Mărturii pentru biserică 9
Planuri pentru sporirea forțelor noastre de lucru
Tăria unei armate este măsurată mai ales prin eficiența oamenilor din rândurile ei. Un general înțelept își instruiește ofițerii să pregătească fiecare soldat pentru un serviciu activ. El caută să obțină cea mai înaltă eficiență din partea tuturor. Dacă ar trebui să depindă doar de ofițeri, nu s-ar putea aștepta să conducă vreodată o campanie de succes. El se bazează pe serviciul loial și neobosit al fiecărui om din armata lui. Responsabilitatea revine, în cea mai mare măsură, oamenilor din rânduri, soldaților. 9M 116.1
La fel stau lucrurile și în armata Prințului Emanuel. Generalul nostru, care nu a pierdut niciodată o luptă, așteaptă o slujire de bunăvoie și plină de credincioșie din partea fiecărei persoane care este înrolată sub steagul Său. În lupta finală, care se dă acum între forțele binelui și oștile răului, El așteaptă să ia parte toți membrii, laici și slujbași ai bisericii. Toți aceia care s-au înrolat ca soldați ai Săi trebuie să îndeplinească o slujire plină de credincioșie, ca niște oameni pregătiți de luptă în orice moment, cu un ascuțit simț al responsabilității individuale ce revine fiecăruia. 9M 116.2
Aceia cărora li s-a încredințat supravegherea spirituală a bisericii trebuie să plănuiască metode și să găsească mijloace prin care să i se ofere fiecărui membru al bisericii posibilitatea de a lua parte la lucrarea lui Dumnezeu. În trecut, lucrul acesta a fost prea adesea neglijat. Nu s-au întocmit și nu s-au pus în aplicare planuri clare prin care talentele tuturor să poată fi angajate într-o slujire activă. Nu sunt decât câțiva care realizează cât de mult s-a pierdut din această cauză. 9M 116.3
Conducătorii cauzei lui Dumnezeu, ca niște generali înțelepți, trebuie să facă planuri pentru mișcări de înaintare pe toată linia frontului. În planificările lor, trebuie să acorde o atenție specială lucrării care poate fi făcută de membrii laici, printre prieteni și vecini. Lucrarea lui Dumnezeu de pe acest pământ nu poate fi încheiată până când aceia care alcătuiesc biserica noastră nu se implică în lucru și nu-și unesc eforturile cu cele ale pastorilor și ale slujbașilor bisericii. 9M 116.4
Mântuirea celor păcătoși cere o lucrare personală stăruitoare. Noi trebuie să mergem și să le ducem cuvântul vieții, nu să așteptăm ca ei să vină la noi. O, dacă le-aș putea spune cuvinte prin care să-i trezesc la o acțiune stăruitoare! Clipele care ne mai sunt acordate sunt puține. Stăm chiar la hotarul lumii veșnice. Nu avem timp de pierdut. Fiecare clipă este de aur și mult prea prețioasă, ca să fie dedicată slujirii de sine. Cine vrea să-L caute pe Dumnezeu și să primească de la El putere și har, ca să fie un lucrător credincios în câmpul misionar? 9M 117.1