Secretele Fericirii Şi Ale Sănătăţii

Prevenirea Bolilor

Distincţia dintre curat şi necurat trebuia respectată nu numai la serviciile religioase, ci în toate activităţile lor zilnice. SFS 107.4

Toţi cei care veneau în contact cu boli contagioase erau izolaţi de tabără şi nu li se permitea să revină în ea fără o curăţire completă a trupului şi hainelor lor. Celor care sufereau de o boală molipsitoare, li s-a dat îndrumarea: SFS 107.5

„Orice pat în care se va culca va fi necurat şi orice lucru pe care va şedea va fi necurat. Cine se va atinge de patul lui să-şi spele hainele, să se scalde în apă şi va fi necurat până seara. Cine va şedea pe lucrul pe care a şezut el să-şi spele hainele, să se scalde în apă şi să fie necurat până seara. Cine se va atinge de trupul lui să-şi spele hainele, să se scalde în apă şi va fi necurat până seara... Cine se va atinge de vreun lucru care a fost sub el va fi necurat până seara şi cine va ridica lucrul acela să-şi spele hainele, să se scalde în apă şi va fi necurat până seara. Cine va fi atins de cel cu scurgere şi nu-şi va spăla mâinile în apă să-şi spele hainele, să se scalde în apă şi va fi necurat până seara. Orice vas de pământ care va fi atins de el să fie spart şi orice vas de lemn să fie spălat în apă” (Levitic 15,4-7.10-12). SFS 107.6

Legea referitoare la lepră este, de asemenea, o ilustraţie a faptului că toate aceste reglementări trebuiau îndeplinite în întregime: SFS 108.1

„Câtă vreme [leprosul] va avea rana, va fi necurat: este necurat. Să locuiască singur; locuinţa lui să fie afară din tabără. Când se va arăta o rană de lepră pe o haină, fie haină de lână, fie haină de in, în urzeală sau în bătătura de in sau de lână, pe o piele sau pe vreun lucru de piele... preotul să cerceteze rana... Dacă rana s-a întins pe haină, în urzeală sau în bătătură, pe piele sau pe lucrul acela din piele este o rană de lepră învechită: lucrul acela este necurat. Să ardă haina, urzeala sau bătătura de lână sau de in sau lucrul de piele pe care se găseşte rana, căci este o lepră învechită: să fie ars în foc” (Levitic 13,46-52). SFS 108.2

Tot la fel, dacă o casă dădea semne că nu era sigură pentru locuit, era distrusă. Preotul trebuia să „dărâme casa, lemnele şi toată tencuiala casei şi să scoată toate aceste lucruri afară din cetate, într-un loc necurat. Cine va intra în casă în tot timpul cât era închisă va fi necurat până seara. Cine se va culca în casă să-şi spele hainele. Cine va mânca în casă, de asemenea, să-şi spele hainele” (Levitic 14,45-47). SFS 108.3