Lucrarea pastorală

Mesajele pozitive

Să arătăm că avem o speranță vie. — Duhul Sfânt mi-a îndreptat mintea către numeroasele încurajări care ne-au fost date în Psalmi. Dacă sufletele mai multor pastori ar tânji după Dumnezeu, poporul Său s-ar prinde de aceste încurajări, iar de pe buzele omenești s-ar revărsa mulțumire și laudă. Multe suflete care sunt acum obosite și descurajate ar fi cuprinse de încurajare și speranță. Dacă membrii noștri ar conștientiza posibilitățile de care s-ar bucura dacă s-ar ruga și ar crede mai mult, în bisericile noastre s-ar vedea o schimbare vizibilă. Cei care sunt acum deprimați și îngrijorați s-ar ridica din descurajările lor și s-ar bucura în Domnul. Frați și surori, să arătăm că avem o speranță vie, că slujirea noastră este una vie! — AUCR, 29 aprilie 1907. LP 113.5

Cereți căldura dragostei lui Hristos. — Prea des pastorii joacă rolul criticilor, dovedindu-și priceperea în replici tăioase. Sabaturi la rând se scurg și ei abia dacă fac vreun efort să toarne harul lui Hristos în inimile și mințile ascultătorilor. Astfel, lucrarea pastorală ajunge să fie privită ca un lucru lipsit de importanță. Întregul cer lucrează pentru mântuirea păcătoșilor, iar atunci când cel mai sărac om vine în pocăință la Tatăl, asemenea fiului risipitor, în rândul oștirii cerești este bucurie. În cer este căldură, amabilitate și dragoste. Pastorii să vină înaintea lui Dumnezeu în rugăciune, mărturisindu-și păcatele, și, în toată simplitatea unui copilaș, să ceară binecuvântările de care au nevoie. Cereți căldura dragostei lui Hristos și apoi transpuneți-o în predicile voastre; nu dați nimănui ocazia să plece spunând că doctrinele în care credeți vă fac incapabili să manifestați compasiune față de oamenii suferinzi — că aveți o religie lipsită de dragoste! — TM 153, 154. LP 113.6