să poată fi atinsă, trebuie să existe o schimbare a simțămintelor în ce privește folosirea tutunului. Mergem chiar mai departe cu acest subiect. Ceaiul și cafeaua provoacă pofta pentru stimulente și mai tari. Și ajungem și mai aproape, în căminul nostru, aceasta legat de pregătirea alimentelor; și întrebăm: Este practicată cumpătarea în toate aceste lucruri? Sunt împlinite în acest punct reformele care sunt vitale pentru sănătate și fericire? DH 426.4

Fiecare creștin adevărat își va stăpâni poftele și pasiunile. Dacă nu este eliberat din robia apetitului, el nu poate fi un slujitor adevărat și ascultător al lui Hristos. Satisfacerea poftei și pasiunii tocește influența adevărului asupra inimii. — Christian Temperance and Bible Hygiene, 79, 80 (1890). DH 427.1

Pierderea bătăliei cu apetitul

745. Necumpătarea începe la mesele noastre, prin folosirea alimentelor nesănătoase. După o vreme, prin continua satisfacere a slăbiciunilor, organele digestive slăbesc și hrana consumată nu mai satisface apetitul. Sunt induse stări nesănătoase și apare o poftă pentru hrană mai stimulatoare. Ceaiul, cafeaua și alimentele din carne produc un efect imediat. Sub influența acestor otrăvuri, sistemul nervos este excitat și, în anumite cazuri, pentru moment, intelectul pare revigorat și imaginația mai vie. Pentru că aceste stimulente aduc pentru acel moment rezultate atât de agreabile, mulți trag concluzia că au într-adevăr nevoie de ele și continuă să le folosească. Există însă întotdeauna o reacție. Sistemul nervos, fiind excitat așa cum n-ar fi trebuit, a împrumutat putere — care să fie folosită imediat — din resursele ce urmau să fie folosite în viitor. Toată această înviorare temporară a organismului este urmată de depresie. Slăbirea puterii organelor excitate, după ce stimulentul și-a pierdut forța, va fi direct proporțională cu măsura în care aceste stimulente au înviorat temporar sistemul. Apetitul este educat să râvnească ceva mai tare, care să aibă calitatea de a menține și spori starea agreabilă de excitare, până când îngăduirea slăbiciunii devine obicei, existând o dorință continuă pentru stimulente mai puternice, cum ar fi tutunul, vinul și tăriile. Cu cât este satisfăcut mai mult apetitul, cu atât vor fi mai frecvente cererile lui și mai greu de controlat. Cu cât este mai slăbit organismul și cu cât este mai incapabil de a renunța la stimulentele artificiale, cu atât crește mai mult pasiunea pentru aceste lucruri, până când voința este copleșită și pare că nu mai are nici o putere prin care să tăgăduiască pofta nefirească pentru slăbiciunile respective. — Testimonies for the Church 3:487, 488 (1875). DH 427.2

Singura cale sigură

Singura cale sigură este de a nu lua, de a nu gusta, de a nu atinge ceaiurile, cafeaua, vinurile, tutunul, opiumul și băuturile alcoolice. Necesitatea ca oamenii acestei generații să cheme în ajutorul lor puterea voinței, întărită de harul lui Dumnezeu, pentru a se împotrivi și celei mai mici îngăduințe a poftei stricate, este de două ori mai mare decât a fost cu mai multe generații în urmă. DH 428.1

Conflictul dintre adevăr și îngăduința de sine

746. Faptele legate de Core și tovarășii lui care s-au răzvrătit împotriva lui Moise și Aaron și împotriva lui Iehova sunt raportate ca un avertisment pentru poporul lui Dumnezeu, mai ales pentru cei care trăiesc pe pământ în apropiere de încheierea timpului. Satana a condus persoane să imite exemplul lui Core, Datan și Abiram, provocând răzmerițe în poporul lui Dumnezeu. Cei care-și permit să se ridice împotriva mărturiei clare se amăgesc singuri și au gândit cu adevărat că aceia asupra cărora Dumnezeu a pus povara lucrării Sale au fost înălțați deasupra poporului lui Dumnezeu și că sfaturile și mustrările lor erau inoportune. Aceștia s-au ridicat împotriva mărturiei lămurite pe care, după cum a dorit Dumnezeu, trebuia s-o poarte pentru mustrarea relelor din rândurile poporului lui Dumnezeu. Mărturiile date împotriva îngăduințelor vătămătoare, cum ar fi ceaiul, cafeaua și tutunul — de prizat și de fumat — au iritat o anumită categorie, pentru că acestea aveau să le distrugă idolii. O vreme, mulți au fost nehotărâți dacă să sacrifice complet aceste lucruri nocive sau să respingă mărturia clară ce fusese dată și să cedeze pretențiilor zgomotoase ale apetitului. Ei au ocupat o poziție nehotărâtă. Exista un conflict între convingerile lor legate de adevăr și satisfacerea plăcerilor proprii. Starea lor de nehotărâre i-a făcut slabi și, în cazul multora, apetitul a câștigat controlul. Percepția lucrurilor sacre a fost pervertită prin folosirea acestor otrăvuri lente; și au decis, în cele din urmă, indiferent de consecințe, să nu-și tăgăduiască eul. Această hotărâre înfricoșătoare a ridicat dintr-o dată un zid despărțitor între ei și aceia care se curățeau, așa cum poruncise Dumnezeu, de orice întinare a cărnii și a duhului și care își duceau sfințirea până la capăt, în frică de Domnul. Mărturiile directe stăteau în calea lor și le-au produs o mare tulburare; și-au găsit ușurarea luptând împotriva lor și străduindu-se să-i facă pe alții și pe ei înșiși să creadă că nu erau adevărate. Au spus că poporul era în regulă, dar că necazul fusese cauzat de mărturiile mustrătoare. Iar când cei răzvrătiți își arborează steagul, toți nemulțumiții se strâng în jurul acestuia și toți cei bolnavi spiritual, cei șchiopi și cei orbi își unesc influența pentru a răspândi și semăna discordia. — Spiritual Gifts 4a:36, 37 (1864). DH 428.2

Rădăcinile necumpătării

747. Se fac eforturi mari pentru eradicarea patimii beției; dar multe eforturi nu sunt direcționate bine. Susținătorii abstinenței ar trebui să fie conștientizați de relele care rezultă din folosirea alimentelor nehrănitoare, a condimentelor, ceaiului și cafelei. Urăm succes tuturor lucrătorilor în favoarea abstinenței; însă îi invităm să privească profund la cauza răului cu care se războiesc și să se asigure că sunt consecvenți în reformă. DH 429.1

Trebuie amintit neîncetat poporului faptul că echilibrul perfect dintre puterile intelectuale și morale depinde, într-o mare măsură, de bunăstarea sistemului fizic. Toate narcoticele și stimulentele nefirești, care slăbesc și degradează organismul, au tendința de a scădea nivelul moral și intelectual. Patima beției stă la temelia stricăciunii morale a lumii. Prin îngăduirea unui apetit pervertit, omul își pierde puterea de a se împotrivi ispitei. DH 429.2

Reformatorii în ce privește abstinența de la consumul băuturilor alcoolice au o lucrare de făcut, aceea de a educa poporul în această direcție. Învățați-i pe oameni că sănătatea, caracterul și chiar viața sunt primejduite prin folosirea stimulentelor, care produc prin excitare o activitate spasmodică, nefirească a energiilor secătuite. — The Ministry of Healing, 335 (1905). DH 429.3

Perseverați și organismul își va recăpăta forțele

În ce privește ceaiul, cafeaua, tutunul și băuturile alcoolice, singura cale sigură este aceea de a nu lua, a nu gusta, a nu atinge. Acțiunea ceaiului, a cafelei și a altor băuturi similare este îndreptată în aceeași direcție cu cea a alcoolului și tutunului și în unele cazuri este la fel de greu de renunțat la acest obicei ca în cazul bețivului căruia îi este greu să se lase de băuturile amețitoare. Cei care încearcă să renunțe la aceste stimulente vor avea un timp simțământul unei pierderi și vor suferi fără ele. Însă, prin perseverență, vor birui acea poftă puternică și vor înceta să le mai simtă lipsa. S-ar putea ca organismul să aibă nevoie de ceva timp pentru a se reface de pe urma abuzului la care a fost supus; dar dați-i o șansă și își va recăpăta forțele, făcându-și lucrarea în mod nobil și eficient. DH 430.1

748. Satana corupe minți și distruge suflete prin ispitele sale subtile. Vor vedea oare cei din poporul nostru și vor simți păcatul îngăduirii unui apetit stricat? Vor renunța ei la ceai, cafea, mâncăruri cu carne și toate alimentele ațâțătoare și își vor consacra răspândirii adevărului mijloacele materiale cheltuite pentru asemenea îngăduințe vătămătoare?... Ce putere poate avea cel devotat tutunului pentru a opri înaintarea alcoolismului? Trebuie să existe o revoluție în lumea noastră în privința tutunului înainte ca securea să fie înfiptă la rădăcina pomilor. Lărgim chiar și mai mult subiectul acesta. Ceaiul și cafeaua întrețin un apetit crescând pentru stimulente și mai puternice, ca tutunul și alcoolul. — Testimonies for the Church 3:569 (1875). DH 430.2

749. În ce privește carnea, putem spune cu toți — lăsați-o în pace. Și ar trebui ca toți să dea o mărturie clară împotriva ceaiului și cafelei, nefolosindu-le niciodată. Acestea sunt narcotice care vatămă deopotrivă creierul și celelalte organe ale corpului.... DH 430.3

Membrii comunităților noastre să-și tăgăduiască orice poftă egoistă. Fiecare bănuț cheltuit pentru ceai, cafea și carne este mai rău decât irosit; căci aceste lucruri împiedică buna dezvoltare a puterilor fizice, mintale și spirituale. — Letter 135, 1902. DH 430.4

O sugestie a lui Satana

750. Unii cred că nu-și pot reforma viața, că și-ar sacrifica sănătatea dacă ar încerca să se lase de ceai, cafea și mâncăruri din carne. Satana le sugerează aceste lucruri. Tocmai aceste stimulente puternice sunt cele care le subminează constituția și pregătesc organismul pentru boli acute, prin faptul că slăbesc mașinăria fină a firii și dărâmă fortificațiile ridicate de ea împotriva bolii și degenerării premature. DH 431.1

Folosirea stimulentelor nefirești este distrugătoare pentru sănătate și are ca rezultat amorțirea creierului, făcând imposibilă aprecierea lucrurilor veșnice. Cei care cultivă acești idoli nu pot evalua cum se cuvine mântuirea pe care a înfăptuit-o Domnul Hristos pentru ei printr-o viață de tăgăduire de sine, de suferință și ocară continuă, iar în final, dându-și propria viață fără de păcat pentru a salva de la moarte pe omul ce trebuia să piară. — Testimonies for the Church 1:548, 549 (1867). DH 431.2

[Efectul ceaiului și al cafelei asupra copiilor — 354, 360.]

[Ceaiul și cafeaua în sanatoriile noastre — 420, 424, 437, 438.]

[Ceaiul, cafeaua și alimentele pe bază de carne nu sunt necesare — 805.]

[Refuzul ceaiului, cafelei etc. arată că lucrătorii sunt reformatori practici în domeniul sănătății — 227, 717.]

[Rezultatele faptului de a lua ceai și cafea la prânz și cină — 233.]

[Cei care poftesc ceaiul și cafeaua să fie luminați — 779.]

[A face un legământ cu Dumnezeu de a renunța la ceai, cafea etc. — 41.]

[Ceaiul și cafeaua nu erau folosite de Ellen G. White — Apendice 1:18, 23.]

[Ceaiul, folosit ocazional ca medicament de Ellen G. White — Apendice 1:18.]