Lucrarea pastorală

Pregătirea candidaților

Pastorii ar trebui să învețe în mod clar pe fiecare candidat care este semnificația botezului. — Bisericile noastre devin slabe prin faptul că acceptă ca doctrine porunci omenești. Mulți sunt primiți în biserică fără să fie convertiți. Multor bărbați, femei și copii li se permite să ia parte la acest solemn ritual fără a fi pe deplin informați cu privire la semnificația lui. Participarea la acest ritual înseamnă mult, iar pastorii noștri ar trebui să fie atenți să învețe în mod clar pe fiecare candidat la botez care este semnificația și solemnitatea lui. — RH, 6 octombrie 1904. LP 91.2

Calitatea de membru al bisericii nu are aproape nicio valoare fără convertire. — Dacă sunt neconvertiți, toți, mari sau mici, sunt la același nivel. Oamenii pot trece de la o doctrină la alta. Se face și se va mai face acest lucru. Catolicii pot trece la protestantism fără să aibă măcar habar de semnificația acestor cuvinte: „Vă voi da o inimă nouă” [Ezechiel 36:26]. A accepta teorii noi și a se alătura unei biserici nu aduce nimănui o viață nouă, chiar dacă biserica cu care se unește poate fi una întemeiată pe o temelie autentică. Legătura cu o anumită biserică nu înlocuiește convertirea. A adera la crezul unei biserici nu are nici cea mai mică valoare pentru cineva dacă inima sa nu este cu adevărat schimbată. — RH, 14 februarie 1899. LP 91.3

Botezul ar trebui să vină nu doar după instruire și convingere, ci și după dovada practică. — Este nevoie de o pregătire mai complexă a candidaților pentru botez. Au nevoie de o instruire făcută cu mai multă credincioșie decât ce li s-a oferit în mod obișnuit. Principiile vieții creștine trebuie să le fie prezentate clar celor care sunt proaspăt veniți la adevăr. Nimeni nu poate să se bazeze pe mărturisirea sa de credință ca dovadă că are o legătură mântuitoare cu Hristos. Nu trebuie doar să spunem „cred”, ci să și punem în practică adevărul. Numai conformându-ne voinței lui Dumnezeu în vorbire, purtare și caracter ne dovedim legătura cu El. Ori de câte ori cineva renunță la păcat, care este călcarea Legii, viața sa va fi adusă în armonie cu Legea și va dovedi o ascultare perfectă. Aceasta este lucrarea Duhului Sfânt. Lumina Cuvântului atent studiat, vocea conștiinței și îndemnurile Duhului vor produce în inimă o dragoste autentică pentru Hristos, care S-a dat ca jertfă deplină pentru a răscumpăra întreaga persoană: trup, suflet și spirit. Iar dragostea se manifestă prin ascultare. Linia de demarcație între cei care Îl iubesc pe Dumnezeu și păzesc poruncile Lui și cei care nu-L iubesc și Îi disprețuiesc preceptele va fi clară. — 6T 91. LP 91.4

Dovada schimbării trebuie să vină înaintea botezului. — Testul uceniciei pentru cei care solicită botezul nu este atât de relevant pe cât ar trebui să fie. Ar trebui să fie clar dacă cei ce mărturisesc că sunt convertiți doar iau asupra lor numele de adventist de ziua a șaptea sau trec efectiv de partea Domnului, ieșind din lume și despărțindu-se de ea, fără să se atingă de nimic necurat. Atunci când fac dovada că înțeleg pe deplin poziția pe care și-o asumă, trebuie să fie acceptați. Dar atunci când demonstrează că urmează obiceiurile, manierele și sentimentele lumii, trebuie să fie abordați cu imparțialitate. Dacă nu simt nevoia să facă o schimbare în comportament, nu ar trebui să fie acceptați ca membri ai bisericii. Domnul dorește ca cei care compun biserica Sa să fie administratori adevărați și credincioși ai harului lui Hristos. — TM 128. LP 92.1