Lucrarea pastorală

Învățați-i pe toți să fie activi!

Pastorii ar trebui să-i ajute pe potențialii lucrători ai bisericii să-și dezvolte talentele. — Unii dintre lucrători nu sunt capabili să ocupe poziții pe care alții le pot ocupa. Mulți dintre cei care ar fi fost apți să ocupe poziții de încredere nu s-au autodisciplinat, nici nu au făcut, de la zi la zi, tot ce ar fi putut face pentru a veni în întâmpinarea cerințelor tot mai crescânde ale timpului prezent. Alții sunt capabili să poarte responsabilități și o vor face dacă vor fi încurajați și dacă ar exista cineva care, cu răbdare, bunătate și îngăduință, i-ar învăța cum să lucreze. Pastorii ar trebui să-i ajute cu ardoare pe astfel de oameni să reușească acest lucru și ar trebui să depună un efort susținut pentru a le dezvolta talentele. Cei lipsiți de experiență au nevoie de generali înțelepți, care, prin rugăciuni și eforturi personale, să-i încurajeze și să-i ajute să devină desăvârșiți și compleți în Hristos Isus. Aceasta este lucrarea pe care fiecare pastor al Evangheliei ar trebui să se străduiască să o facă, dar pe care mulți au tendința să nu o facă. — RH, 1 decembrie 1904. LP 89.5

Învățați-i pe oameni cum să lucreze. — Pastorilor, învățați-i pe oameni cum să lucreze! Spuneți-le că eficiența lor nu depinde atât de mult de bogăția, de educația sau de puterea pe care le au, ci de o minte dispusă la efort și de consacrarea față de Hristos și cauza Sa! În trecut, Dumnezeu a folosit oameni umili, care, datorită credinței și devoțiunii lor, au reușit adeseori să facă mai mult decât numeroși alți lucrători cu pretenții. Ei și-au conștientizat slăbiciunea și dependența de Dumnezeu și, prin scrisori, prin broșuri, prin eforturi personale materializate în apeluri și avertizări adresate oamenilor, printr-o viață bine ordonată și prin conversații evlavioase, i-au întors pe mulți de la minciună la adevăr, de la calea nelegiuirii la ascultarea de Legea lui Dumnezeu. Puterea extraordinară a harului a lucrat alături de ei, iar eforturile le-au fost încununate de succes. „Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii ca să facă de rușine pe cele tari. Și Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii și lucrurile disprețuite, ba încă lucrurile care nu sunt, ca să nimicească pe cele ce sunt, pentru ca nimeni să nu se laude înaintea lui Dumnezeu” [1 Corinteni 1:27-29]. — RH, 24 iunie 1884. LP 89.6

Îndoiala membrilor se va risipi dacă îi veți putea convinge să îi ajute pe ceilalți. — Pastorii noștri ar putea să viziteze bisericile și să înalțe rugăciuni publice la adresa lui Dumnezeu pentru mângâierea celor întristați, cerându-I să risipească îndoiala din mințile lor și să răspândească lumină în inimile lor întunecate. Dar acest demers nu va fi la fel de eficient pentru ajutorarea celor întristați, apăsați de îndoieli și împovărați de păcate ca implicarea lor în acțiuni de ajutorare a persoanelor care sunt mai nevoiașe decât ei. Întunericul li se va risipi dacă pot fi convinși să îi ajute pe alții. — RH, 5 mai 1904. LP 90.1