Dietă şi hrană
Dietă și hrană
Ce trebuie să știm despre această carte
Cum a apărut această carte
Cu zeci de ani înainte ca mulți fiziologi să fie preocupați de strânsa legătură dintre dietă și sănătate, în scrierile sale, Ellen G. White a indicat în mod clar legătura dintre alimentele pe care le consumăm și bunăstarea noastră fizică și spirituală. În discursurile și scrierile sale de la 1863 încoace, ea a discutat frecvent despre importanța dietei și alimentației adecvate. Sfaturile ei, așa cum au fost păstrate în broșuri și cărți, în publicațiile denominațiunii și în mărturiile personale, au exercitat o puternică influență asupra obiceiurilor alimentare ale adventiștilor de ziua a șaptea și și-au lăsat amprenta în mod indirect asupra publicului larg. DH 3.1
Scrierile Ellenei G. White privind alimentele și o dietă sănătoasă au fost culese în 1926 într-o lucrare aranjată pe subiecte, concepută să slujească în special ca manual pentru studenții la dietetică de la Colegiul de Evangheliști Medicali din Loma Linda. Volumul inițial, intitulat Testimony Studies on Diet and Foods, a fost epuizat în scurt timp. DH 3.2
O ediție nouă, adăugită, numită Counsels on Diet and Foods, a apărut în 1938. A fost numită “ediția a doua” și a fost pregătită de membrii Comitetului de Administrație a Patrimoniului Ellen G. White. O a treia ediție, tipărită într-un format mai mic, ca să se alinieze cerințelor pentru seria de volume tipărite la Christian Home Library, a fost publicată în 1946. Ediția de față este cea de-a patra și nu conține nici o schimbare în text sau paginație. DH 3.3
Aceasta este o compilație unică
Punând laolaltă materialele ce compun Dietă și hrană, s-a făcut un efort pentru a include gama întreagă de instrucțiuni despre acest subiect, luate din scrierile Ellenei G. White. Compilația care a rezultat este unică între cărțile Ellenei G. White, căci înfățișează sfaturi grupate tematic sub un titlu general, fără a încerca să asigure o continuitate în lectură. DH 3.4
Fiecare secțiune grupează în așa fel materialele din opera Ellenei G. White, încât, luate împreună, constituie o prezentare caracteristică a subiectului tratat. Nu s-a trecut cu vederea nimic din ceea ce ar aduce o contribuție substanțială. Adesea, în sursele originale, multe etape de instruire sanitară sunt tratate împreună într-un paragraf. Pentru a reda în toate cazurile contextul, ar fi fost nevoie de o repetare apreciabilă. Prin folosirea trimiterilor, repetarea este redusă. DH 4.1
Deși spațiul limitat și efortul de a evita repetiția au făcut nerecomandabilă includerea fiecărei declarații legate de etapele cu caracter mai general ale subiectului dietei, s-a realizat o prezentare completă și comprehensivă a învățăturilor Ellenei G. White. DH 4.2
Primejdia de a lua o parte ca fiind întregul
Faptul că acest volum este conceput oarecum asemenea unei enciclopedii, izolând prezentările principale și grupându-le pe subiecte, face din el o lucrare utilă în acest domeniu. Însă aspectul enciclopedic face ca volumul să poată fi cu ușurință utilizat necorespunzător. Pentru a surprinde intenția autoarei și a înțelege impactul deplin al tuturor învățăturilor sale, este imperativ ca această carte să fie studiată ca întreg. DH 4.3
Cititorul ar trebui să-și amintească faptul că o declarație izolată a Ellenei White, luată într-o anumită fază a desfășurării subiectului alimentației, poate să nu exprime nici pe departe intenția deplină și înțelegerea ei privind nevoile alimentare ale corpului. De exemplu, într-o frază care apare la pagina 390 în această carte, și care a fost luată din Mărturii pentru comunitate 2:352, ea spune: “Cerealele și fructele pregătite fără grăsime și într-o stare cât mai naturală posibil ar trebui să fie mâncarea de pe mesele tuturor celor care pretind că se pregătesc pentru a fi luați la cer”. În lumina altor declarații făcute de ea, este clar că nu a avut intenția să susțină că persoanele care se pregătesc pentru schimbare ar trebui să-și reducă dieta la “cereale și fructe”. Concepută în 1869, în ansamblul sfaturilor împotriva folosirii cărnii, această declarație pare să considere “cerealele și fructele” ca dietă fără carne. Declarația nu menționează nucile, legumele și produsele lactate, toate recunoscute de Ellen White ca fiind importante pentru un program nutrițional echilibrat. DH 4.4
O altă declarație de la aceeași pagină (390), scrisă cam douăzeci de ani mai târziu, descriind o dietă menită să hrănească, să dea rezistență și vigoare intelectului, menționează “fructele, cerealele și legumele”, pregătite cu “lapte sau smântână”. Nucile nu sunt menționate. Cu o pagină în urmă, într-un alt paragraf scris în 1905, sunt enumerate “cerealele, nucile, legumele și fructele” ca luând locul cărnii. În această afirmație nu este menționat laptele. Cu toate acestea, laptele este inclus în declarația sa din 1909, care apare la pagina 442: “Legumele ar trebui să fie făcute mai gustoase cu puțin lapte, smântână sau înlocuitori.... Unii, abținându-se de la lapte, ouă și unt, nu au oferit organismului hrana necesară și au devenit în consecință slabi și incapabili de a munci. În felul acesta, reformei i se face o reputație proastă”. DH 5.1
Există un număr de alte situații similare cu cele citate mai sus, în care Ellen White nu enumeră, într-o afirmație dată, toate elementele unei diete adecvate. Trebuie să avem mare grijă de a înțelege tot ce a gândit legat de fiecare subiect. O declarație izolată nu ar trebui să fie luată singură, pentru ca partea să nu fie luată ca întreg. DH 5.2
O chemare adresată fiecăruia de a studia
Ellen White nu a intenționat ca scrierile ei care se circumscriu subiectului nutriționist să excludă nevoia unui studiu serios pentru a găsi cea mai bună și mai potrivită dietă, profitând de o cunoaștere crescândă, de experiența și rezultatele cercetărilor altora. Ea a scris: DH 5.3
“Păstrarea corpului într-o stare sănătoasă, pentru ca toate părțile mecanismului viu să poată acționa în mod armonios, ar trebui să constituie studiul vieții noastre.” — p. 23. DH 5.4
“Este în mod lămurit datoria noastră de a studia cu atenție legile acestea [ale organismului]. Noi trebuie să studiem cerințele lor cu privire la corpurile noastre și să ne conformăm lor. Neștiința cu privire la aceste lucruri este un păcat.” — Ibid. DH 5.5
În mod cert, Ellen White a considerat că fiecare persoană ar trebui să ajungă bine informată, profitând de descoperite științei în cercetările din domeniul dietei, atâta vreme cât concluziile se armonizează cu sfaturile date prin inspirație. DH 5.6
Pericolele extremelor
Ellen White nu a ezitat să descopere primejdiile extremelor, neatenției sau neglijenței de a avea o dietă corespunzătoare pentru familie. Acest lucru este ilustrat prin afirmația că mama, “prin mâncare nehrănitoare, necorespunzător preparată”, ar putea practic “împiedica și chiar ruina atât calitatea de a fi folositor a adultului, cât și dezvoltarea copilului” (p. 597). În aceeași declarație, ea îndeamnă la “pregătirea alimentelor potrivite pentru nevoile trupului, fiind în același timp, apetisante și gustoase”. DH 6.1
Când motivele includerii unor produse lactate într-o dietă echilibrată, corespunzătoare, nu erau pe deplin înțelese, Ellen White a vorbit în favoarea lor și chiar a avertizat împotriva eliminării lor. Astăzi, în lumina cunoașterii că anumite elemente nutritive “mărunte” sunt vitale pentru funcțiile organismului, avem o înțelegere mai clară. Unele dintre aceste elemente nutritive, în timp ce nu sunt, în mod evident, prezente într-o dietă total vegetariană, se găsesc în cantități corespunzătoare într-o dietă ovo-lacto-vegetariană. Acest lucru este mai ales important pentru copiii a căror corectă dezvoltare Ellen White a scris că ar putea fi împiedicată printr-o “mâncare nehrănitoare, necorespunzător preparată”. DH 6.2
Aproape de începutul secolului, Ellen White a început să scrie că, în timp, din pricina înmulțirii bolilor în regnul animal, va trebui să se renunțe la toate alimentele care provin de la animale, inclusiv la lapte (vezi 442-445); cu toate acestea, în același timp, ea a atras atenția în mod repetat împotriva pașilor prematuri în această direcție și a declarat, în 1909, că va veni timpul în care aceasta ar putea fi necesar, dar a insistat împotriva creării unor încurcături prin “restricții premature și extreme”. Ea a sfătuit să așteptăm “până când o vor cere împrejurările și va pregăti Domnul o cale pentru aceasta” (441-447). DH 6.3
Dieta ovo-lacto-vegetariană a fost cea care a întărit-o pe Ellen White în slujire activă până în cel de-al optzeci și optulea an de viață. DH 6.4
Folosiți principii sănătoase în studiu
Anumite principii sănătoase trebuie aplicate neîncetat în studiul sfaturilor legate de dietă pe care le găsim în cartea de față. Toate învățăturile, ca un tot unitar, consecvent, bine echilibrat, ar trebui să fie studiate cu o minte deschisă. Ar trebui manifestată grija de a citi întreaga declarație despre un subiect dat. Apoi, pentru a înțelege pe deplin semnificația avută în vedere de autoare, declarațiile ar trebui puse cap la cap. Dacă o afirmație pare că nu se potrivește cu o alta, studentul ar face bine să caute să citească în contextul original una dintre ele sau pe amândouă. DH 6.5
Studentul ar trebui, de asemenea, să urmeze exemplul Ellenei White în recunoașterea celor trei principii de bază, după cum sunt enumerate la pagina 481: DH 7.1
1. “Reforma alimentară ar trebui să fie progresivă”. — Ministry of Healing, 320. DH 7.2
2. “Nu trasăm nici o linie precisă care să fie urmată în dietă”. — Testimonies for the Church 9:159. DH 7.3
3. “Nu fac din mine un criteriu pentru nimeni”. — Letter 45, 1903. DH 7.4
O recomandare pentru reforma sănătății
Adevărata reformă alimentară se va recomanda singură din motivul bunului simț. Rodul ei se va vedea într-o sănătate bună, putere, o respirație proaspătă și un sentiment de bunăstare. Chiar și viața spirituală poate fi ajutată prin obiceiuri sanitare bune. A fost o satisfacție să fim martori, prin avansarea studiului științific, la sprijinirea totală a multor mari principii și chiar a unor puncte mai mărunte de instruire descoperite adventiștilor de ziua a șaptea prin pana inspirată a Ellenei White. DH 7.5
Dorința noastră sinceră este ca acest volum să-i poată ajuta pe cititorii lui să obțină o sănătate mai bună, și fizică, și spirituală. DH 7.6
Institutul pentru studiul scrierilor E. G. White,
Washington, D. C.
17 septembrie 1976.