Mărturii pentru pastori şi slujitorii Evangheliei
Sub care steag?5
24 septembrie
În lumea noastră, totul este în agitație. Evenimentele viitoare își arată deja umbrele. Semnele timpului sunt prezente pretutindeni. Nimic din ce este omenesc sau pământesc nu oferă siguranță. Vânturile sunt ținute de cei patru îngeri. În harul Sau, Dumnezeu ne-a dăruit un moment de liniște. Toate puterile care ne-au fost încredințate de Dumnezeu, indiferent dacă sunt cele fizice, intelectuale sau spirituale, trebuie să fie cultivate cu sfințenie în vederea realizării lucrării care ne-a fost rânduită pentru salvarea semenilor care pier în ignoranța lor. Avertizarea trebuie să fie vestită fără nicio întârziere în toate zonele lumii. MP 364.2
Oamenii se adună cu rapiditate sub steagul pe care l-au ales, așteptând și urmând cu nerăbdare deciziile conducătorilor lor. Unii veghează și lucrează, așteptând venirea Domnului nostru, în timp ce aceia care se află în cealaltă categorie ajung cu rapiditate sub conducerea marelui apostat. Ei caută un dumnezeu printre oameni, iar Satana îl personifică pe acela pe care îl caută. Pentru că au respins adevărul, mulțimile vor fi atât de amăgite, încât vor accepta o minciună. Omul va fi aclamat ca fiind Dumnezeu. MP 364.3
Doar Unul singur este Cel ce a coborât din curțile cerului pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu în chip omenesc. Fiul lui Dumnezeu, care a fost făcut om și a locuit printre noi. “În El era viața, și viața era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, și întunericul n-a biruit-o.... Aceasta era adevărata Lumină care luminează pe orice om, venind în lume. El era în lume, și lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut. A venit la ai Săi, și ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu.” MP 365.1
Există doar două tabere. Satana lucrează folosindu-și puterea necinstită și înșelătoare și, prin amăgiri puternice, îi înșală pe toți cei ce nu rămân în adevăr, care și-au întors urechile de la adevăr și s-au luat după basme. Satana însuși nu a rămas în adevăr. El este taina nelegiuirii. Prin subtilitatea lui, Satana conferă aparența de adevăr unor idei false, care nimicesc sufletul. În aceasta constă puterea de a înșela a minciunilor lui. Tocmai pentru că sunt o contrafacere a adevărului, spiritismul, teozofia și alte înșelăciuni asemănătoare au o influență atât de mare asupra minții oamenilor. În aceasta constă lucrarea iscusită a lui Satana. El pretinde că este mântuitorul oamenilor, binefăcătorul neamului omenesc și, astfel, își amăgește mult mai ușor victimele pentru nimicire. MP 365.2
Cuvântul lui Dumnezeu ne avertizează că siguranța poate fi obținută doar cu prețul unei vigilențe necontenite. Noi putem scăpa de puterea ispititorului, doar umblând pe căile drepte ale adevărului și neprihănirii. Lumea este atrasă în capcană. Abilitatea Iui Satana se exercită prin conceperea de metode și planuri în vederea atingerii scopurilor sale. Disimularea a ajuns pentru el o artă și lucrează sub înfățișarea unui înger de lumină. Numai ochiul lui Dumnezeu discerne strategiile lui menite să contamineze lumea cu principii false și distrugătoare, care poartă aparența unei bunătăți adevărate. Satana lucrează pentru a restrângere libertatea religioasă și pentru a instaura un fel de sclavie în lumea religioasă6. Dacă nu vor fi păzite de puterea lui Dumnezeu, organizațiile și instituțiile lumii vor ajunge sub dictatura lui Satana, aducându-i pe oameni sub controlul altor oameni, iar frauda și înșelăciunea vor prelua înfățișarea zelului pentru adevăr și pentru înaintarea împărăției lui Dumnezeu. Tot ce nu este clar ca lumina zilei, în practicile noastre, face parte din categoria metodelor prințului răului. Metodele Iui sunt practicate chiar și printre adventiștii de ziua a șaptea, care pretind a avea un adevăr înaintat. MP 365.3
Dacă se opun avertizărilor Domnului, unii vor ajunge chiar niște conducători în facerea răului. Ei își asumă exercitarea prerogativelor lui Dumnezeu și își permit să facă lucruri pe care nici Dumnezeu Însuși nu le-ar face pentru a controla mintea oamenilor. Ei își prezintă propriile metode și planuri și, prin concepțiile lor greșite cu privire la Dumnezeu, slăbesc credința în adevăr și introduc principii false, care vor lucra asemenea aluatului, întinând și degradând instituțiile și bisericile noastre. Tot ce micșorează concepția omului despre neprihănire, echitate și judecată imparțială, orice plan sau regulă care îi aduce pe slujitorii lui Dumnezeu sub controlul unei alte minți omenești, le pune în pericol credința în Dumnezeu și le desparte sufletul de El, deoarece duce departe de calea unei stricte integrități și neprihăniri. MP 366.1
Dumnezeu nu va aproba niciun plan prin care un om să-i domine sau să-i oprime pe semenii lui, nici în cea mai mică măsură. Singura speranță pentru omul căzut este să privească la Domnul Isus și să-L primească drept unic Mântuitor. Îndată ce începe să facă reguli de fier pentru alții, să-i subjuge și să-i dirijeze pe alții după propria minte, omul îl dezonorează pe Dumnezeu și pune în pericol atât propria mântuire, cât și mântuirea fraților săi. Păcătosul poate găsi speranță și neprihănire numai în Dumnezeu, și nicio făptură umană nu este mai neprihănită ca alta, dacă nu are credință în Dumnezeu și nu păstrează o legătură vie cu El. O floare de pe câmp trebuie să-și aibă rădăcinile în pământ, ea are nevoie de aer, de rouă, de ploaie și de lumina soarelui. Ea va înflori, doar dacă beneficiază de aceste condiții și toate acestea vin de la Dumnezeu. Tot așa este și cu oamenii. Noi primim de la Dumnezeu cele necesare vieții spirituale. Suntem avertizați să nu ne încredem în oameni și să nu ne bazăm pe puterea omenească. Asupra tuturor celor ce procedează în felul acesta este rostit un blestem. MP 366.2
Isus și Nicodim
Nicodim a căutat să aibă o conversație cu Domnul Isus, noaptea, spunând: “Învățătorul, știm că ești un învățător venit de la Dumnezeu, căci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el”. Tot ce spunea Nicodim era adevărat, dar ce i-a răspuns Domnul Isus? El “i-a răspuns: ‘Adevărat, adevărat îți spun ca, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea împărăția lui Dumnezeu’”. În fața Lui se găsea un om aflat într-o poziție de înaltă răspundere, un om care părea a fi educat în tradiția iudaică și avea o minte plină de înțelepciune. Talentele lui Nicodim erau într-adevăr deosebite. Nicodim nu ar fi mers la Isus ziua, deoarece faptul acesta l-ar fi făcut să devină un subiect de discuție. Pentru un conducător al iudeilor era prea umilitor să se știe că simpatizează cu Nazarineanul disprețuit. El gândea: Mă voi lămuri personal cu privire la misiunea și pretențiile acestui învățător și voi vedea dacă este cu adevărat Lumina care luminează neamurile și Slava lui Israel. MP 367.1
În realitate, Domnul Isus îi spune lui Nicodim următoarele: Nu controversa te va ajuta în situația ta, nu argumentele vor aduce lumină în sufletul tău. Tu trebuie să ai o inimă nouă, altfel nu poți să discerni împărăția lui Dumnezeu. Nu o dovadă mai convingătoare te va conduce la o poziție corectă, ci scopurile și motivațiile noi. Tu trebuie să te naști din nou. Până când nu va avea loc această schimbare, care va înnoi toate lucrurile, cele mai puternice dovezi care ar putea fi prezentate ar fi lipsite de orice folos. Nevoia se află în inima ta, totul trebuie să fie schimbat, altfel nu poți vedea împărăția lui Dumnezeu. MP 368.1
Pentru Nicodim, aceasta a fost o declarație foarte umilitoare și a primit cuvintele lui Hristos cu un simțământ de iritare, răspunzând: “Cum se poate naște un om bătrân? Poate el să intre a doua oară în pântecele maicii sale și să se nască?” Nicodim nu era suficient de înclinat spre lucrurile spirituale pentru a înțelege semnificația cuvintelor lui Hristos. Totuși Mântuitorul nu a contrazis argumentele lui. Ridicându-și mâna, cu o demnitate solemnă și liniștită, El a readus în imagine adevărul, cu o siguranță mai mare: “Adevărat, adevărat îți spun, că, dacă nu se naște cineva din apă și din Duh, nu poate să intre în împărăția lui Dumnezeu. Ce este născut din carne este carne, și ce este născut din Duh este duh. Nu te mira că ți-am zis: ‘Trebuie să vă nașteți din nou.’ Vântul suflă încotro vrea, și-i auzi vuietul, dar nu știi de unde vine, nici încotro merge. Tot așa este cu oricine este născut din Duhul”. Nicodim a întrebat; “Cum se poate face așa ceva?” MP 368.2
În mintea conducătorului pătrunseseră câteva raze de adevăr. Cuvintele lui Hristos l-au umplut de uimire și l-au determinat să întrebe: “Cum se poate face așa ceva?” Domnul Isus a răspuns cu o seriozitate adâncă: “Tu ești învățătorul lui Israel, și nu pricepi aceste lucruri?” Cuvintele Sale i-au transmis lui Nicodim lecția că, în Ioc de a se simți iritat de exprimarea simplă a adevărului și în loc de a-și îngădui să fie ironic, el ar fi trebuit să aibă o părere mult mai umilă cu privire la sine, având în vedere ignoranța Iui spirituală. Totuși Hristos a vorbit cu o demnitate atât de solemnă, iar înfățișarea și tonul vocii Sale au exprimat o dragoste atât de fierbinte față de el, încât Nicodim nu s-a simțit ofensat, ci a înțeles situația umilă în care se afla. MP 368.3
Cu siguranță, cineva însărcinat cu interesele religioase ale poporului nu ar fi trebuit să fie ignorant cu privire la un adevăr pe care era atât de important să-l înțeleagă, deoarece era condiția intrării în împărăția lui Dumnezeu. “Adevărat, adevărat, îți spun”, a continuat Domnul Isus, “că noi vorbim ce știm și mărturisim ce am văzut, și voi nu primiți mărturia noastră. Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când vă voi vorbi despre lucrurile cerești?” MP 369.1
Această învățătură este pentru noi astăzi
Am prezentat această învățătură dată lui Nicodim, deoarece li se aplică acelora care se află în zilele noastre în poziții de răspundere, în calitate de conducători ai lui Israel, și ale căror glasuri sunt auzite adesea în comitete, dând dovadă că sunt conduși de același spirit pe care îl avea Nicodim. Va avea învățătura dată acelui conducător de seamă, aceeași influență asupra inimii și vieții lor? Ca rezultat al conversației cu Domnul Isus, Nicodim a fost convertit. Cuvintele lui Hristos li se adresează în aceeași măsură celor ce sunt președinți ai conferințelor, prezbiterilor bisericii și celor care se află în poziții oficiale în instituțiile noastre: “Adevărat, adevărat îți spun că, dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu”. MP 369.2
Dacă Duhul Sfânt modelează și șlefuiește inima voastră în fiecare zi, atunci veți avea puterea divină de a înțelege caracterul împărăției lui Dumnezeu. Nicodim a primit învățătura Domnului Hristos și a ajuns un credincios adevărat. Glasul lui s-a auzit în Sinedriu, opunându-se inițiativelor de a plănui moartea lui Hristos. “Legea noastră osândește ca pe un om înainte ca să-l asculte și să știe ce face?” La aceste cuvinte, i s-a răspuns cu dispreț: “și tu ești din Galileea? Cercetează bine, și vei vedea că din Galileea nu s-a ridicat niciun proroc,” MP 369.3
Nicodim era un ucenic al lui Isus. În acea conversație nocturnă cu Domnul Isus, omul vinovat se afla în fața Mântuitorului său, iar puterea sensibilizatoare a adevărului a strălucit adâncurile minții lui și i-a impresionat inima. Isus i-a zis; “Dacă v-am vorbit despre lucruri pământești și nu credeți, cum veți crede când va voi vorbi despre lucrurile cerești? Nimeni nu s-a suit în cer, afară de Cel ce S-a pogorât din cer, adică Fiul omului, care este în cer,” Domnul Isus nu numai că i-a spus lui Nicodim că, pentru a vedea Împărăția cerului, trebuie să aibă o inimă nouă, dar i-a spus și cum poate să obțină o inimă nouă. El cunoaște întrebările nerostite ale minții adevăratului căutător al adevărului și i se descoperă: “și, după cum a înălțat Moise șarpele în pustie, tot așa trebuie să fie înălțat și Fiul omului, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică”. Vești bune! Vești bune răsună pretutindeni în lume. “Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” Această învățătură este una dintre cele mai importante pentru orice om, deoarece în ea condițiile mântuirii sunt prezentate în propozițiile cele mai clare. Dacă nu ar exista în Biblie niciun alt text, acest singur verset ar putea să călăuzească sufletul la mântuire. MP 370.1
În acest adevăr frumos și măreț trebuie să fie o lumină strălucitoare, îndeosebi pentru aceia care acceptă responsabilitatea de îndrumători și pentru toți cei care se ocupă de sufletul omenesc. Niciun om care are Cuvântul lui Dumnezeu nu are dreptul să spună: “Eu nu am experiență, nu înțeleg aceste lucruri”. El nu va fi niciodată mai înțelept, dacă nu va ajunge să aibă o părere mai umilă cu privire la sine. Fiecare trebuie să-și învețe lecția, asemenea unui copilaș. Să-și asume ca datorie principală înțelegerea Cuvântului lui Dumnezeu cu privire la renașterea sufletului. Această schimbare ar trebui să aibă loc în orice persoană, înainte de a accepta o poziție de conducător în lucrarea sfântă a lui Dumnezeu. Dacă nu se află într-o legătură vie cu Dumnezeu, spiritul și părerile proprii vor predomina. Ele pot fi bine reprezentate de focul străin adus în locul focului sfânt. Oamenii au întrețesut în lucrarea lui Dumnezeu propriile defecte de caracter, planuri care sunt omenești și pământești și amăgiri care sunt o capcană atât pentru ei înșiși, cât și pentru toți cei ce le acceptă. MP 370.2
Judecata lui Amalec
Dumnezeu S-a angajat prin cuvântul Său cel mai sfânt că, dacă veți umbla pe căile Sale și veți face dreptate, vă va binecuvânta: “Să n-ai în casă două feluri de efă, una mare și alta mică. Ci să ai o greutate adevărată și dreaptă, să ai o efă adevărată și dreaptă, pentru ca să ai zile multe în țara pe care ți-o dă Domnul, Dumnezeul tău. Căci oricine face aceste lucruri, oricine săvârșește o nedreptate, este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău. Adu-ți aminte ce ți-a făcut Amalec pe drum la ieșirea voastră din Egipt, cum te-ai întâlnit pe drum, și, fără nicio teamă de Dumnezeu, s-a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor ce se târau la coadă, când erai obosit și sleit de puteri.” MP 371.1
Deși copiii lui Israel îl întristaseră adesea pe Domnul, îndepărtându-se de sfatul Său, totuși El a continuat să le poarte de grijă cu duioșie. Domnul Isus Hristos a văzut că vrăjmașii profitaseră de situația lor pentru a-i face rău și a-i provoca suferință poporului obosit, care călătorea sub conducerea lui Dumnezeu. Ascultați judecățile pronunțate de Dumnezeu: “Când îți va da Domnul, Dumnezeul tău, odihnă, după ce te va izbăvi de toți vrăjmașii care te înconjoară, în țara pe care Domnul, Dumnezeul tău, ți-o dă ca moștenire și spre stăpânire, să ștergi pomenirea lui Amalec de sub ceruri: să nu uiți lucrul acesta”. MP 372.1
Scriu aceste cuvinte ale lui Dumnezeu, pentru ca aceia care se declară a fi copiii Săi să nu primească blestemul pronunțat asupra lui Amalec, tocmai pentru că au urmat practicile lui Amalec. Dacă păgânii au fost condamnați pentru că i-au oprimat pe cei slabi și obosiți, care va fi atitudinea Domnului față de cei care, deși au avut lumină, mari ocazii și privilegii, totuși nu au manifestat spiritul lui Hristos față de propriii frați? MP 372.2
Domnul vede tot ce face un frate în relația cu fratele lui, slăbindu-i credința și nimicindu-i încrederea în dreptate și nepărtinire, El își exprimă în limbajul hotărât dezacordul față de nelegiuirile practicate în schimburile comerciale. Domnul spune: “Pot socoti Eu curat pe cel ce are o cumpănă nedreaptă și greutăți strâmbe în sac?” Chiar dacă păcatul menționat aici nu a fost săvârșit ca atare în instituțiile noastre, faptele reprezentate de aceste lucruri au existat și există în continuare. MP 372.3
Despre aceste lucruri s-ar putea scrie pagină după pagină. Conferințele ajung să fie influențate în întregime de aceleași principii pervertite. “Pentru că bogații sunt plini de silnicie, locuitorii lui spun minciuni, și limba lor este numai înșelătorie în gura lor.” Domnul va interveni pentru a curăța biserica Sa. Adevărat vă spun că Domnul este pe punctul de a produce schimbări fundamentale în instituțiile7 care poartă Numele Său. MP 372.4
Nu pot să spun cât de curând va începe acest proces de reformă, dar nu va fi amânat multă vreme. Cel care ține vânturătoarea în mâinile Sale își va curăța templul de toate întinările imoralității. El va curăța pe deplin curțile templului. Dumnezeu este în conflict cu toți cei care săvârșesc nedreptăți, oricât de mici ar fi, pentru că, prin acest fapt, ei resping autoritatea Sa, pun în pericol propria ispășire, răscumpărarea pe care Domnul Hristos a plătit-o pentru fiecare fiu și fiică a lui Adam. Merită să umblați pe o cale respingătoare în ochii lui Dumnezeu? Merită să aduceți un foc străin pentru jertfele oferite de voi înaintea lui Dumnezeu și să spuneți că acest fapt este un amănunt neesențial? MP 373.1
Dumnezeu nu a rânduit ca atât de multe lucrări să-și aibă centrul în Battle Creek. Starea de lucruri care există acum mi-a fost prezentată ca o avertizare. Mă doare inima din cauza celor ce mi-au fost arătate. Domnul ne-a dat avertizări cu scopul de a împiedica această stare de lucruri descurajatoare, dar ele nu au fost ascultate, “Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni.” MP 373.2
Îi rog pe frații mei să se trezească. Dacă nu va avea loc o schimbare rapidă, va trebui să le spun oamenilor care sunt faptele, deoarece această stare de lucruri trebuie să se schimbe. Niciun om neconvertit nu trebuie să mai fie administrator sau director într-o lucrare atât de importantă și sfântă. Suntem nevoiți să spunem asemenea lui David: “Este vremea ca Domnul să lucreze: căci ei calcă Legea Ta”. MP 373.3