Mărturii IV

Datoria părinților față de colegiu

Frații și surorile noastre de peste hotare ar trebui să simtă că este datoria lor să susțină instituția pe care Dumnezeu a întemeiat-o. Unii dintre studenți se întorc acasă murmurând și plângându-se, iar părinții și membrii bisericii își pleacă atenți urechea la afirmațiile lor exagerate și subiective. Aceștia ar face bine să aibă în vedere că există și o a doua față a lucrurilor. În loc de aceasta, ei îngăduie ca rapoartele trunchiate, denaturate, pe care le aud să ridice o barieră între ei și colegiu. Apoi încep să exprime temeri, îndoieli și suspiciuni cu privire la profesori. Nu și-ar face decât datoria dacă ar întări regulile școlii, care trebuie să fie respectate, altfel, școala s-ar desființa. 4M 428.1

Părinții nu acționează întotdeauna înțelept. Mulți sunt foarte exigenți atunci când vor să le impună altora ideile lor și devin nerăbdători și autoritari dacă nu reușesc să facă acest lucru, dar, când li se cere copiilor lor să respecte reguli și regulamente la școală și aceștia se răzvrătesc sub restricțiile necesare, prea adesea părinții, care susțin că-L iubesc pe Dumnezeu și se tem de El, se raliază cu copiii, în loc să îi mustre și să le corecteze greșelile. Acesta se dovedește adesea punctul de cotitură în caracterul copiilor lor. Reguli și ordine sunt nesocotite și disciplina este călcată în picioare. Copiii nesocotesc restricțiile și li se permite să vorbească disprețuitor despre instituțiile de la Battle Creek. Dacă părinții ar cugeta și ar fi atenți, ar vedea rezultatul rău al căii pe care o urmează. Într-adevăr, ar fi minunat dacă, într-o școală cu patru sute de elevi, condusă de oameni, bărbați și femei, supuși slăbiciunilor omenești, fiecare gest și fiecare acțiune ar fi atât de perfecte, atât de exacte, încât să reducă la tăcere orice critică. 4M 428.2

Dacă părinții s-ar pune în locul profesorilor și ar înțelege cât de greu trebuie să fie să conduci și să disciplinezi o școală cu sute de elevi de toate clasele și toate nivelurile intelectuale, poate că, reflectând la aceasta, ar vedea lucrurile diferit. Ei trebuie să țină seama de faptul că unii copii nu au fost niciodată disciplinați acasă. Întrucât au fost întotdeauna tratați cu îngăduință și nu au fost niciodată învățați să asculte, ar fi spre marele avantaj al acestora să stea departe de părinții lor nechibzuiți și să fie supuși unor reguli și unor instruiri la fel de severe ca acelea care se practică în armată, cu soldații. Dacă nu se face ceva pentru acești copii, care au fost în mod atât de nefericit neglijați de niște părinți necredincioși, ei nu vor fi niciodată acceptați de Isus. Dacă nu începe să se exercite asupra lor o putere de control, nu vor avea nicio valoare în viața aceasta și nu vor avea parte de viața viitoare. 4M 429.1

În cer este ordine desăvârșită, ascultare desăvârșită, pace și armonie desăvârșite. Cei care nu au respect pentru ordine sau pentru disciplină în viața aceasta nu vor avea respect nici față de ordinea care există în cer. Ei nu pot fi admiși vreodată în cer, întrucât toți cei demni de a intra acolo vor iubi ordinea și vor respecta disciplina. Caracterul format în viața aceasta va determina destinul viitor. Când va veni, Hristos nu va schimba caracterul niciunui om. Timpul prețios de probă ne este dat pentru a fi folosit ca să ne spălăm haina caracterului și să o albim în sângele Mielului. Îndepărtarea petelor păcatului este o lucrare de o viață întreagă. Este nevoie de eforturi înnoite în fiecare zi pentru a ne înfrâna și tăgădui eul. În fiecare zi există noi lupte de dus, noi victorii de câștigat. În fiecare zi, sufletul trebuie să se reverse în rugăciune stăruitoare către Dumnezeu, pentru a cere marile biruințe ale crucii. Pentru binele copiilor lor, părinții nu trebuie să neglijeze nicio datorie care le revine. Ei trebuie să îi educe în așa fel, încât aceștia să fie o binecuvântare pentru societatea de aici și să poată culege, la sfârșit, răsplata vieții veșnice. 4M 429.2