Romanian Version

Exod 12

1 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron în țara Egiptului:

2 “Luna aceasta va fi pentru voi cea dintîi lună; ea va fi pentru voi cea dintîi lună a anului.

3 Vorbiți întregei adunări a lui Israel, și spuneți -i: ,În ziua a zecea a acestei luni, fiecare om să ia un miel de fiecare familie, un miel de fiecare casă.

4 Dacă sînt prea puțini în casă pentru un miel, să -l ia cu vecinul lui cel mai de aproape, după numărul sufletelor; să faceți socoteala cît poate mînca fiecare din mielul acesta.

5 Să fie un miel fără cusur, de parte bărbătească, de un an; veți putea să luați un miel sau un ied.

6 Să -l păstrați pînă în ziua a patrusprezecea a lunii acesteia; și toată adunarea lui Israel să -l junghie seara.

7 Să ia din sîngele lui, și să ungă amîndoi stîlpii ușii și pragul de sus al caselor unde îl vor mînca.

8 Carnea s'o mănînce chiar în noaptea aceea, friptă la foc; și anume s'o mănînce cu azimi și cu verdețuri amare.

9 Să nu -l mîncați crud sau fiert în apă; ci să fie fript la foc: atît capul, cît și picioarele și măruntaiele.

10 Să nu lăsați nimic din el pînă a doua zi dimineața; și, dacă va rămînea ceva din el pe a doua zi dimineața, să -l ardeți în foc.

11 Cînd îl veți mînca, să aveți mijlocul încins, încălțămintele în picioare, și toiagul în mînă; și să -l mîncați în grabă; căci sînt Paștele Domnului.

12 În noaptea aceea, Eu voi trece prin țara Egiptului, și voi lovi pe toți întîii-născuți din țara Egiptului, dela oameni pînă la dobitoace; și voi face judecată împrotiva tuturor zeilor Egiptului; Eu, Domnul.

13 Sîngele vă va sluji ca semn pe casele unde veți fi. Eu voi vedea sîngele, și voi trece pe lîngă voi, așa că nu vă va nimici nici o urgie, atunci cînd voi lovi țara Egiptului.

14 Și pomenirea acestei zile s'o păstrați, și s'o prăznuiți printr'o sărbătoare în cinstea Domnului; s'o prăznuiți ca o lege vecinică pentru urmașii voștri.

15 Timp de șapte zile, veți mînca azimi. Din cea dintîi zi veți scoate aluatul din casele voastre: căci oricine va mînca pîne dospită, din ziua întîi pînă în ziua a șaptea, va fi nimicit din Israel.

16 În ziua dintîi veți avea o adunare de sărbătoare sfîntă; și în ziua a șaptea, veți avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceți nici o muncă în zilele acelea; veți putea numai să pregătiți mîncarea fiecărui ins.

17 Să țineți sărbătoarea azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oștile voastre din țara Egiptului; să țineți ziua aceea ca o lege vecinică pentru urmașii voștri.

18 În luna întîi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să mîncați azimi, pînă în seara zilei a douăzeci și una a lunii.

19 Timp de șapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîne dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băștinaș.

20 Să nu mîncați pîne dospită; ci, în toate locuințele voastre, să mîncați azimi.”

21 Moise a chemat pe toți bătrînii lui Israel, și le -a zis: “Duceți-vă de luați un miel pentru familiile voastre, și junghiați Paștele.

22 Să luați apoi un mănunchi de isop, să -l muiați în sîngele din strachină, și să ungeți pragul de sus și cei doi stîlpi ai ușii cu sîngele din strachină. Nimeni din voi să nu iasă din casă pînă dimineața.

23 Cînd va trece Domnul ca să lovească Egiptul, și va vedea sîngele pe pragul de sus și pe cei doi stîlpi ai ușii, Domnul va trece pe lîngă ușă, și nu va îngădui Nimicitorului să intre în casele voastre ca să vă lovească.

24 Să păziți lucrul acesta ca o lege pentru voi și pentru copiii voștri în veac.

25 Cînd veți intra în țara, pe care v'o va da Domnul, după făgăduința Lui, să țineți acest obicei sfînt.

26 Și cînd vă vor întreba copiii voștri: ,Ce însemnează obiceiul acesta?`

27 să răspundeți: ,Este jertfa de Paște în cinstea Domnului, care a trecut pe lîngă casele copiilor lui Israel în Egipt, cînd a lovit Egiptul, și ne -a scăpat casele noastre.” Poporul s'a plecat, și s'a închinat pînă la pămînt.

28 Și copiii lui Israel au plecat, și au făcut cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut.

29 La miezul-nopții, Domnul a lovit pe toți întîii născuți din țara Egiptului, dela întîiul-născut al lui Faraon, care ședea pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul-născut al celui închis în temniță, și pînă la toți întîii-născuți ai dobitoacelor.

30 Faraon s'a sculat noaptea, el și toți slujitorii lui, și toți Egiptenii; și au fost mari țipete în Egipt, căci nu era casă unde să nu fie un mort.

31 În aceeaș noapte Faraon a chemat pe Moise și pe Aaron, și le -a zis: “Sculați-vă, ieșiți din mijlocul poporului meu, voi și copiii lui Israel. Duceți-vă să slujiți Domnului, cum ați zis.

32 Luați-vă și oile și boii, cum ați zis, duceți-vă, și binecuvîntați-mă.”

33 Egiptenii zoreau poporul, și se grăbeau să -i scoată din țară, căci ziceau: “Altfel, toți vom pieri.”

34 Poporul și -a luat plămădeala (coca), înainte de a se dospi. Și-au învelit postăvile cu plămădeala în haine, și le-au pus pe umeri.

35 Copiii lui Israel au făcut ce spusese Moise, și au cerut Egiptenilor vase de argint, vase de aur și haine.

36 Domnul a făcut ca poporul să capete trecere înaintea Egiptenilor, cari le-au împlinit cererea. Și astfel au jăfuit pe Egipteni.

37 Copiii lui Israel au plecat din Ramses spre Sucot, în număr de aproape șase sute de mii de oameni cari mergeau pe jos, afară de copii.

38 O mulțime de oameni de tot soiul s'au suit împreună cu ei; aveau și turme însemnate de oi și boi.

39 Cu plămădeala, pe care o luaseră din Egipt și care nu se dospise încă, au făcut turte fără aluat; căci fuseseră izgoniți de Egipteni, fără să mai poată zăbovi, și fără să-și ia merinde cu ei.

40 Șederea copiilor lui Israel în Egipt a fost de patru sute treizeci de ani.

41 Și, după patru sute treizeci de ani, tocmai în ziua aceea, toate oștile Domnului au ieșit din țara Egiptului.

42 Noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului, pentrucă atunci i -a scos din țara Egiptului; noaptea aceea trebuie prăznuită în cinstea Domnului de toți copiii lui Israel și de urmașii lor.

43 Domnul a zis lui Moise și lui Aaron: “Iată porunca privitoare la Paște: niciun străin să nu mănînce din ele.

44 Să tai împrejur pe orice rob cumpărat cu bani, și apoi să mănînce din ele.

45 Veneticul și simbriașul să nu mănînce.

46 Să nu le mănînce decît într'o singură casă; să nu luați deloc carne afară din casă, și să nu zdrobiți niciun os.

47 Toată adunarea lui Israel să facă Paștele.

48 Dacă un străin, care va locui la tine, va vrea să facă Paștele Domnului, orice parte bărbătească din casa lui va trebui tăiată împrejur; apoi se va apropia să le facă, și va fi ca și băștinașul; dar niciun netăiat împrejur să nu mănînce din ele.

49 Aceeaș lege va fi pentru băștinaș ca și pentru străinul, care va locui în mijlocul vostru.”

50 Toți copiii lui Israel au făcut cum poruncise Domnul lui Moise și lui Aaron; așa au făcut.

51 Și chiar în ziua aceea, Domnul a scos din țara Egiptului pe copiii lui Israel, după oștile lor.