Solii alese 2

48 - NEVOIA UNEI LUCRĂRI DE CURĂȚIRE MORALĂ

8 decembrie, 1886

Stimați frați [G. I.] Butler și [S. N.] Haskell,
De câteva săptămâni, nu am mai putut să dorm după ora trei și jumătate. Mintea îmi este profund frământată cu privire la starea noastră, ca popor. Noi ar trebui să fim cu mult în avans față de oricare alt popor de pe pământ, deoarece avem o lumină mai mare și o cunoaștere mai mare a adevărului, care ne fac să fim mai răspunzători pentru promovarea luminii, și nu doar să declarăm a crede adevărul, ci și să-l punem în practică. Dacă punem adevărul în practică, Îl urmăm pe Isus, care este Lumina lumii, și, dacă noi, ca popor, nu vom înainta continuu, ajungând să fim tot mai evlavioși, vom ajunge ca fariseii — mulțumiți de neprihănirea proprie, deși nu împlinim voia lui Dumnezeu. SA2 218.1

Trebuie să ne apropiem mai mult de Dumnezeu. Eul nostru trebuie să se manifeste mult mai puțin, iar Isus Hristos să fie implicat mult mai mult în viața noastră de zi cu zi. Trăim într-o perioadă importantă din istoria lumii acesteia. Sfârșitul tuturor lucrurilor este aproape, nisipul timpului se scurge rapid și, în curând, în cer se va spune: „S-a isprăvit!” (Apocalipsa 21,6). [377] „Cine este nedrept să fie nedrept și mai departe; cine este întinat să se întineze și mai departe” (Apocalipsa 22,11). SA2 218.2

Mărturiile noastre să fie mai hotărâte. Să ne bazăm mai ferm pe Dumnezeu. Nu pot să mă abțin să nu mă rog la orele unu, două și trei dimineața, ca Domnul să lucreze asupra inimii oamenilor. Mă gândesc că tot cerul este interesat de lucrarea care are loc pe pământ. Îngerii slujitori așteaptă în jurul scaunului de domnie să asculte imediat porunca lui Isus Hristos de a răspunde la fiecare rugăciune înălțată cu o credință vie și stăruitoare. Mă gândesc cât de mulți sunt cei care, deși pretind a crede adevărul, îl țin departe de viața lor. Ei nu aduc puterea lui sfințitoare și înnobilatoare în inima lor. (…) SA2 218.3