Te Haereraa Ia Lesu Ra

5/14

TE FA ‘IRAA HARA

“E tena na, e faatiatia na tatou i te parau, te na reira maira Iehova : ia uteute roa ta outou mau hara ra, e riro ïa mai te hiona ; e ia uraura noa ‘tu mai te faai‘o ra, e riro ïa mai te vavai ra i te teatea.” Isaia 1 : 18. HL 34.1

EMEA ohie roa e te parau-tia e te afaro te mau tumu e horoa mai ai te Atua i ta’na tauturu ia tatou. Aita te Atua e ani mai nei ia tatou i te hoê mau mea fifi ei ravea e faaorehia mai ai ta tatou mau hara. Aita e faufaa ia tatou ia haere i te hoê mau pereninaraa roroa e te teimaha, aore ra ia atiati no te haamauiui i to tatou mau tino ei ravea ïa arohahia mai tatou e te Atua o te mau ra‘i ra, e aore ra ei horoi i ta tatou mau hara : o tei fa‘i râe ua faarue i ta’na mau hara e arohahia ïa. HL 34.2

E fa‘i i ta outou mau hapa te tahi e te tahi, e pure hoi te tahi i te tahi, ia faaorahia outou,“o te reo ïa o te aposetolo. lakobo 5 :16. A fa‘i i ta outou mau hara i te Atua o tei riro ei tia hcê roa ïa faaore mai, e fa‘i hoi outou i ta outou iho mau hara te tahi e te tahi. Mai te mea e ua hara oe i to oe hoa aore ra i to oe taata tupu, ta oe ohipa e rave ra o te farii ïa i to oe hape, e o ta raua ra o te faaore ïa i ta oe hara. Ei muri a‘e i te reira e titau ïa i te faaoreraa hara a te Atua, no te mea o Oia te Fatu no tera taeae ta oe i harahia. A hara ai oe i to taeae o te Atua tei Hamani ia’na e tei Faaora ia’na ta oe i na reira. E tuuhia ïa ta oe parau i mua i te Arai parau mau hoê roa ra, oia hoi to tatou Tahua rahi, “i ati atoa hoi oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei aita roa râ e hara”, Hebera 4: 15, ” tei ite papu i to tatou nei paruparu”, e o tei tia roa hoi ia tamâ mai ia tatou i ta tatou atoa nei mau hara. HL 34.3

O te feia atoa tei ore a‘enei i faahaehaa ia ratou i mua i te Atua ma te fa‘iraa i ta ratou mau hara, aita ïa te reira feia ï haapao i te tumu matamua no to ratou faafaiteraa i te Atua. Mai te mea aita a‘enei tatou i mauiui i tera mauiui tatarahapa-ore-hia ra, mai te mea aita a‘enei tatou i fa‘i i ta tatou mau hara ma te aau tatarahapa e te i i te riaria i te mana‘oraa ï taua mau hara ra, tapao ïa e aita ihoâ tatou i titau mau ia faaore-mau-hia ta tatou nau hara. E mai te mea e aita tatou i na reira eita atoa ïa e roaa mai ia tatou te hau no ô mai i te Atua ra. Te tumu hoê roa i ore ai i faaorehia ai ta tatou mau h2ra no te mea ïa aita i tia ia tatou i te faahaehaa ia tatou, mai te faaau i to tatou haerea I te Parau Mau. Ua horcahia mai ia tatou te mau haapiiraa tano no taua vahi ra. HL 34.4

Noa’tu te fa‘iraa hara tei mua i te amuiraa taata, noa’tu tei ropu noa i te hoê mau taata, ia ravehia râ taua ohipa nei ma te opipiri ore e te aau here. Eiaha ei mea faahepchia mai, eiaha oe e fa‘i te hara na roto i te hoê huru porao ore e te huru mama, eiaha atoa ei mea faahepohia e te mau taata tei ore a‘enei i ite i te faufau o te hara. E farerei te fa', iraa hara tei pihaa noa mai na roto i te hohonuraa o te aau i te aroha faito ore o te Atua. Te na ô maira te Papai Salamo: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” Sala. 34 :19. HL 35.1

E mea taa maitai te fa‘iraa hara parau mau,e te fa‘i nei te reira i te mau hara perehahu maitaihia Te vai ra te mau hara huru tapitapi o te au ia fa‘ihia ï te Atua ana’e ra; te vai atoa ra hoi te au ia fa ihia ï te taata ana', e ra i harahia ‘i, e te vai atoa ra te mau hara amui te au ia fa‘ihia ï mua i te taatoa. Ia riro râ te mau fa‘iraa hara atoa ei mea mahorahora maitai, e te titiaifaro, e faaite atoa hoi i te mau hara i ravehia. HL 35.2

I te tau ia Samuela a atea’i o Iseraela i te Atua, ua ore to ratou tiaturi i to’na paari no te faatere ï te mau basileia e i to’na atoa hoi mana no te paruru, e te titau i ta’na ohipa ma te fariu ê atu i te Arii rahi o te ao nei, ua tupu ihora to ratou mana‘o i te faatere ia ratou mai ta te mau basileia e haaati mai ia ratou ra te huru. Ua faatiti ihora to ratou mana‘o taiva i to ratou aau, e ua faataa ê ia ratou i te Atua. Hou râ i roaa faahou mai ai te hau aau ia ratou, ua fa‘i ratou i ta ratou hara i te na ô raa e : “Ua apiti atoa hoi matou i teie hara i ta matou mau hara atoa ra, o matou i ani i te tahi arii no matou nei.” 1 Samu. 12 :19. Ua fa‘i ratou i te hara mau i harahia’i ratou. HL 35.3

Eita roa te Atua e farii noa‘e i te tahi fa‘iraa hara mai te peu e aita te reira i na rotohia i te tatarahapa parau mau e te tauiraa i te oraraa. Ia apeehia oia e te hoê tauiraa tumu mau no te oraraa; ia vaiihohia te mau mea atoa tei ore i au i te Atua. Na te mauiuiraa parau mau i te mau hara i ravehia te reira e faatupu. Ua heheu maramaramahia mai tatou i te ohipa ta tatou e rave : E horoi ia outou ia mâ outou; e faataa ê outou i te ino ta outou e rave i mua i to’u nei mata, atira na i te rave i te ino; e haapii râ i te parau maitai e ïmi i te mea tia; e faaora i tei hamam ino. hia ra, ei parau tia ta te otare; e faatia i te parau a te vahine ïvi ra.” Isaia 1 :16, 17. “E ua faaho', i maira taua taata parau ino ra i te mauhaa e ua hopoi mai i ta’na i haru ra ua haapao i te parau ora ra, e aore i rave i te ino ra: e ora mau â oia, e ore ïa e pohe.” Ezek. 33:15. A parau ai i te parau no te tatarahapa te na ô maira te aposetolo ra o Paulo e: “A hi', o na hoi i taua mea nei â, i te mea i au to outou oto i te Atua ra, ote haapao maitai hoi ta te reira ia faatupu i roto ia outou na. e te faatia ia outou iho e te inoino, e te mâta‘u, e te hinaaro u‘ana e te itoito, e te tahoo. Ua faaite hua mai outou e aita outou i vii-v i taua mea nei.” 2 Kori. 7 :11. HL 35.4

Ia haaparuparu te hara i te pae varua eita tura ta te taata hara e nehenehe e ite papu i to’na mau hape aita hoi e ïte i te rahi o te ino ta’na e rave ra. Maori râ ia tuu oia ia’na iho i raro a‘e I te faatereraa a te Varua Maitai, e aita ra, e parahi noa ïa oia i roto i te pouri ia au i te parau no ta’na mau hara. Eita ‘tura ta’na fa', iraa hara e riro ei parau mau e te putapu. E tuu oia i te tahi mau otoheraa rii i roto i te hara ta’na e fa‘i e faaite hoi i te tahi mau ohipa taa ê i tupu. ahiri aita ra, eita roa’tu ïa oia e hape i roto i te hara i faahapahia ‘i oia. HL 36.1

A amu ai o Adamu raua o Eva i te maa i rahuihia ra, ua roohia ihora raua ï te haamâ e te mâta‘u. To raua mana', o matamua ra o te imi ïa i te faatia ia raua iho i ta raua hape i rave, ia ora raua ï te utua riaria o te pohe. A ui ai te Atua no ta raua hara. ua hinaaro o Adamu i te huri i te tahi vahi o te hape i nia I te Atua iho, e te tahi vahi i nia i to’na iho hoa: “Na te vahine ta oe i ho mai ei apiti no’u ra, i horoa mai i taua raau ra, amu ihora vau.” E te vahine hoi i to’na pae, huri atura ïa i te hape i nia i te ophi, na ô atura oia : “I haavare mai te ophi ia’u, amu ihora vau.” Eaha ce i poiete ai i te ophi ? Eaha oe i vaiiho noa ai ia’na ia haere mai i roto i te ô i Edene ? Ua riro teie mau uiraa tei faatupuhia i roto i ta’na mau otoheraa, aita ‘tu ïa maori râ ei faahapa mai i nia ï te Atua i te hape no taua hara ra. Ua tupu te mau otoheraa no te mau hara i ravehia i ô te me tua o te haavare e ua tupu atoa te reira mana', o imi i te otoheraa i nia i te mau tamaroa e te mau tamahine a Adamu. Aita te mau fa‘iraa hara mai te reira te huru ï faauruahia e te Varua o te Atua, eita te reira e fariihia. Te aratai nei te fa‘iraa hara parau mau i te taata hava ia fa‘i oia iho i ta’na mau hara, e ma te ite papu i te reira e te huna ore e te haavare ore. Mai te telcna o tei ore roa a‘e i hinaaro i te hi‘o atu to’na mata i nia I te ra‘i, e parau ïa te taata hara e : “E te Atua e, aroha mai oe ia’u i te taata hara nei.” E faatiamâhia te mau taata tei farii I to ratou iho mau hape. no te mea na Iesu e tia, na roto i To', na iho toto, ia ora te feia atoa tei tatarahapa. HL 36.2

I roto i te mau fa‘iraa hara mau ta te Bibilia i haapii mai, aita hoê a‘e parau no te imi i te otoheraa. aore ra no te faaitiraa i te hara a tiamâ atu ai te taata hara. Aita roa ‘tu te aposetolo ra o Paulo i ïmi noa a‘e i te otoheraa no te faatiamâ ia’na. Ua faaite mai oia i ta’na hara na roto i te mau huru papu atoa, aita oia I imi noae i te ravea e ïti a‘e ai to’na hape. “E rave rahi to te feia mo', a i opanihia e au i roto i te fare tapearaa, roaa ïhora to’u mana i te mau tahu‘a rarahi ra, e ia taparahihia ratou ua faatia atoa ‘tu hoi tau reo i te reira. E rave rahi to', u hamani-inc.-raa ia ratou i roto i te mau Sunago atoa e na’u i haamâta', u atu ia faaino ratou, e no te rahi o to’u riri ia ratou hamani ino atura vau ia ratou e tae noa’tura i te oire êê ra.” Ohipa 26 : 10. 11. Aita oia i onu ï te faaite e: “Ua haere mai Iesu Mesia i te ao nei ei faaora i te feia hara o vau te taata hara rah’ a‘e” HL 37.1

E ite te aau haehaa e te tatarahapa. tei faaterehia e te tatarahapa parau mau i te auraa o te tahi vahi o te aroha o te Atua e te hoo o Kalivari. Mai ta te hoê tamaiti i fa‘i ï ta’na hara i te hoê metua here;oia atoa te taata hara tatarahapa parau mau i te afairaa i ta’na mau hara atoa i mua i te aro o te Atua. Ua papaihia hoi e: Ia fa‘i tatou i ta tatou mau hara e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara e te tamâraa ia tatou i te mau parau tia ore atoa.” 1 Ioane 1:9. HL 37.2