Solii alese 1

175/285

29 - HRISTOS, SINGURA NOASTRĂ NĂDEJDE40

Înainte de întemeierea lumii, Hristos, Singurul născut din Tatăl, S-a angajat să ajungă Răscumpărătorul neamului omenesc, dacă Adam va păcătui. Adam a căzut, iar Acela care a fost părtaș al slavei Tatălui înainte de a fi lumea Și-a lăsat deoparte mantia regală și coroana împărătească și a coborât din poziția Sa de înaltă autoritate spre a ajunge un copilaș în Betleem, pentru ca, pășind pe terenul unde Adam s-a împiedicat și a căzut, să poată răscumpăra făpturile omenești căzute. El S-a supus tuturor ispitelor pe care vrăjmașul le aduce asupra oamenilor și toate atacurile lui Satana nu au putut să-L facă să Se abată de la credincioșia Sa față de Tatăl. Prin faptul că a trăit o viață fără păcat, El I-a dovedit fiecărui fiu și fiecărei fiice a lui Adam că pot să reziste ispitelor aceluia care a adus la început păcatul în lume. SAa 109.1

Domnul Hristos le-a adus oamenilor puterea de a birui. El a venit în lumea aceasta în chip omenesc pentru a trăi ca om între oameni. El a preluat slăbiciunile naturii omenești pentru a fi pus la încercare. În natura Sa omenească, Hristos a fost părtaș al naturii divine. Prin întruparea Sa, El a câștigat într-un sens nou titlul de Fiul lui Dumnezeu. Îngerul i-a spus Mariei: „Puterea Celui Preaînalt te va umbri. [227] De aceea, Sfântul care Se va naște din tine va fi chemat Fiul lui Dumnezeu” (Luca 1,35). În timp ce era Fiul unei făpturi omenești, El a ajuns Fiul lui Dumnezeu într-un sens nou. În felul acesta, El a trăit în lumea noastră ca Fiu al lui Dumnezeu, și totuși aliat prin naștere cu neamul omenesc. SAa 109.2

Domnul Hristos a venit în chip omenesc pentru a le arăta atât locuitorilor lumilor necăzute, cât și lumii căzute, că s-au făcut pregătiri ample pentru a face în stare făpturile omenești să trăiască în credincioșie față de Creatorul lor. El a suportat ispitele pe care i-a fost îngăduit lui Satana să le aducă împotriva Sa și a rezistat tuturor atacurilor lui. El a fost chinuit cumplit, asaltat puternic, dar Dumnezeu nu L-a lăsat fără o dovadă a recunoașterii Sale. Când a fost botezat de Ioan în Iordan și a ieșit din apă, Duhul lui Dumnezeu a coborât asupra Lui în chip de porumbel și o voce din cer a zis: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea” (Marcu 3,17). Imediat după acest anunț, Hristos a fost condus de Duhul în pustie. Marcu spune: „Îndată, Duhul a mânat pe Isus în pustie, unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice” (Marcu 1,12.13). „N-a mâncat nimic în zilele acelea” (Luca 4,2). SAa 109.3