Mărturii pentru biserică 9

Lupta care stă în fața noastră

Slujitorii lui Dumnezeu trebuie să se îmbrace cu fiecare piesă a armurii creștine. Noi nu luptăm cu niște dușmani omenești. Dumnezeu îl cheamă pe fiecare creștin să intre în luptă și să lupte sub conducerea Lui, bizuindu-se, pentru victorie, pe harul și pe ajutorul Cerului. 9M 219.3

Noi trebuie să înaintăm în puterea Celui Preaînalt. Nu trebuie să cedăm niciodată atacurilor lui Satana. De ce să nu stăm noi, ca niște adevărați luptători creștini, împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac? Dumnezeu ne cheamă să mergem înainte, folosind darurile pe care El ni le-a încredințat. Satana va așeza ispite în calea noastră. Va încerca să ne învingă prin tot felul de stratageme. Dar, în puterea lui Dumnezeu, noi trebuie să stăm de partea principiilor neclintiți ca o stâncă. 9M 219.4

În lupta aceasta nu există momente de relaxare. Agenții lui Satana nu iau niciodată pauză în lucrarea lor de distrugere. Cei care sunt în slujba lui Hristos trebuie să stea de veghe la fiecare avanpost. Obiectivul nostru este să salvăm de la ruină sufletele care pier. Aceasta este o lucrare de o infinită măreție și omul nu poate spera să aibă succes în ea, dacă nu lucrează în unire cu Lucrătorul divin. 9M 220.1

Hristos a fost din veșnicie Răscumpărătorul omului. Încă de la cădere, celor care s-au unit cu El le-au fost adresate cuvintele: „Să nu osteniți în facerea binelui” (2 Tesaloniceni 3,13). „Fiți tari, neclintiți, sporiți întotdeauna în lucrul Domnului.” (1 Corinteni 15,58) 9M 220.2

Creștinul este încurajat să dea dovadă de o stăruință plină de răbdare pentru a îndeplini lucrarea slujirii Evangheliei în legătură cu lucrarea misionară medicală. Pe măsură ce câștigă experiență în religia adevărată, el obține acea cunoștință spirituală care îi zidește caracterul. 9M 220.3

Viața adevăratului creștin este o viață de slujire neîntreruptă. „Suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu”. Fiecare zi îi aduce celui care se află în slujba lui Dumnezeu datorii proporționale cu puterile lui. Capacitatea lui de a fi de folos crește pe măsură ce, sub călăuzirea unei Puteri supreme, el își îndeplinește aceste datorii. Împlinirea unei datorii ne face să fim mai bine pregătiți pentru următoarea. Cei care au o viziune clară cu privire la ceea ce trebuie făcut se vor așeza în lumina directă a Cuvântului lui Dumnezeu, în unitate cu celelalte forțe care lucrează pentru El. În fiecare zi, îmbrăcat cu întreaga armură, credinciosul va porni la luptă. El va lucra cu grijă, cu rugăciune și cu stăruință, hotărât ca încheierea vieții să nu-l găsească nepregătit și fără să fi făcut tot ce i-a stat în putință pentru a salva sufletele care pier. 9M 220.4

Dacă ar lucra în armonie, înaintând ca unul singur, sub călăuzirea aceleiași Puteri, pentru împlinirea aceluiași plan, creștinii ar mișca lumea. 9M 221.1

*****

Principiile care ar trebui să ne impulsioneze, ca lucrători pentru cauza lui Dumnezeu, sunt prezentate de apostolul Pavel. El spune: „Noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu” (1 Corinteni 3,9). „Orice faceți, faceți din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni” (Coloseni 3,23). Iar Petru îi îndeamnă pe credincioși: „Ca niște buni ispravnici ai harului felurit al lui Dumnezeu, fiecare din voi să slujească altora, după darul pe care l-a primit. Dacă vorbește cineva, să vorbească cuvintele lui Dumnezeu. Dacă slujește cineva, să slujească după puterea pe care i-o dă Dumnezeu: pentru ca în toate lucrurile să fie slăvit Dumnezeu, prin Isus Hristos” (1 Petru 4,10.11). 9M 221.2

*****

Există legi mari care guvernează lumea naturală, iar lucrurile spirituale sunt conduse de principii la fel de sigure. Trebuie să fie folosite mijloacele necesare pentru atingerea unui anumit scop, dacă vrem să obținem rezultatele dorite. Dumnezeu i-a repartizat fiecărui om o lucrare, în funcție de capacitățile lui. Prin educație și prin exercițiu, trebuie să fie calificate persoane care să facă față oricărei urgențe care ar putea apărea; și este nevoie de planuri înțelepte pentru a-l așeza pe fiecare în sfera de activitate care i se potrivește, astfel încât să poată obține o experiență care să-l califice pentru a purta o responsabilitate. 9M 221.3

Dumnezeu vrea ca noi să ne ajutăm unul pe altul, manifestând simpatie și iubire neegoistă. Unii au moștenit o anumită fire și anumite înclinații aparte. Poate că este greu de lucrat cu ei, dar noi suntem fără greșeală? Acești oameni nu trebuie să fie descurajați. Greșelile lor nu trebuie să devină publice. Hristos manifestă milă față de cei care gândesc greșit și le dă ajutor. El a suferit moartea pentru fiecare om și, datorită acestui lucru, are un interes profund și plin de afecțiune față de fiecare om. 9M 222.1

Poate că cineva încearcă să-I slujească lui Dumnezeu, dar ispitele dinăuntrul lui și din afară îl asaltează. Satana și îngerii lui îl îndeamnă și îl ademenesc să păcătuiască. Poate că ajunge să cadă pradă ispitirilor lor. Cum îl vor trata frații lui? Îi vor vorbi aspru, tăios, îndepărtându-l și mai mult de Mântuitorul? Ce tablou trist pentru Hristos și pentru îngeri! 9M 222.2

Să ne aducem aminte că noi ne luptăm și cădem, nereușind să-L reprezentăm pe Hristos în vorbire și în fapte; cădem și ne ridicăm din nou, disperând și apoi sperând. Să avem grijă să nu fim lipsiți de bunătate față de aceia care, ca și noi, sunt supuși ispitelor și care, tot ca și noi, sunt obiectul iubirii statornice a lui Hristos. 9M 222.3

*****

Dumnezeu îi tratează pe oameni ca pe niște ființe responsabile. El va lucra prin Duhul Său la mintea pe care a pus-o în om, doar dacă omul Îi va da ocazia să lucreze și va recunoaște intervenția Sa. El intenționează ca fiecare să-și folosească mintea și conștiința pentru el însuși. Nu este voia Sa ca un om să devină umbra altuia, exprimând doar sentimentele altuia. 9M 222.4