Lucrarea misionară medicală

81/381

Apel pentru unitate frățească

Temerea de Domnul și umblarea cu El constituie privilegiul și datoria oricărui medic. Mi-a fost arătat că Satana își exercită ispitele sale cu forță mai mare asupra medicilor din poporul nostru decât asupra acelora din afara credinței noastre. Este lucrarea lui Satana aceea de a stârni mândria și ambiția, egoismul și dorința de supremație, ca să poată împiedica unitatea frățească puternică ce ar trebui să existe între medicii noștri, care ar da tărie planurilor lor și le-ar asigura succes în ceea ce întreprind. În toate instituțiile noastre, medicii care cred adevărul ar trebui să lupte pentru armonie. LMM 48.2

Nu ar trebui să existe rivalitate. Discordia și rivalitatea sunt mai ofensatoare pentru Dumnezeu atunci când există între medici decât între cei care pretind că sunt chemați în lucrare; căci medicul credincios este ambasadorul lui Hristos, ca să țină sus cuvântul vieții pentru cei ce sunt în suferință și cei ce sunt pe punctul de a-și pierde această viață. Dacă are înțelepciunea de a rosti un cuvânt la timpul potrivit, conducând pe cel în suferință să se bizuie pe Domnul Isus, el poate fi unealta în mâinile lui Dumnezeu pentru mântuirea sufletului. Cât de fortificat ar trebui să fie sufletul medicului, pentru ca gânduri necurate și senzuale să nu-și poată face sălaș în el! LMM 48.3

Mi-a fost arătat că se pierde mult când medicii de aceeași credință cu noi se despart datorită metodelor diferite pe care ei le practică. Trebuie ținute întâlniri cu medicii, în care toți să se poată sfătui împreună, să schimbe idei și să facă planuri prin care să poată lucra în unitate. Domnul l-a făcut pe om o ființă socială și planul Lui este să fim pătrunși de caracterul bun și iubitor al Domnului Hristos și, prin asociere, să fim strâns legați ca niște copii ai lui Dumnezeu, care fac o lucrare și pentru acum, și pentru veșnicie.... LMM 48.4

Medicii să se sfătuiască împreună

Cu iubire și temere de Dumnezeu, medicii să țină întâlniri pentru sfătuire, în care să discute cele mai bune căi și mijloace de a sluji Domnului în domeniul lor, care aparține măreței Sale lucrări. Să adune toată inteligența și iscusința, astfel ca să-și poată fi de ajutor unul altuia. Eu știu că există căi prin care toți pot fi în armonie, astfel ca nici unul să nu acționeze în mod independent, după judecata lui proprie. — (Letter 26a, 1889). LMM 49.1