Romanian Version

2Împăraţi 7

1 Elisei a zis: “Ascultați cuvîntul Domnului! Așa vorbește Domnul: “Mîne, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsuță de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu.”

2 Călărețul pe brațul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: “Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s'ar putea întîmpla un asemenea lucru?” Și Elisei a zis: “Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mînca din ele.”

3 La intrarea porții erau patru leproși, cari au zis unul către altul: “La ce să ședem aici pînă vom muri?

4 Dacă ne vom gîndi să intrăm în cetate, în cetate este foamete, și vom muri; și dacă vom sta aici, deasemenea vom muri. Haidem dar să ne aruncăm în tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viață, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri.”

5 Au plecat dar în amurg, să se ducă în tabăra Sirienilor. Și cînd au ajuns la intrarea taberii Sirienilor, iată că nu era nimeni.

6 Domnul făcuse să se audă în tabăra Sirienilor un vuiet de cară și un vuiet de cai, vuietul unei mari oștiri, și își ziseseră unul către altul: “Împăratul lui Israel a tocmit împotriva noastră pe împărații Hetiților și pe împărații Egiptenilor, ca să vină să lupte împotriva noastră.”

7 Și s'au sculat și au luat -o la fugă în amurg. Și-au lăsat corturile, caii și măgarii, tabăra așa cum era și au fugit ca să-și scape viața.

8 Leproșii, ajungînd la intrarea taberii, au pătruns într'un cort, au mîncat și au băut, au luat din el argint, aur și haine, și s'au dus și le-au ascuns. S'au întors iarăș, au pătruns într'un alt cort și au luat și de acolo lucruri pe cari s'au dus și le-au ascuns.

9 Apoi, și-au zis unul altuia: “Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de veste bună. Dacă vom tăcea și dacă vom aștepta pînă la lumina zilei de mîne, vom fie pedepsiți. Veniți acum și haidem să dăm de știre casei împăratului.”

10 Au plecat, și au chemat pe străjerii de la poarta cetății, și le-au spus așa: “Am intrat în tabăra Sirienilor, și iată că nu este nimeni, nu se aude niciun glas de om; n'am găsit decît cai legați și măgari legați, și corturile așa cum erau.”

11 Străjerii dela poartă au strigat, și au trimes vestea aceasta înlăuntrul casei împăratului.

12 Împăratul s'a sculat noaptea, și a zis slujitorilor săi: “Vreau să vă spun ce ne fac Sirienii. Fiindcă știu că sîntem flămînzi, au părăsit tabăra ca să se ascundă în ogoare, și și-au zis: “Cînd vor ieși din cetate, îi vom prinde vii, și vom intra în cetate.”

13 Unul din slujitorii împăratului a răspuns: “Să se ia cinci din caii cari au mai rămas în cetate, -li se va întîmpla doar cum s'a întîmplat la toată mulțimea lui Israel care a mai rămas, toată mulțimea lui Israel care se istovește, -și să trimetem să vedem ce se petrece.”

14 Au luat două cară cu caii lor, și împăratul a trimes niște soli pe urmele oștirii Sirienilor, zicînd: “Duceți-vă și vedeți.”

15 S'au dus după ei pînă la Iordan; și iată că tot drumul era plin cu haine și lucruri pe cari le aruncaseră Sirienii în goana lor. Solii s'au întors, și au spus împăratului.

16 Poporul a ieșit, și a jăfuit tabăra Sirienilor. Și s'a vîndut o măsură de floare de făină cu un siclu și două măsuri de orz cu un siclu, după cuvîntul Domnului.

17 Împăratul încredințase paza porții în mîna călărețului pe brațul căruia se rezemase atunci. Dar călărețul acesta a fost călcat în picioare de popor la poartă și a murit, după cuvîntul pe care -l rostise omul lui Dumnezeu, cînd se pogorîse împăratul la el.

18 Omul lui Dumnezeu spusese atunci împăratului: “Mîne, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu și o măsura de floare de făină cu un siclu.”

19 Iar călărețul răspunsese omului lui Dumnezeu: “Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s'ar putea întîmpla un asemenea lucru?” Și Elisei zisese: “Vei vedea cu ochii tăi; dar tu nu vei mînca din ele.”

20 În adevăr așa i s'a și întîmplat: a fost călcat în picioare la poartă de popor, și a murit.