Adevărul despre îngeri

64/173

Samson

În mijlocul apostaziei care se răspândea, închinătorii credincioși ai lui Dumnezeu au continuat să se roage cu stăruință pentru eliberarea lui Israel.... La marginea ținutului deluros, ce domina câmpia filistenilor, se afla mica cetate țora. Acolo locuia familia lui Manoah, din seminția lui Dan, una din puținele case care, în acea decădere generală, mai rămăseseră credincioase lui Iehova. “Îngerul lui Iehova” a apărut înaintea soției lui Manoah, care nu avea copii și i-a spus că va avea un fiu, prin care Dumnezeu va începe să elibereze pe Israel. În vederea acestui lucru, Îngerul i-a dat instrucțiuni cu privire la ceea ce avea de făcut, cât și cu privire la copil.... AÎ 114.5

Femeia l-a căutat pe soțul ei și, după ce i-a descris îngerul, a repetat solia acestuia. Apoi, temându-se ca nu cumva să facă vreo greșeală în importanta lucrare care le-a fost încredințată, soțul ei s-a rugat: “Doamne, te rog, să mai vină o dată omul pe care l-ai trimis și să ne învețe ce să facem pentru copilul care se va naște”. AÎ 115.1

Când îngerul a apărut din nou, cererea nerăbdătoare a lui Manoah a fost: “Ce va trebui să păzim cu privire la copil și ce este de făcut?” Toate sfaturile date înainte au fost repetate: “Femeia să se ferească de tot ce i-am spus. Să nu guste nici un rod din viță, să nu bea nici vin, nici băutură tare și să nu mănânce nimic necurat; să păzească tot ce i-am poruncit”. — Patriarchs and Prophets, 560, 561. AÎ 115.2

Manoah și soția lui nu știau că Cel care le-a vorbit fusese Domnul Isus Hristos. Ei l-au privit ca solul Domnului, dar nu știau dacă este un profet sau un înger. Dorind să arate ospitalitate față de oaspetele lor, l-au implorat să rămână, în timp ce ei aveau să-i pregătească un ied. Însă în necunoștință de cauză, ei nu au știut dacă să i-l aducă înainte ca ardere de tot sau să i-l așeze înainte ca hrană. AÎ 115.3

Îngerul a răspuns: “Chiar dacă m-ai opri, n-aș mânca din bucatele tale; dar dacă vrei să aduci o ardere de tot, s-o aduci Domnului”. Simțind acum asigurarea că oaspetele său era un profet, Manoah a spus: “Care îți este numele, ca să-ți aducem slavă când se va împlini cuvântul tău?” AÎ 116.1

Răspunsul a fost: “Pentru ce îmi ceri Numele? El este minunat?” Simțind caracterul divin al oaspetelui său, Manoah “a luat un ied și darul de mâncare și a adus jertfă Domnului pe stâncă; și îngerul a făcut o minune; și Manoah și soția lui priveau la el”. A ieșit foc din stâncă și a mistuit jertfa, și pe când flacăra se suia spre cer, “Îngerul Domnului S-a suit în flacăra altarului. Văzând lucrul acesta, Manoah și nevasta lui au căzut cu fața la pământ”. Nu mai putea fi nici o îndoială cu privire la caracterul musafirului lor. Ei știau că L-au privit pe cel Sfânt, care, învăluindu-și slava în stâlpul de nor, fusese călăuză și ajutor lui Israel în pustie. AÎ 116.2

Inima lui Manoah a fost cuprinsă de uimire, teamă și spaimă și el n-a mai putut decât să exclame: “Vom muri, căci am văzut pe Dumnezeu!” Însă soția lui avea în acel ceas solemn mai multă credință decât el. Ea i-a adus aminte că Domnul a avut plăcere să accepte jertfa lor și le-a promis un fiu care avea să înceapă eliberarea lui Israel. Aceasta era mai degrabă o dovadă de favoare, și nu de mânie. — The Signs of the Times, 15 septembrie, 1881. AÎ 116.3

Făgăduința divină, făcută lui Manoah, s-a împlinit la timpul cuvenit prin nașterea unui fiu, căruia i-a fost dat numele Samson. Prin porunca îngerului, briciul nu avea să treacă deasupra capului copilului, el fiind consacrat lui Dumnezeu ca nazireu, de la naștere. — The Signs of the Times, 6 octombrie, 1881. AÎ 117.1