Lucrarea pastorală

CAPITOLUL 42 - Clădirea bisericii

Adevărul își pierde mult din influență dacă membrii se adună într-un loc nepotrivit. — Simțim foarte mult nevoia de a avea o biserică. Dacă am fi înaintat prin credință și am fi început construcția unei biserici până acum, ar fi fost bine, mult mai bine, pentru succesul lucrării. O astfel de mișcare ar fi dat importanță și caracter lucrării noastre. Faptul că trebuie să parcurgem o distanță atât de mare de la drum, prin boschete, ca să ajungem la locul de întâlnire, după care trebuie să urcăm scările de la moară — expunându-ne adeseori la frig, apoi din nou la căldură și fiind înconjurați de tot felul de obiecte și scule — nici pe Dumnezeu nu-L onorează, nici oamenilor nu le inspiră idei sfinte. Forța adevărului își pierde mult din influența asupra minții din cauza cadrului în care se desfășoară activitatea bisericii. Am văzut și am deplâns situația, dar lipsa de mijloace ne-a împiedicat să facem mai mult. — 13MR 407. LP 140.1

Activitatea noastră într-un loc nou nu este văzută ca ceva permanent până când nu se construiește o biserică. — Trebuie să avem o clădire în care să ne adunăm. Lumea le spune [celor care participă la întâlnirile în corturi — n.tr.]: „Oamenii aceștia vor pleca în curând, iar voi nu aveți o clădire a bisericii, așa că în scurt timp vă veți risipi.” Vrem să vedem o clădire înainte de a pleca înapoi în America. Port în sufletul meu biserica din Maitland. — 7MR 90. LP 140.2

Închirierea unei biserici este acceptabilă, dar numai ca soluție temporară. — După ce cortul cel mare a fost strâns, oamenii noștri au închiriat biserica congregaționalistă de la intersecția străzii nr. 18 cu strada Pieței pentru a avea unde să desfășurăm serviciile de Sabat. Cu câteva luni în urmă, biserica noastră din Oakland a fost vândută, iar frații și surorile se întâlnesc în această biserică închiriată până când se vor face niște aranjamente cu un caracter cât de cât permanent. — RH, 29 noiembrie 1906. LP 140.3